![Daniel Vișan-Dimitriu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/daniel_visan_dimitriu.jpg)
Fulg de iubire
Privirea ta ți-a însoțit suflarea
cu care mă înalț și-acum spre cer
în bucuria vântului când marea
o mângâie cu aripi din eter.
Erau în ea scântei mângâietoare,
era căldură și era ceva
ce mă făcea să cred că nu din Soare,
din ei venea lumina ce-mi purta
Întregul zbor spre locuri neștiute,
cu bucurii simțite doar în vis,
prin universuri noi, nestrăbătute,
cu străluciri ce nimeni n-a descris.
Iubita mea, un fir de păpădie
e, sigur, mult mai greu de ce simt eu
acum, când am aflat că mi-ai dat mie
iubirea ta. Mă va-nălța mereu.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Călător prin gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre zbor
- poezii despre lumină
- poezii despre bucurie
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre aripi
- poezii despre Soare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
![Daniel Vișan-Dimitriu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/daniel_visan_dimitriu.jpg)
Doi nebuni
Am fost și prin neliniști sau tristețe,
Am căutat, am încercat: n-a mers!
M-am îndreptat atunci spre frumusețe
Și am găsit-o deghizată-n vers.
Am alergat bezmetic prin înalturi
Și am privit din ceruri spre pământ,
Apoi, prin nori, în fericite salturi,
Am început, cu glas timid, să cânt.
Era frumos când auzeam ecoul
La un poem ce se ducea spre zări,
Iar eu eram privit precum eroul
Ce-a cutezat să zboare peste mări,
Să uite de amarul ce, prin lume,
Se-agață de atâția disperați
Ce nu mai știu de bucurii, de glume,
Sau de iubire, de părinți sau frați.
Zburam neobosit, în zbor frenetic,
Cântându-mi bucuria de-a trăi,
Iar ea a apărut din vis, profetic,
Și plină de dorința de-a iubi.
Era iubita mea din altă lume,
Din altă viață, din alt univers,
Era a zecea muză, fără nume,
Atrasă către mine de un vers?
Dar, cui îi pasă? a venit la mine
Îmbujorată toată și timid,
Din zone-ndepărtate, clandestine...
Și o privesc, de dragoste avid.
Iubirea noastră nu mai vrea cuvinte,
Ci simțuri moștenite din străbuni,
Ne-am rupt de legi, ne-am rupt de cele sfinte
Și râdem fericiți, ca doi nebuni.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi poezii despre viață, poezii despre poezie, poezii despre frumusețe, poezii despre fericire sau poezii despre început
![Daniel Vișan-Dimitriu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/daniel_visan_dimitriu.jpg)
Cafeaua cu vis și fum
Privirea mea, pierdută prin aburi de cafea,
e tristă, abătută, și caută ceva
prin timpul interzis: întoacerea la vis,
la noaptea cea din urmă, în care ai venit
când umbrele își curmă conturul alungit
și se petrec, în taină, spre lumea de mister,
îmbrac-o nouă haină, un dar trimis din cer,
și-apar din nou, ca vis, și totul e permis.
Sunt, încă, într-o stare în care n-am habar
de-a fost ca, din uitare, să mi te-apropii, iar,
sau te-ai crezut, prin timp, în vechiul anotimp,
în care ritualul din nopțile târzii
era iraționalul atâtor nebunii
în care, cu plăcere, adânc ne-am cufundat,
iubire și tăcere, atât cât ni s-a dat,
și nu a fost un vis, iar noi ni l-am permis.
Privesc, tăcut, cafeaua ce, sigur, s-a răcit,
și fumul de țigară ce urcă... rătăcit.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi și următoarele:
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre noapte
- poezii despre fum
- poezii despre cafea
- poezii despre vestimentație
- poezii despre uitare
- poezii despre tristețe
![Daniel Vișan-Dimitriu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/daniel_visan_dimitriu.jpg)
Ultimul vis
Era în alb și negru visul meu
Și căutam, adânc în el, culoarea...
De ce? - nu știu, dar căutam mereu
Și derulam, din când în când, visarea.
Mergând spre înapoi, dădeam de ea
Și o luam cu mine, mai aproape,
Dar dispărea. Cred că era ceva
Cu visul ce mi se zbătea sub pleoape.
Ce să fi fost? O căutam, din nou,
Spre înainte, poate voi găsi-o...
Și o găseam ascunsă-ntr-un ecou
A ce a fost. Iar, în prezent... adio!
Am derulat o noapte. Ce mai vis!
Alb-negru? Cine mi l-o fi trimis?
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi și poezii despre prezent, poezii despre negru, poezii despre culori sau poezii despre alb
Marea
Marea mea, cu valuri repezi,
Și cu pescăruși în zbor
Într-o clipă efemeră,
Mă înalț, și-apoi cobor...
Marea mea, un vis albastru,
Cu catargele spre cer
În paharul plin cu apă,
Văd furtunile cum pier...
Marea mea, în plină vară
Pe nisipul ars de dor,
Trec doar pașii amintirii
Și mă răscolesc ușor...
Marea mea, verde -albastră,
Mă petrec prin valul tău,
Vreau să-ți fiu talaz și soare,
Când e zbuciumul mai greu..
Camelia Cristea
Camelia Cristea
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre nisip, poezii despre dor, poezii despre apă, poezii despre amintiri sau poezii despre albastru
![Daniel Vișan-Dimitriu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/daniel_visan_dimitriu.jpg)
Clipa de zbor
Era atât de... altfel, de singur într-un zbor
Prin galaxii pe care nicicând nu le-a parcurs,
Dar, totuși, cunoscute din timpuri ce s-au scurs,
De când era un suflet născut... în viitor.
Purta în el cunoașteri, și singure-au crescut,
Odată cu atâtea învățături ce-ar fi
Menite să-i ofere puterea de a ști
Lumina să o poarte spre tot ce-i decăzut.
Scânteie-n întuneric, bucată din destin,
Iubire-n neființă cu zborul efemer,
Sămânță de lumină alunecând pe cer,
Dorință de-ntrupare și mesager divin.
Își simte rătăcirea de-o clipă într-un zbor
Pe care îl parcurge doar pentru a găsi
Acea pereche care e tot ce și-ar dori
În viața efemeră a unui muritor.
Să mai fi fost vreodată cu ea? E un mister!
Dar știe că menirea-i deplină, pe Pământ,
E numai s-o găsească, să nu se lase-nfrânt
În marea căutare, sub doar un singur cer.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre învățătură, poezii despre întuneric, poezii despre viitor, poezii despre suflet sau poezii despre naștere
![Pavel Lică](http://www.citatepedia.ro/autori/f/pavel_lica.jpg)
NUNTĂ ÎN CER
(Soției mele, Aurelia)
Iubita mea îți cer, acum, aripa,
Ce ne unește pe vecie clipa;
Vom poposi în zbor, să-ți pun cunună,
Din stele, pe o margine de Lună,
Să ne putem lua, de-acolo, zborul,
Spre Raiul unde-și țin, acum, soborul,
Frumoasele grădinilor, din care,
Ai răsărit în viața mea, ca floare.
Petalele-ți sunt aripi neștiute;
Eu nu am aripi, însă, nevăzute,
Purta-te-vor, doar versurile mele,
În zborul către cerul plin de stele,
În faeton, făcut din Carul Mare,
Ferindu-te, cu-al meu sărut, de Soare,
Până ajungem la Lumina Vieții,
Ce cheamă la-nviere și poeții.
Și-acolo-n Cer, iubita mea,-n nuntire,
Uita-vom că există și murire,
Și tineri vom rămâne-n veșnicie,
Cât dragostea nu moare-n Poezie!
poezie de Pavel Lică din Rătăcitor prin cer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre versuri sau poezii despre tinerețe
![Daniel Vișan-Dimitriu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/daniel_visan_dimitriu.jpg)
Pescărușul de foc
Mai zboară cu zorii, scăldat în tăcere
Și-n gânduri cu valuri purtate spre cer
De visele mării când sufletu-i cere
Furtuna s-avânte departe-n eter.
Plutește cu norii împinși de furtună
Spre zări neștiute din marele joc,
Iar penele-i ard în reflexii de Lună
Și pare, pe cer, pescărușul de foc.
Îi ard amintirile mării din visuri,
Din pene-i răzbate un iz ca de fum
Ieșit din scântei apărute-n abisuri,
Când cremenea vieții vrea sufletul scrum.
Se-așează pe-o stâncă ieșită din mare
Ce-i pare o treaptă spre ultimul loc
În care mai speră o vreme să zboare,
Să fie, pe cer, pescărușul de foc.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre prăpăstii sau poezii despre nori
![Daniel Vișan-Dimitriu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/daniel_visan_dimitriu.jpg)
Zbor prin curcubeu
Mi-ai apărut de nicăieri
Și m-am aprins când ai trecut
Lăsând în urmă adieri
De vis cum nu am mai avut.
Pluteai, trecând în ochii mei
Scânteia din privirea ta,
Încredințându-mă că vrei
Să fiu al tău, să fii a mea.
Și mi-ai rămas, și-al tău am fost,
Trimisa mea din cer, de sus,
C-un singur gând, c-un singur rost:
Să-ți fie sufletu-mi supus
Tu, ce zburai în visul meu
Pe aripi moi, de curcubeu.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre ochi, poezii despre gânduri sau poezii despre curcubeu
![Daniel Vișan-Dimitriu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/daniel_visan_dimitriu.jpg)
Surâsul zeiței
Te știu acum! Era doar o pojghiță
acea răceală din privirea ta,
dar mersul calculat, ca de actriță,
te-a dat de gol rapid, iubita mea!
Păreai de fier, erai întruchipare
a unei zeități de prin Olimp
ce-i gata să răspundă cu teroare,
la orice provocare, dur, la timp.
Dar te-am ghicit! Privirea-mi insistentă
te-a străbătut și, dincolo de scut,
am întâlnit iubirea ta latentă,
pe care s-o descopăr n-am crezut.
Ți-am curățat răceala din privire,
și ți-am spălat mândria-n ape noi,
învăluindu-te cu-a mea iubire,
și-nlăturând carcasa ca de sloi.
De-acum, iubita mea, îmi ești din aur,
zeiță coborâtă dintr-un vis,
ce îmi așterne peste frunte laur,
zâmbind atât de cald și de deschis.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre viteză, poezii despre teroare, poezii despre fier, poezii despre curățenie, poezii despre calcule sau poezii despre aur
![Daniel Vișan-Dimitriu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/daniel_visan_dimitriu.jpg)
Zbor de flutur
Se-adapă din lacrima nopții
în zorii ascunși la hotare
de umbre pierdute în mare,
a stelelor scurte adopții.
Surprinde lumina în focul
a mii de oglinzi delicate
ce Soarelui vor să-i arate
că-n aripi își poartă norocul.
Privește, distrat, spre copacul
ce-i pare, acum, doar decorul
în care-a crescut el, actorul,
și-a fost, doar o vreme, iatacul.
Se-aruncă, în formă perfectă,
spre cer, spre lumină, spre viață,
spre noul din care învață
că este o biată insectă.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre perfecțiune, poezii despre noroc sau poezii despre insecte
Pe aripi mă dezmierzi
Dintotdeauna mi-am dorit să zbor,
să mă înalț zâmbind pe raze nevăzute,
călcând peste uitarea din timpuri neștiute,
dar, să plutesc cu aripi, pe vântul călător.
Atât de mult visez să mă înalț din doruri,
plutind, atât de mult să simt că te iubesc,
cu fiece-nălțare, iubind să mă-nrobesc
apusului de soare, în mii și mii de tonuri.
Ajută-mă să zbor, privindu-mi ochii verzi,
mai spune-mi dragul meu, că sunt atât de sus,
că doar printr-o privire toți norii s-au supus,
mai spune-mi că pe aripi tandru mă dezmierzi!
poezie de Sorina Hăloiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre ochi verzi
Când tu ești binele din rău
Ce-mi trebuie un cer cu stele... când lângă mine-s ochii tăi,
Ce-mi trebuie o lună blândă, când lângă mine-i chipul tău,
Ce-mi trebuie bolta cu astre... când tu-mi dai inimii... bătăi,
Ce-mi trebuie răul din bine, când tu ești binele din rău?
*
Ce-mi trebuie o îndoială... când tu-mi ești vers neprefăcut,
Ce-mi trebuie o galaxie, când tu-mi ești steaua cea divină,
Ce-mi trebuie cale de lapte, când tu ești drumul cunoscut,
Ce-mi trebuie soare pe cer, când ochii tăi îmi sunt lumină?
*
Ce-mi trebuie un alt odor... când tu ești floarea parfumată,
Ce-mi trebuie ceva amar... când gustul tău îmi e ca mierea,
Ce-mi trebuie un vis de praf, când am un vis de nestemată,
Ce-mi trebuie spre vindecare, când tu mi-ai lecuit durerea?
*
Ce-mi trebuie vreo altă rugă, când peste tot e nimbul tău,
Ce-mi trebuie răul din bine, când tu ești binele din rău?
poezie de Ion Apostu (18 septembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre bine și rău sau poezii despre miere
![Daniel Vișan-Dimitriu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/daniel_visan_dimitriu.jpg)
Fior pe-o urmă de ecou
Mergea pe valea unui râu
Ce șerpuia prin munte
Și etala un mic desfrâu
De străluciri mărunte
Acelui ce, pe-o punte,
Voia la gânduri frâu.
Nu reușea povara lor
Îi apleca privirea
Spre râul ce, seducător,
Îi agita simțirea
Trezindu-i amintirea
Și-n piept, un vechi fior.
Molatic, undele duceau
Spre locuri neștiute
Și clipe ce se depărtau,
Și chipuri cunoscute
Din zile petrecute
Când stelele cântau.
Din unde reci, ca un cadou
Al râului din munte,
Un alt fior, puternic, nou,
Cerea să își descrunte
Privirile, pe-o punte
Și-o urmă de ecou.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre zile, poezii despre văi, poezii despre seducție, poezii despre munți sau poezii despre desfrânare
![Daniel Vișan-Dimitriu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/daniel_visan_dimitriu.jpg)
Iubirea ta
Iubirea ta-mi era torențială
Și-mi inunda tot ce-ndrăzneam a fi
Sub cerul ce-mi era și noaptea zi,
Iar inima-mi bătea, demențială.
Mi se scurgea prin sânge în torente
Și-mi distrugea prin minte, rând pe rând,
Obstacole-n potecile de gând,
Punând mereu pe suflet noi amprente.
Venea precum șuvoaiele de munte,
Învălmășind răspunsuri cu-ntrebări
Ce își aveau final în exclamări
Ce nu puteau torentul să-l înfrunte.
Mă cuprindea în brațe languroase
De lavă, și de gheață, și de dor,
Atât de strâns și înfricoșător
În menghina cuvintelor duioase.
Iubirea ta mi-a fost catastrofală
Când m-a-nvelit ca un sicriu închis
Și m-a-ngropat sub umbra unui vis,
Atunci când s-a pornit, torențială.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre sfârșit sau poezii despre moarte
![Daniel Vișan-Dimitriu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/daniel_visan_dimitriu.jpg)
Jocul pasiunii
Lumina lui crea un joc de umbre
cu un efect ades hipnotizant,
purtându-te prin nori sau hăuri sumbre
în timpul vostru scurt și delirant.
Lumina ta se ascundea în umbră
și reflectai doar străluciri din jur,
acoperind alcătuirea sumbră
a unui suflet, parcă, imatur.
Cu vântul ce adie peste ape,
vin amintiri și-ai vrea să fi uitat
tot ce ți-a scurs izvorul de sub pleoape
când, dintre voi, iubirea a plecat.
Privești spre strălucire, frumusețe,
cu-aceeași sete care te-a atras
în jocul pasiunii îndrăznețe,
vremelnic încheiat prin "Bun rămas!"
Te fascinează jocul de lumină
și uiți, din nou, de umbre și abis,
ți-o amintești și-ai vrea să mai revină
iubirea ce-a plecat în lumi de vis.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre jocuri sau poezii despre promisiuni
![Daniel Vișan-Dimitriu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/daniel_visan_dimitriu.jpg)
Noi ne-am promis
Eu ți-am promis, tu mi-ai promis,
Că tot ce ni se-ntâmplă, chiar și-n vis,
În clipe ce petrecem împreună,
Să fie alt motiv de voie bună.
Să nu uităm nimic să povestim
Din visurile ce ni le-amintim,
Iar tot ce mai aflăm din astă lume,
Să presărăm cu ale noastre glume.
Eu ți-am promis, iubita mea, un trai
Așa cum îl visai și ți-l doreai,
Și-mi place cum, pe față, fericirea
Exprimă ce-ai în suflet: doar iubirea.
Tu mi-ai promis mereu a mea să fii,
Să mă iubești, cum numai tu poți ști,
În viața ce-o cânta-vom împreună
Pe drumul drept, ca a chitarei strună.
Eu ți-am promis, tu mi-ai promis, iar noi,
Pe-aceeași cale mergem amândoi,
Cu liniștea din suflete deplină,
Spre Casa încărcată de lumină.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre umor
Colosul
în adâncimea hăului din noi
în fluctuații de neant și energie
a mai născut o lume. De strigoi
cu aripi albe și privirea vie
era în toate ca la început
Cuvântul și din El lipseau strigoii
era numai o lume- cea de lut
în așteptarea vântului și ploiii
și mai erau și galaxii și stele
și mai erau planete din brutal
și mai erau niște figuri din ele
figuri de stil și brațe de cristal
și peste toate domina lumină
din toate izvora doar claritate
o pură claritate și virgină
și mai adâncă poate decât toate
și ne scăldăm în ea fără prihană
fără rușine, teamă și reproș
eram o singură Ileana Cosânzeană
eram inegalabil Făt Frumoși
și din iubirea noastră în neștire
din toată adâncimile din noi
a apărut colosul fără fire
și cu tentații pure de strigoi...
și nu mai e de-atunci nici mântuire
nici alte începuturi de Cuvânt
doar un colos de lut în mistuire
cu eu-l său mereu intercalând
... în adâncimea hăului din noi
aceiași stare de neant și energie
mai mistuie o lume. De strigoi
cu aripi albe și privirea vie...
poezie de Iurie Osoianu (4 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre strigoi, poezii despre cuvinte, poezii despre virginitate, poezii despre rușine sau poezii despre planete
![Daniel Vișan-Dimitriu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/daniel_visan_dimitriu.jpg)
Sufletul pădurii
Mă adâncesc în lumea de mister,
Prin locuri necălcate niciodată,
Luându-mi numai gânduri ca reper
Și-ncrederea, demult verificată.
De liniște, nu pot să mă-nspăimânt,
Iar tot ce văd e plin de frumusețe
Ce mă pătrunde-asemeni unui cânt
În catedrala plină de tristețe.
Iar cântul mă inundă, fredonez:
Mi-e greu să cred, dar eu, ca prin minune,
Am voce, mă pricep și... nu visez,
Iar mintea, să continui îmi impune.
Îmi văd de drum cântând. Sunt fericit
În lumea care nu mă înfioară,
Ci mă atrage, într-un fel tacit,
Spre locuri neștiute în afară.
Ajung la un izvor și mă opresc,
Iar tot ce-aud acum e doar un clipot
Al apei cristaline ce-o privesc
Scurgându-se la vale într-un șipot.
Privesc în jur, e totul ca un vis
Puțin neclar, dar, unele-amănunte
Îmi dau senzația de nedescris
Că locu'-n care sunt e doar o punte
Prin care pot pătrunde, dac-aș vrea
Spre sufletul pădurii seculare
De unde, nu sunt sigur, s-ar putea
Să-mi deslușesc trăiri imaginare
Sau să-mi explic de ce, atunci când cânt
Îmi pare că o voce mă susține,
Iar frunzele pădurii, fără vânt,
Îmi șuieră acordurile fine
Pe care îmi așez perfect un vers
Din cele care-mi sunt, cumva, dictate.
Deși nu am făcut niciun demers,
Sunt prea ne-singur în singurătate.
Mă simt privit de peste tot, ciudat,
În jurul meu, apar la suprafață
Atâtea lucruri noi. Da, am aflat:
Pădurea are suflet. Este viață.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre păduri sau poezii despre voce
![Daniel Vișan-Dimitriu](http://www.citatepedia.ro/autori/f/daniel_visan_dimitriu.jpg)
Ceaiul de la ora cinci
Mă minunez, plutind pe-un cer închis,
De clipe-n zbor, cu aer de paradă,
Ce se-mbulzesc la porțile de vis
În care sunt primite ca o pradă.
Am aripi ce-mi zvâcnesc în tâmple-a zbor,
Sau poate-a naufragiu-n mări de sânge
Al unui timp când gândurile mor
Și nimeni, dintre cețuri, nu le strânge.
Arunc mirări albastre-n jurul meu,
De-acolo, de prin cerul de cuvinte,
La voia unui zar lipsit mereu
De cifre-n întunericul din minte.
Ajung și eu la porțile de vis,
Dar dincolo de ele-i o trezire
În clipe care nu s-au sinucis
Și-mi fac un ceai cu-aromă de uimire.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre ceai, poezii despre zaruri sau poezii despre ore
![Vladimir Potlog](http://www.citatepedia.ro/autori/f/vladimir_potlog.jpg)
Am visat un vis frumos
Am visat un vis frumos
Despre a mea copilărie.
Se făcea că sunt micuț
Și mă jucam cu un fir de păpădie.
Am visat un vis frumos
Despre a mea copilărie.
Se făcea câ sunt iarăși un copil voios,
Și alergam după avioane de hârtie!
Am visat un vis frumos
Despre a mea copilărie.
Să făcea că sunt din nou copil
Și lumea îmi aparținea doar mie!
Dar acesta a fost doar un vis,
Visat într-un miez de noapte.
Și eu sunt de acum bătrân,
Un copil cu plete albe.
poezie de Vladimir Potlog (27 ianuarie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre păr alb, poezii despre păr, poezii despre miezul nopții, poezii despre hârtie sau poezii despre bătrânețe