Runa
Fă un drum spre soare
Și dă-mi pacea eternă
Aruncă o privire!!!
Sunt, ghem de oase rupte
pe lespedea ta
Carnea curge sudori
Iar câinii înfulecă,
Sirenele cântă a cutremur,
Iar eu revărsat mă sting
- La tălpi de sfântă -
poezie de Lucian Preda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Crinul negru
Crinul negru
Bate vântul, bate ploaia, bate inima de piatră
Lasă-mi sufletul si gândul, cânta-mi iarăși la vioară
Bate drumul dă-mi cărarea dă-mi o lumânare albă
Dă-mi o muză dă-mi un gând dă-mi iubirea dragă doamnă.
Cântă mutule cântă și dă-mi sunet că sunt surd
Cântă soare cântă stele cântă lună in amurg
Scoate sabia din rană scoate! rănile să mi le ung
Pleacă tu iubito pleacă lasă-mi visul muribund.
Lasă cimitire spațiu pentru tine vin plângând
Viața este viza noastră pentru moartea din pământ
Lași tu cimitire ciorile, lași groparul hoinărind,
Lasă-mi ultima dorință, crinul negru pe pământ.
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Tofan Marius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Optimism...
Când plânge inima-n durere,
Și o cuprinde o vrajă amară și adâncă
Caută-ți o altă putere,
Și, printre suspine, tu cântă.
Spre piscuri pline de zăpezi
Cu elan te avântă
Natura poți ca s-o sfidezi
Deci optimist, tu cântă.
Când valul spumegă sub braț
Și te aruncă spre stâncă
Învinge-l, respiră cu nesaț
Aer pur și voios, tu cântă.
Obosit după un suprem efort
Odihna este sfântă
Nu te lăsa răpus de tot
Și caută de cântă.
poezie de Mihai Leonte (26 decembrie 1966)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mireasa pâinii
Valuri de lanuri
Împodobesc mireasa pâinii.
Vântul cântă
Miros de pâine
Făcut în țăst de pământ.
Rup pâinea în două
Și din miezul ei curge soare și vară,
Iubire de neam și de țară...
Susură izvorul
Patima coacerii și rodu-nvierii,
Carnea lui Iisus,
Nemurirea și pacea
Dorm în grânar...
Iunie, iulie - floare deschisă
În evantai de cuvinte,
Arată-te iar!!!!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin și schelet. Nu trebuie să tindem neapărat și într-adins spre o existență tragică. Natura s-a îngrijit ea însăși să ne răstignească ființa, carnea și destinul pe-o cruce de oase.
aforism celebru de Lucian Blaga din Elanul insulei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Idilă
Hoinăream eu și acum
Și aș fi fost mereu pe drum
Dar o-ntâlni la un suc
Și de-atunci sunt sub papuc.
epigramă de Lucian Preda din Alandala
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul curge ca un soare
Curge cu soare peste noi
Și-n valuri dezgolim păcate,
Coapsele vii și sânii goi,
Rebeli țipând... a libertate.
De sâmbătă... până spre joi,
Deși ispitele-și dau coate
Curge cu soare... peste noi
Și-n valuri dezgolim păcate.
Timpul renaște-n amândoi,
Remodelând clipe uitate
Și aducând răcori de ploi,
Pe aripi de complicitate,
Curge cu soare... peste noi.
rondel de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Serenada
dormeau apusuri
galbene portocalii
pe cerul plin de stele gri,
un vuiet slab cu mugurii de vânt
îmi aduceau o noapte, neagră pe pământ
un felinar lucea precum un sfânt
la poarta casei tale
și câinii îmi lătrau în gând,
precum o simfonie de demult.
ieși iară tu, frumoasă fată
să îmi deschizi această poartă,
căci frigul ce îl simt în oase
s-a întrupat precum o oaste
între pereții albi, lăptoși,
de mucegai și pete roși.
poezie de Lucian Preda (6 februarie 2014)
Adăugat de Lucian Preda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Slavă Ție
Noapte de Crăciun, curată,
Noapte-a Nașterii, prea sfântă,
Câtă pace-mbelșugată
Torni în inima înfrântă!
În ce strai de bucurie
Înfășori tu lumea toată,
Zvon de rai și veșnicie,
Noapte de Crăciun, curată.
Oameni, ce-au purtat prin ceață,
Uriașa lor povară,
Pot păși în noua viață,
Zvon de nouă primăvară.
Căci Isus Mântuitorul
S-a născut în ieslea sfântă,
Ca să mântuie poporul,
Biata inimă înfrântă.
S-a născut sărac, în paie,
Prunc al păcii și-al iubirii,
Ca să ardă-n vălvătaie
Vechea lume a pieirii,
Și să-nalțe, peste moarte,
Rod al răstignirii Sale,
Lumea celor scriși în Carte,
Lumea dragostei totale.
Slavă Ție, scump Isuse,
Creang-a cerului, boltită
Peste sufletul ce-Ți spuse
Bucuria sa smerită!
Slavă ție, noapte sfântă,
Noapte de Crăciun, curată!
Cântă frate, soră, cântă,
Cântă pacea-mbelșugată,
Pacea Lui în dar primită,
Pacea Sângelui iertării...
Fii în veci de veci slăvită,
Sfântă noapte a-ntrupării!
poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dă-mi...
Dă-mi azi, sensul vieții mele,
Dă-mi un gând de dor purtat,
Dă-mi cununa mea de stele,
Dă-mi iubirea ce-am uitat.
Dă-mi duioasa mângâiere,
Dă-mi în palme dulce-alint,
Dă-mi a ochilor sclipire,
Dă-mi șoapte de mărgărit.
Dă-mi a vieții mele rost,
Dă-mi sărutul tău cu sete,
Dă-mi din viața fără cost,
Dă-mi surâsuri alegrete.
Dă-mi din taine neștiute,
Dă-mi atingerea de mână,
Dă-mi din ochi pe cele vrute,
Dă-mi ceva ce-o să rămână.
Dă-mi azi zborul spre visare,
Dă-mi norii ce scriu pe gânduri,
Dă-mi acea iubire mare,
Dă-mi-o scrisă printre rânduri.
Dă-mi senin în vise albe,
Dă-mi a brațelor iubire,
Dă-mi sărutul florii dalbe,
Dă-mi tărâm spre nemurire.
Da-mi somnul pe brațul lumii,
Dă-mi sclipire-n loc de lacrimi,
Dă-mi lumina cald-a lunii,
Dă-mi iubirea fără patimi.
Dă-mi speranța către mâine,
Dă-mi iubirea ce-am sperat,
Dă-mi lumina care vine,
Dă-mi din toate, am meritat.
Dă-mi să pot să dau la toți,
Dă-mi iubirea Ta Celestă,
Dă-mi să las și la nepoți,
Dă-mi ce tot nu se contestă.
Dă-mi cărări de viață lungă
Dă-mi din bunătatea Ta,
Dă-mi iubire să-mi ajungă,
Dă-mi, de Tine n-oi uita.
poezie de Maria Călinescu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Argintul de aur
să privești spre tine și să te vezi
mic
mic, mic de tot gol-pușcă
deasupra cristelniței în brațele preotului pregătit
să te creștineze
și-atunci eu celălalt tu am văzut
fulgerul
doi îngeri cu
un arc dublu elicoidal de argint și de aur în mâini
coborând din cupola înaltă, fără sfârșit a bisericii
ca flacăra sfântă în ziua învierii
și pătrunzând în creștetul capului tău
de unde până atunci plângeai te-ai luminat
deodată fața ta s-a umplut de pacea și
liniștea de înțelepciunea și iubirea străbunilor
atunci ai știut tu celălalt eu
fluviul tău de gene curge prin timp
nu prin spațiu
și va curge așa mereu nestăvilit
mai departe tot mai departe spre mâine
fluviul tău de gene
venind din nopțile timpului de la
Eva și Adam spre lumină
a deschis gura și a cuvântat iată
opera perfectă
argintul de aur
sufletul izbucnind în spirit nu doar în
oase și cărnuri
atunci am știut eu celălalt tu
că
nici un bunic al străbunicelor tale
nu a murit de tifos la șase ani
nici o bunică a străbunicilor tăi
nu a murit virgină la optzeci de ani
poezie de Vlad Scutelnicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am întrezărit o privire în ochii câinilor, o bruscă privire trecătoare de dispreț uluitor, și sunt convins că câinii gândesc despre oamenii că sunt nebuni.
citat din John Steinbeck
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăistuțe de fum
Păduri de oase și de vise
Și de vorbe necuprinse
Sting și gheață, sting și jar,
Sub aripă de sitar.
Toamna trage foc de pușcă,
Ceața de iriși o mușcă,
Latră câinii la hotar
Trupul sângelui hoinar.
Ochiul morții în cer scrie
Cărți de putredă vecie
Și-n clepsidra de mister
Crește șerpi de foc în cer.
În praf o umbră nebună
Alergă c-o stea în mână,
Calul ei răpus de roată
Mănâncă jar din covată
Și mai ronțăie câmpii
Strânse de harnici copii
În trăistuțele de fum
Cu ecou de-albastru scrum!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Variantă
Unitatea este sfântă
Însă nu la noi românii:
Pe o strună nu se cântă
Ci ne mâncăm ca și câinii.
epigramă de Florin Țăran din Voivodina, Banatul Sârbesc (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul poem
e frig afară și mă sting
plouă în cer și lacrima doare
mă scurg și scriu pe ultimul rând
plec sângerând pe cărări
cărările dorului în țipătul cocorului
era târziu atunci
eu adunam din toamne gânduri
trăiam la țărm un ultim ideal
azi fug de mine iar în ceață
tot căutând un drum, o viață
trec caii sălbatici
nechează gânduri în noapte
ce lung e azi drumul între ochi obosiți
sunt pom ce plânge pe drum
sunt fructul oprit aruncat pe pământ
sunt tristețea și disperarea adunate într-un pumn
sunt pumnul ridicat către cer
sunt cerul căzut pe pământ
sunt pământul adunat într-un gând
mă întreb, mai sunt
sau poate sunt acel ce nu mai sunt
azi plâng pe țărm
dar țărmul azi mai este țărm
mă înțeapă spinii, mă rog
sunt suflet biciut de ploaie
sunt orbul ce caută privirea
sunt privirea ce plânge pe țărm
sunt țărmul cu ochii în lacrimi
sunt lacrima ce se stinge în mine
mai lasă-mi Doamne, o clipă
să miros trandafirii în ploaie
să duc la joc mândre fecioare
sunt un ultim suspin
o fărâmă de suflet
dă-mi Doamne puterea
să agăț în cer ghirlande de flori
o rază în inimă sunt
un drum către casă, acum
pașii se sting
coboară arhangheli în gând
pe aici, rând pe rând
eu scriu un poem
un ultim suspin
despre lacrimi ce dor
dă-mi Doamne, ochii
să privesc nesfârșitul
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Ghem de cețuri luna
Tulburând întunericul
În noaptea asta
Tăul
Nuntașii livizi și hora lor mută pe
Câmpul de mătasea broaștei
Deasupra fața apei precum
Ochiul unui pește mort
E frig și se aud cocoșii
Undeva după dealuri
Zorii simt frigul sub tălpi
*
E timpul să te întorci
Mireasa aruncă buchetul
poezie de Mihaela Poduț Ienuțaș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărăcie
Bătrâneii, cu măsură,
Pentru ciorba lor de oase,
Chiar de n-au un dinte-n gură,
Cumpără, pe rupte, oase.
epigramă de Traian Conciatu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drum spre absolut
Stâncă neclintită din lăuntrul meu,
pe un colț de suflet lepădat de ură,
lasă-mă să-ascult celesta uvertură
a destinului trimis de Dumnezeu,
să mă las pătruns de vraja infinită
a cântărilor venite-n prag de seară
din arcușurile-ntinse-ntâia oară,
pe viori de foc, în zarea adormită.
Dă-mi Tu, Cerule, voință si tărie,
plin de hotărâre să pornesc la drum
alungând din gând perdele de fum,
adunate-n ezitarea-mi prea târzie,
și pătruns mereu de tainele celeste
să alung pe veci himera nevăzută
care stă ascunsă-n ziduri de redută
să-mi arunce-n hău mirifica poveste.
Cerule, îmbracă-mă în karma sfântă,
ca prin harul ce îmi luminează firea
cu destinul să ating nemărginirea,
să aud în vis doar îngeri care cântă.
Omule ce mergi prin lume lângă mine,
de te uiți și vezi în cale doar pustiu,
ține-te de brațul meu..., ce încă-i viu,
să privim smeriți spre ziua care vine!
poezie de Corneliu Neagu din revista Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, ediția din 09.05.2021
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Curge mila ta, Doamne
Curge mila ta, Doamne
Curge mila ta,
Prin crăpăturile ființei
Curge mila ta,
Și peste tot sufletu-mi bucățele
Curge mila ta,
Și mă face întreagă mila ta,
Si luminează întunericul mila ta,
Iar înăuntrul meu ai revărsat iubirea,
Picături din roua dimineții;
Și răzbate lumina printre aripile-mi plânse
Și luminează tot ochiul care vede.
Curge mila ta Doamne
Curge mila ta,
Peste toate mâinile frânte si muncite
Curge mila ta,
Și peste toate tălpile care au călcat pe mărăcini
Curge mila ta;
Și este unt de lemn vindecător,
Și este parfum liniștitor.
poezie de Giulia Mara
Adăugat de Bombastic
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baciul (reglează obiectivul telescopului): E bine dacă merg spre Occident. Acolo-i iarbă grasă...
Safta: Și măgarii?
Romică (aruncă o privire spre monitor): Ca de obicei, măgarii sunt în frunte. Au funcții de conducere...
replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alduit
țărâna se strânge din oase
în pumn
pumnul aruncă cenușa
în alduit
dinspre ținutul răbdării
zăpada curge monoton
peste inimi ce -și tac agonia
în cânt
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!