Iubind în tăcere

Îmi amintesc că-n acea seară,
Faceam planuri pentru viitor
Şi te-am văzut întâia oară
Când mi-ai zâmbit nepăsător.

Gândind că zâmbetul-mi place mie,
Iubindu-te şi păstrând tăcere,
Când eu citeam o veşnicie
Şi-n visul meu multă plăcere.

Am stat în noaptea mea târzie,
Gândind la acea noapte întunecată
Să scriu din nou o poezie,
Tristă, cu-o lacrimă-necată.

Şi nu ştiam cum să-mi strâng
O poezie nouă să compun,
Cuvinte multe aveam în gând
Şi nu ştiam cum să le pun.

poezie de Eugenia Calancea (26 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândind...

Gândind o poezie, gândind la un absurd
Gândind o melodie, gândind spre un gând mai pur
Gândind o altă lume, gândind un alt destin
Gândind la o iubire, gândind la un crud şi veşnic chin

Gândind spre o gândire, o alta decât cea de acum
Gândind dacă e bine sau nu
Gândind şi tot parcă nu
Gândind dar nu ştim

Dar continui să cred că voi afla
Gândesc şi nu mă opresc
Căci doar sunt om
Gândind

poezie de Angelica Grecu din proprie (8 ianuarie 2009)
Adăugat de Angelica Grecu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată nu te voi trăda de tot, deşi te-am trădat şi te voi trăda la fiecare pas; Când te-am urât nu te-am putut uita; Te-am blestemat, ca să te suport; Te-am refuzat, ca să te schimbi; Te-am chemat şi n-ai venit, am urlat şi nu mi-ai zâmbit, am fost trist şi nu m-ai mângâiat. Am plâns şi nu mi-ai îndulcit lacrimile. Deşert ai fost rugăminţilor mele. Ucis-am în gând întâia clipă a vieţii şi fulgerat-am începuturile tale, secetă în fructe, uscăciune în flori şi secarea izvoarelor dorit-a sufletul meu. Dar recunoscător îţi este sufletul meu pentru zâmbetul ce l-a văzut doar el şi nimeni altul; recunoscător pentru acea întâlnire, de nimeni aflată; acea întâlnire nu se uită, ci cu credinţa ascunsă în tine răsună în tăcere, înverzeşte pustiuri, îndulceşte lacrimi şi înseninează singurătăţi. Îţi jur că niciodată nu vei cunoaşte marea mea trădare. Jur pe tot ce poate fi mai sfânt: pe zâmbetul tău, că nu mă voi despărţi niciodată de tine.

Emil Cioran în Cartea amăgirilor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul din umbră

Mi-ai apărut, din nou, în gând,
Cum te ştiam: frumoasă;
Erai la uşa mea, sunând,
Şi te-am poftit în casă.

-De ce eşti trist? – m-ai întrebat –
Privirea ta e sumbră.
-Când te-am văzut, m-am bucurat,
Dar tu eşti doar o umbră.

-Sunt umbră, da, sunt umbra ei,
Dar ea m-a vrut la tine,
A vrut în braţe să mă iei,
A vrut să-ţi fie bine.

-Greşeala ei, greşeala mea!
De vină e uitarea,
Căci n-a venit când trebuia
Să-mi fie alinarea.

Acum şi-n gând e prea târziu,
Iar visul de iubire
E doar al tău: nu pot să-ţi fiu
Decât o amintire.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taina visului

Când eşti în vis e o plăcere,
Iubind în gând şi cu tăcere,
Sperând c-aşa îţi place ţie
Şi-aş vrea să ţin-o veşnicie.

Sufletul meu ar vrea să ştie,
Cum poţi să rupi a dorului tărie,
Că vin din nou mii de mistere
Şi-atunci mă-nec în multe litere.

Gura mea e arsă de sete,
Iar zâmbetul vrea să se-mbete,
C-o suflare tu-mi răcoreşti suspinul
Şi dai sfârşit durerii cu măslinul.

poezie de Eugenia Calancea (17 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu ai ştiut

Tu mi-ai fost cântec,
când plângeam ca un copil.
Tu mi-ai fost sprijin,
când am fost disperată.
Tu mi-ai fost zâmbet,
când eram tristă şi supărată.
Tu mi-ai fost fericirea,
când eram pierdută în gânduri şi sufeream.
Tu mi-ai fost adevarul,
când în jur era numai minciună.
Tu m-ai învăţat multe în viaţă,
când eram neputincioasă.
Tu ai ştiut să-mi atingi sufletul,
când alţii au ştiut să mă rănească.
Tu ai ştiut ce e iubirea,
pe care mi-ai daruit-o mie.

poezie de Eugenia Calancea (4 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urme de paşi

Urme de paşi înşirate-n zăpadă
De parcă nu ştiam cum e albul,
De parcă a fost ultima oară când ninge.

Urme de noi împrăştiate alături
De parcă te-am strâns prima oară
De parcă a fost ultima oară când strâng.

Urme de tine mângâiate pe mine
De parcă nu ştiam cum sunt ochii închişi
De parcă a fost ultima oară când văd.

poezie de Alexandru Cernit
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi amintesc

îmi amintesc de tine cum mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară,
când te aveam statornic adăpost
şi pavăza furtunilor de-afară.

îmi amintesc de tine cum veneai
în visul cel tihnit de-odinioară,
c-o vorbă spuza zilei mi-o-nviai
şi-mi luminai odaia de cu seară.

îmi amintesc de tine cum mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară,
până să-ţi fiu bagajul fără rost
uitat pe un peron de gară.

tăcerea ta e-al morţii avanpost,
pe care nici speranţa nu-l doboară.
îmi amintesc de tine cu mi-ai fost
în visul cel tihnit de-odinioară.

poezie de Luminiţa Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe când aveam 20 de ani, îmi amintesc că mă simţeam mereu nesigură şi nu ştiam ce să zic sau cum ar trebui să mă comport. Pe an ce trece, simţi însă că acea anxietate începe să dispară şi te simţi mai bine în pielea ta, mai liberă şi mai încrezătoare în forţele proprii.

citat din Kelly Brook
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când dormi...

Mergând pe drumul lung ce l-am ales,
Aleg un gând urât ce nu l-am înţeles,
Şi-o clipă aş vrea ca tu să-mi dăruieşti,
Un vis frumos din care să nu te trezeşti.

Tu să m-aştepţi să vin pe înserate,
Dar eu să nu pot să vin din păcate.
În toiul nopţii îngerii tăi te păzesc,
Dar eu la acest vis nu râvnesc.

Voi veni încet şi pe-ndelete,
Atunci când trupul meu vrea să se-mbete.
Nu vreau ca liniştea să-ţi necăjesc,
Vreau numai visul tău să-l întregesc.

Iubitul meu, din vis când te-ai trezit,
Gândind frumos, să fii fericit,
Să fii pe valul unde din nou pluteşti,
Vorbind în somn tu gânduri să-mi şopteşti.

Apoi, în patul tău târziu eu voi veni
Şi visul tău uşor se va-mplini.

poezie de Eugenia Calancea (24 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie, poezie

Poezie, poezie,
Deşi sunt femei o mie
Eu îţi dau iubirea ţie
Ca pe o bijuterie.

Poezie, poezie,
Eşti frumoasă şi zglobie
Te sărut cu bucurie,
Cea mai bună terapie!

Poezie, poezie,
Este limpede, se ştie
Am face-o mare prostie
Să nu fim soţ şi soţie.

Poezie, poezie,
Nu ne leagă o hârtie,
Când iubeşti cu-aşa tărie
Eşti unit pe veşnicie.

poezie de Octavian Cocoş (29 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citeam la focul iadului

Ca un întemniţat pe veşnicie,
În lumea lanţurilor te-am născut,
Te-am scrijelit în mine poezie
Cu unghiile, până mi s-au rupt.

În bezna încăperii latrinare
În care mă zvârlise zeul lumii
– O lapidare-n plus, din răzbunare –,
Citeam la focul iadului postumii.

Infatuaţii lumii, la răstimpuri,
Cei cu halouri şi cămăşi în vine,
Priveau cum strâng în poală anotimpuri
Şi revoltaţi scuipau atunci pe mine.

Ce fericire e să mori nebun,
Când numai poezia ţi-e stăpân!

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintiri...

Te-am întâlnit din întâmplare
într-o zi rece de iarnă cu mult vânt.
Un zâmbet, un gând şi mi-ai luat mâna.
A fost frumos cu siguranţă
acea plimbare în natură
c-o îmbrăţişare, o mângâiere şi-o-nţelegere,
făcând o promisiune de dragoste.
Câte frisoane aveam
şi ce gânduri mă-ncercau
că la fiecare emoţie trăiam clipa.
Eram fericiţi şi plini de viaţă
şi străluceau atât de mult
acele amintiri plăcute.

poezie de Eugenia Calancea (12 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost şi eu

1. Am fost şi eu copil, ce-i drept.
Aveam şi eu, prieteni strânşi la piept.
Aveam şi eu, vise mari de împlinit.
Aveam şi eu, un timp de neoprit.

2. Aveam şi eu, o fată pentru care să compun.
Aveam şi eu, persoane pe care să le sun.
Aveam şi eu, experienţe de iubire.
Aveam şi eu, ceva legat de tine.

3. Aveam şi eu... dar nu aveam.
Aveam şi eu... dar nu ştiam.
Aveam şi eu... dar nu perfect.
Aveam şi eu... un "eu" defect.

poezie de Cosmin-Emanuel Petraşc (5 aprilie 2019)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petraşc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu am simţit niciodată o astfel de conexiune cu altcineva... Nici măcar nu ştiu cum s-o explic. Simt de parcă te ştiam dinainte să te cunosc şi, prima oară când te-am văzut, prima oară când am vorbit cu tine, a fost accidental, pentru că conexiunea era deja acolo.

citat din M. Molly Backes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vivat!

fiindcă nopţi de chin mi-ai vegheat
şi mi-ai dat înflorirea târzie,
izbăvire mi-ai fost şi păcat,
să trăieşti, la mulţi ani, Poezie!

fiindcă mult ţi-am dat de-ndurat
cu metafora mea ageamie,
pângărind trupul tău preacurat,
să trăieşti, la mulţi ani, Poezie!

fiindcă-mi ierţi că des te-am uitat,
abjururând pentr-o tristră simbrie,
cu tine murit-am şi tu m-ai salvat,
să trăieşti, la mulţi ani, Poezie!

poezie de Luminiţa Ignea din Contra-timp
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărut

Am trimis un sărut pe cer.
Vântul l-a văzut şi l-a luat.
Am visat la un înger blond.
Noaptea întunecată l-a ascuns.
Am ascultat cuvinte de dragoste
Şi în extaz este inima mea.
M-am plimbat pe cărări spinoase.
Picioarele obosite s-au odihnit.
Am auzit o mângâiere dulce.
A mamei, ea nu m-a înşelat niciodată.
Sărutări iubitoare, priviri sincere,
Că întotdeauna îmi amintesc...
Ca şi cum ar fi fost ieri.

poezie de Eugenia Calancea (5 martie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta, poezie

Am început să scriu azi poezie
Ce-ar mai fi fost odata scrisă,
Nu-nşir în versuri vorbărie,
Ci scriu, de mine, tainice-nţelesuri.
Nu-nclin balanţa înspre scrisuri multe,
Nu am pretenţii de poet 'bogat',
Mă lupt cu mine, să mi-aduc un bonus,
Din tinereţea mea, de altădat'.
Cu poezia am crescut odată
Când alfabetu'-am început a scrie
Şi m-a-nsoţit şi-acum, şi-n vise,
Azi încercând să scriu o poezie.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi amintesc

Mă plimb prin zăpadă
Şi-mi amintesc de vremurile de odinioară,
Când aveam derdeluş în ogradă
Şi alunecam cu sania a nu ştiu câta oară.

Era spectaculos de frumos
Să te baţi cu bulgări de zăpadă
Şi apoi ne făceam albi ca un moş,
Iar mama, aşa nu voia să ne vadă.

Eram sănătoşi fără prea multe boli
Eram liniştiţi şi fără mult stres,
Dar azi viaţa noastră ne-o răscoli,
Cei care aşa vor, sau au un interes.

poezie de Eugenia Calancea (25 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acea noapte

Îmi amintesc de acea noapte,
În parc, pe bancă, doar noi doi,
Vorbeam încet, uşor, în şoapte,
Deşi cu tine eram vioi.

Eu vorbeam mereu, mă bâlbâiam,
Vroiam să fie cât mai plăcut,
Doar pentru tine, căci te plăceam,
Vroiam doar să te sărut.

Iar tu, înger pur din Rai,
Priveai spre cer, erai tăcută,
Erai frumoasă, străluceai,
Ca o floare atent crescută.

Şi-ntr-un moment, fără accept,
Te-am luat de mână, ne-am ridicat,
Inima mi se oprise-n piept,
Te-am luat în braţe, te-am sărutat.

La sfârşit nimic n-ai spus,
Doar te-ai întors şi ai plecat,
Acea noapte a apus,
Cu gându-n stele m-ai lăsat.

Doar o fată mult privită
Pentru-o noapte neuitată,
Acea fată mult iubită
Pentru-o noapte fermecată.

poezie de Andrei Tudora
Adăugat de Andrei Tudora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi...

M-am sinucis cu-o altă poezie,
Cu-o suferinţă-n plus m-am procopsit,
Pot spune, totuşi, că sunt încă vie
Deşi... în mine iarăşi am murit.
O nouă zi, o nouă agonie.
Absenţa ta de clipe s-a lipit!
Clepsidra frânge visele şi ştie
Că moartea dintre versuri a zâmbit.
Se răzvrătesc cuvintele şi mie,
Mi-e dor de ora-n care te-am zărit;
Aş schilodi un veac, de nebunie,
Să şterg blestemul ce mi te-a răpit!
Mai vărs un gând pe coala de hârtie,
Mai beau otrava unui dor smintit,
Iubirea ta în mine-i încă vie
Deşi... cu moartea ai plecat grăbit.
M-am sinucis c-o altă poezie,
C-o suferinţă-n plus m-am procopsit,
Deşi pe-afară par atât de vie,
Pot spune că în mine am murit...

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!