Iubirea
Dimineața, atunci când încă nu te-ai trezit
Eu stau lângă patul tău,
Te privesc,
Șoapte de iubire peste tine rostesc.
Tu știi că lumea n-are ce să-ți dea,
De ce alergi mereu spre ea?
Viața e pustie fără iubirea ta
Te iubesc, te iubesc, copilul meu
Chiar de încă pribegești,
Chiar de tu nu îmi vorbești
Te iubesc și aștept,
Poate mâine ai să-mi vorbești
Și ai să-mi spui și tu, cât mă iubești.
poezie de Cosmin Repede
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Aștept o lacrimă
A trecut puțin sau mult...
Eu simt că a trecut o vreme...
De când aștept să-mi spui, un
Te iubesc!
Cât încă limba ceasului se mai învârte.
Cât noaptea se rostogolește spre lumină
Și încă soarele iubirii nu a asfințit.
Eu îmi adun poemele pe buze
Și-ți spun că te ador și
Te iubesc
Atât cât inima îmi va mai bate, aștept!
Și clipa, se transformă în minut.
Iar un minut, devine veșnicie.
Aștept, dar nu știu ce aștept...
Aștept iubirea să mă-n vie?
Sau poate o eclipsă, sau un cataclism...
Aștept lumina? Aștept noaptea?
Nici eu nu știu...
Încă mă simt legat de tine.
Iubesc lumina, dar lumina-mi așteptată
Se transformă-n moarte.
Aștept, aștept, dar de departe
Mă cheamă ademenirea beznei
Ce-mi este mai aproape!
Căci și răbdarea s-a uscat în mine.
Aș vrea măcar ca lacrima
Să nu mai fie tristă!
Și să mai creadă în iubire.
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum să nu iubesc
Cum să nu iubesc
Cum aș putea să nu iubesc
Chemarea nopților târzii,
Când între vise te aștept
Și tu-mi ești steaua căpătâi.
Cum aș putea să nu iubesc
Chemarea zorilor de zi,
Când cu săruturi te trezesc
Și tu de gâtul meu te ții.
Cum aș putea să nu iubesc
Sărutul ce mi-l dai trecând,
Ce altceva să-mi mai doresc,
Eu te iubesc și-n al tău gând.
Cum aș putea să nu iubesc
Privirea ta și ochii plini,
În lumea lor mă regăsesc,
În lumea lor aș vrea să vin.
Cum aș putea să nu iubesc
Sărutul tău nepământean,
Căci buzele-ți sunt dar celest,
Mereu doresc ca să le am.
Cum aș putea să nu iubesc
Potecile ce pașii-ți poartă,
În viața ta vreau să pășesc,
Să-ți dăruiesc iubirea toată.
Cum aș putea să nu iubesc
Parfumul tău amețitor,
Eu când îl simt, înebunesc,
De-al tău miros, eu vreau să mor.
Cum aș putea să nu iubesc...
poezie de Mihail Coandă
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce e viața?
De ce când trăiești
Trebuie ca să iubești?!
Iubire să dăruiești
Și sa spui la ce gândești.
Spune-mi câte vieți
Ți-ar trebui ca să ierți?
Și sa nu te-n vinuiești
De câte ori greșești
O viață poate fi și
Dură, dar și gingașă
Porumbei ce duc in urma lor
Amintiri ce deseori nu mor.
Și totuși ce e iubirea?
Nu cred că e gândirea.
Căci și cu gândul urăști
Nu numai când vorbești.
De câte ori nu te-ai gândi
Nu pot să spun că te-ai mândri,
Cu ceea ce gândești
și cu ce vorbești.
Viața e o oarbă
Ce o admiri odată
Cu lacrimi și bucurie
Căci mi-a fost dată mie
Să nu te superi,
Dar nu poți să-mi ceri;
Să nu vorbesc și să nu gândesc,
Căci viața eu iubesc.
Vorba e viața
unită cu ceață
Ce greu dispare
După ce moare.
Viața e natura
Culce și amară ca gura
ca floare frumoasă
Așa cum Dumnezeu ți-o lasă...
poezie de Adriana Gheorghie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
... E mai bine... Sunt atât de fericită, A... Am să-ți spun ceva. Un secret... Știi, nu te mai iubesc. Ba te iubesc, dar știi cum?... ca pe oricine și ca pe toată lumea. A... Nu te mai iubesc, știi? Mi se părea că suntem prieteni acum și că poate să-mi spuie multe, orice, ca și când nu ar fi vorba de noi, cei dinainte.
Cella Serghi în Pânza de păianjen
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubito
Iubito
Dacă eu aș fi o mare de-ntuneric
În apele nebănuitelor căi
Atunci tu i fi un îngeraș feeric
Și am fi împreună amândoi
Când soarele înspre amurg se-ndreaptă
Tu luminezi cărarea sufletului meu
Iubirea spre mâine e o treaptă
Pe care să pășim doar TU și EU
Atât de mult eu te iubesc pe tine
Chiar de-mpreună noi să fim nu-i greu
și zi și noapte mă gândesc la tine
Pe tine doar... te voi iubi mereu
În clipele când nu ești lângă mine
Îmi pare că lipsești de ani și ani
Iar buna-dispoziție-mi revine
Numai atunci când tu apari.
Să știi că eu trăiesc doar pentru tine
Hrănindu-mă cu dragostea, cu dorul tău
și cred când spui că mă iubești pe mine
așa cum eu te voi iubi mereu!
poezie de Andrei Lupu
Adăugat de Andrei Lupu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Te iubesc între-timp
Te iubesc dimineața
te iubesc la amiaza
te iubesc seara
te iubesc noaptea
te iubesc dimineața
te iubesc la amiaza
te iubesc seara
te iubesc noaptea
te iubesc dimineața
te iubesc în cerc
te iubesc în pătrat
te iubesc în dreptunghi
te iubesc în triunghi
te iubesc în unghi
te iubesc în linie dreaptă
te iubesc în linie frântă
te iubesc în linie curbă
te iubesc te iubesc te iubesc
te iubesc în cerc
te iubesc în centrul cercului
te iubesc cu centru cu tot
punct
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (15 iunie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
De ziua ta
De ziua ta, iubire, aș vrea să-ți fiu
O oază de speranță în pustiu,
Un fir de apă vie, de lumină,
Chiar dacă mă întâmplu mai târziu.
De ziua ta, iubire, -ți sunt aproape,
Chiar dacă-ntinsă apă ne desparte,
Chiar dacă-mi spui mereu că nu e bine,
Clipă de clipă se îndreaptă către tine
Sufletu-mi plin de dor și așteptare.
De ziua ta, iubire, îți sunt mare
Învolburată de speranțe, disperare,
Tristețe, fericire, îngândurare,
Tălăzuind și suspinând fără-ncetare,
Sunt dimineața ta, sunt încântare,
Sunt noaptea-ți plină de înfiorare,
Sunt lună, soare, stele, înserare,
Sunt strop de ploaie plâns pe geana ta,
sunt mirare
Înscrisă pe obrazul tău zâmbind în soare...
Sunt ultima petala dintr-o margaretă
Spunându-ți "te iubesc!" de ziua ta...
Să-ți amintești, te rog, iubirea mea,
Că undeva, departe rătăcită,
E o iubire neîngăduită,
O pasiune neînlănțuită
În așteptare și neîngrădită.
De ziua ta, iubire-aș vrea să știi
Că încă nu e prea târziu să-mi fii...
poezie de Elena Vlădescu (20 septembrie 2006)
Adăugat de Elena Vlădescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapte
Ești ca o pată de culoare,
Un fulger roșu-nmiresmat,
Pictat cu grijă pe o floare,
Într-un tablou adevărat.
Ai adunat în tine timpul
Sfidând zâmbind, trecerea lui,
Chiar dacă îți reflectă chipul,
Amprenta lui, a timpului.
Tu ai rămas la fel, frumoasă,
Icoana mea, cum te privesc!
Cum te aștept să-mi vii acasă,
Să te alint, să te iubesc.
Dar câteodată uiți și-s lacrimi,
De te-ai vedea cum te văd eu!
De mi-ai simți aceste patimi,
Ai știi!... te voi iubi mereu.
Eu nu ascult ce spune lumea,
Ea nu te va vedea așa,
Ea nu-mi va înțelege foamea,
De-a te dori, de-a te avea.
Hai vino-n brațe-mi, mă răsfață,
Vreau inima să-ți simt cum bate,
Vom adormi și-n dimineață,
Te voi trezi ușor, în șoapte.
poezie de Adi Conțu din Dansul emoției
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapte
Ești ca o pată de culoare
Un fulger roșu-nmiresmat
Pictat cu grijă pe o floare
Într-un tablou adevărat
Ai adunat în tine timpul
Sfidând zâmbind, trecerea lui,
Chiar dacă îți reflectă chipul
Amprenta lui, a timpului,
Tu ai rămas la fel, frumoasă,
Icoana mea, cum te privesc!
Cum te aștept să-mi vii acasă
Să te alint, să te iubesc,
Dar câteodată uiți și-s lacrimi
De te-ai vedea cum te văd eu!
De mi-ai simți aceste patimi
Ai știi... te voi iubi mereu
Eu nu ascult ce spune lumea
Ea nu te va vedea așa
Ea nu-mi va înțelege foamea
De-a te dori, de-a te avea,
Hai vino-n brațe-mi, mă răsfață,
Vreau inima să-ți simt cum bate
Vom adormi și-n dimineață
Te voi trezi ușor, în șoapte
poezie de Adi Conțu (5 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legământ de iubire
Odată am jurat în fața ta
Și m-am legat să-ți dau iubirea mea
Să te păzesc atât cât pot de bine
Și-n fiecare noapte să stau doar lângă tine
Să te hrănesc, să te îmbrac și să te încălzesc
Să te cuprind, să te sărut și să te-adăpostesc
Să te ajut, să te îndrum, să-ți netezesc cărarea
Să te veghez și-n ochii mei să-ți afli alinarea
Și grijile să nu le simți, să te feresc de ele
Să fac din tine un curcubeu din soare pân' la stele
Să-ți dau dreptate, chiar de n-ai, căci mare e iubirea
Să-ți aduc flori și să nu știm în veci ce-i despărțirea
Și numele să ți-l rostesc când nimeni nu-i pe-aproape
Atât de-ncet încât doar tu să prinzi acele șoapte
Să-mi simți iubirea chiar și-atunci când nu mai ești cu mine
Și-astfel să știi că mi-ai luat și inima cu tine.
poezie de Vesta Sikora, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te iubesc
Iubesc tăcerea vie ascunsă-n ochii tăi
Privirea lor târzie ce scapără văpăi
Iubesc al nopții murmur ascuns în gândul tău.
Un strop de bunătate într-un haotic rău
Iubesc a ta greșeală, urmată de iertare
Ca un copil urmez a dragostei chemare
Iubesc o-mbrățișare a clipelor de dor
Ce aripile-mi taie și nu mai pot să zbor.
Iubesc fără-nțeles o cruntă depărtare,
Ce spintecă iluzii și-aduce-ncet uitare
Iubesc sărutul tău, născut firav din ploi,
Aroma unor buze atât de dulci și moi.
Iubesc acele gânduri de care nu-mi vorbești
Și te întreb adesea: Tu, oare mă iubești?
De-ar fi să-mi dau vreodată răspunsuri ce mă dor
A lacrimilor urme mereu am să le-ador.
Din tot ce-nseamnă noi trecutu-l răscolesc
Și te întrebi în taină: Eu, oare te iubesc?
Iubesc fără măsură aceleași întrebări,
Ce nu-și găsesc răspuns în cele patru zări
Prin sufletul tău cald eu veșnic rătăcesc
Și astfel înțelegi cât de mult te iubesc...
poezie de Andreea Palasescu (30 ianuarie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
-esc...
Iubesc... cum aș spune înfloresc,
Iubesc... cum se vede că trăiesc,
Iubesc... într-un sentiment ceresc,
Iubesc... e mai mult decât firesc,
Iubesc... e în stilul românesc,
Iubesc... câteodată chiar prostesc,
Iubesc... de grandoare eu mustesc,
Iubesc... mi-e elanul vitejesc,
Iubesc... chiar dacă mai văicăresc,
Iubesc... dar nici nu mă lăfăiesc,
Iubesc... într-un fel copilăresc,
Iubesc... timpul îl sărbătoresc,
Iubesc... cu natura mă-mpletesc,
Iubesc... de n ori îmi tot doresc,
Iubesc... cred că-ncep să plictisesc...
Și ce dacă... eu iubesc!...
C-am pe cine... ce... să esc!
poezie de Vasile Zamolxeanu (6 mai 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet blând
Ai urcat din amintiri spre soare,
să-mi spui iubito să fiu tare și să lupt.
Acum sunt eu aici și mă gândesc la tine,
tu luptă draga mea ca să învingi.
Eu te aștept cu sufletul la gură astăzi,
să-mi spui că mă iubești și mă dorești în preajma ta.
E stilul tău, al meu, prietenia-i caldă
și vreau să-ți spun că te iubesc și eu mereu,
Sunt doar un suflet cea pătruns în casă
ca să-ți aline sufletul bolnav de amintiri.
Păstreaza-mă așa și câteodată, tu lasă-mă
în brațe sâ te strâng când o să plângi.
poezie de Magdalena Rosca
Adăugat de Gina Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alină-mi inima
În miez de zi stau și oftez,
gândindu-mă la tine
cât mor de ciudă
nici nu știi,
că nu sunt lângă tine...
doar tu ești și vei fi mereu,
iubirea mea cerească,
cu tine vreau sa fiu legat,
să fii a mea mireasă.
Să te iubesc în orice clipă
din zi sau chiar din noapte
chiar dacă clipele se pierd,
speranța mea nu moare,
eu am să stau și am s-astept
să vii cu al tău soare,
să vii în viața mea te rog
în lipsa ta,
sufletul meu,
aproape, moare.
Nu vreau nicicând să mă gândesc
c-am să te pierd vre-odată,
că n-ai să vrei să mă iubești
asta-i durerea mea uitată,
și chiar de-ar fi
să vrei, să nu mai fii cu mine,
să știi că am să mor încet,
pierdut în cer,
pierdut de tine.
Ochii mei de i-ai avea,
să vezi ce văd și eu,
să vezi când nu te văd tot timpul,
să știi cât mi-e de greu,
și sufletul-mi de l-ai avea,
să simți ce simt și eu
să simți când nu te simt tot timpul,
să știi,
că fără tine,
îmi simt sufletul greu.
Și lacrimile-mi curg ușor
stingând durerea mea,
te rog vino înapoi
te rog,
alină-mi inima.
Aș vrea să plâng mereu,
să plâng de fericire
știind că tu, de tot ce-i rău
tot timpul ai să ai neștire.
Te vreau tot timpul printre nori
să zbori, să razi cu mine
Eu te iubesc și nu-i ușor
să-ți spun ce simt eu pentru tine
Dar în curând eu voi scăpa
de-a mea parte întunecată
și-am să te rog oficial
să fii a mea mireasă.
poezie de Eduard Palade (23 decembrie 2010)
Adăugat de Eduard Palade
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Cum să iubești femeia
Femeia trebuie iubită
În fiecare clipită
Fără întrerupere
Ca-ntr-un perpetuu mobile
Chiar înainte de a se trezi
La tine-n brațe să o ții
Să îi vorbești în șoapte
S-o strângi în brațe
Să-i spui că ai visat-o
În somn ai savurat-o
Ca-ntr-o poveste de amor
De ea îți este tot mai dor
Visurile sunt stări ce le trăiești în noapte
Sunt amintiri ce nu se vor uitate
De vrei femeia s-o iubești cu voluptate
Poți să-i vorbești de vise, iubește-o în realitate
Să o iubești la mic dejun
Spune-i că fără ea ești un nebun
Să-i amintești că e frumoasă
Să o săruți când pleacă de acasă
La ea întreaga zi să te gândești
La prânz și seara doar de iubire să-i vorbești
S-o rogi de ea să îți vorbească
Cuvintele ce-i spui, să nu o plictisească
Să-i amintești, când tristă este
Că viața-i o poveste
Ce niciodată nu se va sfârși
Atâta timp cât ea te va iubi
Câte un buchet de flori
Să-i dai în fiecare zi
Și dacă romantic vrei să fi
Să-i scrii și poezii
Să o privești în ochi
În mână capul să îl ții
Să o săruți pe obrăjori
De dorul ei să-i spui că mori
Să nu îi spui c-ai obosit
Să nu-i arăți, dacă ești plictisit
Să îi vorbești de viitor
De ea mereu îți va fi dor
Să-i amintești de prima întâlnire
Chiar dacă uneori a existat și-o despărțire
Să îi spui că-n lumea astă
Ea va rămâne o pasăre măiastră
Și seara când acasă stați la masă
Să îi mai spui o dată cât este de frumoasă
Și dacă îmbrățișați mai beți un par cu vin
Să-i spui că viața lângă ea este un vis divin
Chiar dacă anii au trecut
Să o iubești la fel de mult
Și fiecare zi să fie un început
Pentru iubirea voastră
Cum să iubești femeia, rămâne
Pentru mulți bărbați un fel de-a spune
Doar pentru mine a te iubi
E unicul motiv, pe lumea asta, de a mai trăi
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sentimente
Te iubesc mare
cu a ta undă ce mă porți în necunoscut,
te iubesc vânt
ce-mi aduci șoapte și vis de dor neînceput,
va iubesc ochi
pierduți, ca două mari corăbii fără cârmă,
vă iubesc sfioase
mâini pline de dorinți, de dor fără urmă.
Te iubesc toamnă
cu nostalgia zilelor ce vara mi-o cheamă,
te iubesc mamă
cea chinuită, rătăcită și fără de întoarceri,
te iubesc viață
cu ploi, vânt, ceață deasă, sălcii pe maluri,
te iubesc ființă
cu a ta credință, plina de iubire și doruri.
Te iubesc cuvânt
ce-mi lași liber spre tine, al meu tainic gând.
poezie de Cornelia Minda
Adăugat de Cornelia Minda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Februarie
În ianuarie să ne dorim,
Să ne-apropiem, să ne-ncălzim,
Să mă topesc când îmi zâmbești,
Să ști de ce mă-nebunești,
Să ai habar de tot ce simt
Și să ști că nu te mint.
Dar nu-i ianuarie să te-ncălzesc,
E februarie... te iubesc.
În martie să înflorim,
Să admirăm și să vorbim,
Să te ating, să-mi dai fiori,
Să mă simt cu capu-n nori,
Să te sărut, să mă adori,
Să te-mpodobesc cu flori.
Dar nu-i martie să-mi doresc,
E februarie... te iubesc.
În aprilie să glumim,
Cuvinte dulci să ne șoptim,
Să-ți fac pe plac, să te sarut,
Să ai mereu tot ce-i plăcut,
Să spunem tot, să povestim,
Să fim cum vrem doar noi să fim.
Dar nu-i aprilie să glumesc,
E februarie... te iubesc.
În luna mai ne relaxăm,
Ne plimbăm, ne alintăm,
Ne remarcăm când lumea-i verde
Ca fiind cei doi ce nu știu pierde.
Strălucim spre-a lor uimire,
Ne remarcăm doar prin iubire.
Dar nu e mai să strălucesc,
E februarie... te iubesc.
În iunie să plănuim,
Ne hotărâm, atent gândim,
Doar doi... doar noi, în orice zi,
Să fim mereu doar doi copii,
Lăsăm in urmă ce-i la liceu,
Să fim doar noi, din nou, mereu.
Dar nu-i iunie să plănuiesc,
E februarie... te iubesc.
În iulie să călătorim,
Să vizităm, sărbătorim,
Să fim și-atunci noi împreună
În cea mai călduroasă lună,
Atunci când este ziua mea
Să fiu încă-n viața ta.
Dar nu-i iulie să-mplinesc,
E februarie... te iubesc.
În august vom continua,
Eu al tău și tu a mea,
Să te ascult, să îmi vorbești,
Să mă topesc când mă privești,
Să știu când tu ești mulțumită,
Să știu când tu ești fericită.
Dar nu-i august să mă-ncalzesc,
E februarie... te iubesc.
În septembrie admirăm,
Se răcește, ne-mbrăcăm,
Atunci au loc multe schimbări,
Dar doar în jur, cu așteptări,
Căci chiar de e un alt decor
Noi ne iubim neschimbător.
Dar nu-i septembrie să ruginesc,
E februarie... te iubesc.
În octombrie ne-mpărțim,
S-avem și-atunci când n-o să fim,
Facem schimb de-o jumătate
Și ascultăm, în piept, cum bate,
Să te simt, să știu ce zici
Chiar și când nu ești aici.
Dar nu-i octombrie să -ți lipsesc,
E februarie... te iubesc.
În noiembrie așteptăm,
Ne pregătim, ne bucurăm,
Așteptăm să treacă luna,
Să fie ziua noastră-ntr-una,
Ne sărutăm, mai și vorbim,
De prima zi să ne-amintim.
Dar nu-i noiembrie să retrăiesc,
E februarie... te iubesc.
În decembrie să cântăm,
Să te alint, să colindăm,
Să îți fac un dar frumos
Să ști că sunt și inimos,
Să așteptăm doar împreună
Anul nou, privind spre lună.
Dar nu-i decembrie să răcesc,
E februarie... te iubesc.
În februarie vreau să fim
Îndrăgostiți, să ne iubim,
Să fiu de ziua ta cu tine,
Să simt că vrei să fi cu mine,
Să fie veșnic pentru noi
Iubirea asta... doar noi doi.
E februarie și mă opresc,
E februarie... te iubesc.
poezie de Andrei Tudora
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chiar dacă ne certăm, eu te iubesc
Chiar dacă ne certăm, eu te iubesc
Și cred că ne certăm că miza-i mare
Poate de multe ori înnebunesc
Însă în sinea mea plâng foarte tare.
Eu simt nevoia să te controlez
Să fiu destinul tău și steaua ta
Și uneori chiar să te modelez
Fiindcă sunt trufaș în iubirea mea.
Dar tu să mă iubești chiar de m-aprind
Precum un foc ce urcă pân' la lună,
Căci recunosc că vreau ca să mă schimb
Și firea să-mi devină mult mai bună.
De multe ori e greu și nu te poți opune
Când îți iubești femeia cu-atâta pasiune.
poezie de Nicholas Gordon, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te iubesc
Te iubesc cu toată încrâncenarea zeilor uitați
Cu toată ființa mea ce te așteaptă doar pe tine
În toate acele dimineți... când sunt sau nu a ta
Și chiar și-atunci când plouă sau când ninge.
Te iubesc la fiecare colț de întâmplare
Și te aflu în fiecare întrebare și răspuns
Cu tine mă încălzesc când anotimpul moare
Cu mine ești când toamna a apus.
Nu-s încercări să nu cuprindă dorul
Nici lacrimi nu-s să mă-nspăimânte
Cu tine sunt-atâta știu- și martor... zborul
Ce ne-a unit pe veci și dincolo de lut.
Te iubesc gândind mereu să-ți fie bine
Cand ești absent sau îmi lipsești
În toate nopțile în care stau de veghe
Și când cu zeii mie îmi vorbești.
Nu simt dureri să mă doboare
Nici suferințe să mă-ncătușeze
"Tăcerea ta"- ar fi o ultimă eroare
Suflet pereche în mine să te-așeze!
poezie de Roberta Sanders
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu vreau să mor sperând
Încă o toamnă a trecut
Și toate frunzele-au căzut,
Iar anii trec, se scurg mereu,
Cu ei odată trec și eu,
Îmbătrânesc și-mi pare rău
Că nu mai cunoscut.
De sărbători eu ași fi vrut
Să vii să-mi dărui un sărut,
Să vii, un: La mulți ani să-mi spui,
Că sunt orfan al nimănui,
Să nu mai rătăcești haihui,
Dar Tu, n-ai vrut.
Nu vrei în suflet să-mi revii,
Deși de zeci de ani o știi,
Că te-am iubit și te iubesc,
Să-mi fii aproape o doresc,
Speranțele mereu îmi cresc,
De ce nu vii, de ce nu vii ?
O
Vino iar iubirea mea,
Te-aștept și te voi aștepta,
Să mă privești și zâmbitor,
Să-mi spui cuvântul: - Te ador,
Nu pot scăpa de al tău dor
Și nu te pot uita .
Dar în zadar aștept plângând
Și rugă-n ceruri adresând,
Destinul meu nu are Zel,
Nu are milă, e mișel,
Are în schimb un singur Țel,
El vrea să mor sperând.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!