Văzul şi auzul

ochii care nu se văd
se uită la tine de sub covor
mici umflături (?!)
trădează totuşi poziţia lor
şi a microfoanelor

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cer(c)uri de prieteni

elita, adevărat, nu carnea de... tutun
mi-a-nmuiat mie picioarele cum se spune
nuu
văd nicio sclipire de indulgenţă în ochii
care nu se văd se uită... fumaţi (?!), nu
doar
se hlizesc la tine cum scrii: pun presiune
pe creier cu editări succesive... în ceruri

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

iartă-mi tastatura
dar pe tine
te uită când bat

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poziţia

la televizor e poziţia
copilului. nu mă uit: l-am mai văzut în reclame.
probabil maică-sa doarme. ca mine
cu capul pe tastatură: probabil
ne-am îmbătat din aceeaşi sursă.
impură
privirea mea caută musculiţe tâmpite-n ecran
zburând periculos de aproape
de trupul abandonat social - dincolo de scenariu -
al femeii distruse. de
atâtea ecranizări premiate

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu tine şi totuşi fără...

Cu tine şi totuşi fără,
mi-e bine, rău, greu de spus.
Cu tine şi totuşi fără,
fug şi de răsărit şi de-apus.

Cu tine şi totuşi fără,
frunze îngălbenesc, înverzesc...
Cu tine şi totuşi fără,
vreo şansă să nu-nnebunesc?

Cu tine şi totuşi fără,
cânt, plâng şi dansez în noapte.
Cu tine şi totuşi fără,
astazi, nu mă mai tem de moarte.

Cu tine şi totuşi fără,
îndrăznesc timid să visez.
cu tine şi totuşi fără,
în iluzii vagabondez.

Cu tine şi totuşi fără,
încă învăţ să trăiesc.
Cu tine şi totuşi fără,
wtf... am să reuşesc!

poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirile

vezi amintirile tale de-acum
cum se nasc
din amintirile tale de-altcând -
ochii îţi bagă
degete-n creier
(?!) -
fă un efort şi citeşte corespondenţa
cu tine pe care
nu ai deschis-o nicicând
cu tine pe care
nu te-ai ştiut niciodată

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atentatul

dacă mâncăm
mici foarte mici în familie
se zice că am fi canibali minimali? nu
de alta, dar
carnea provine de la un prieten de şcoală
din borneo pe stânga
aşa
care a tăiat un copac
iar tendoanele plantei, prăjite
în ulei de capac
parcă ne a
tentează...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furtuna

din ziua în care nu
ai mai semănat cu tine ca două picturi cu vapoare
în larg
furtuna mi-a acoperit ochii ultramarini
cu alte sirene

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E din alt film

deşi îi bea cafeaua în dormitor
îi ronţăie biscuiţii cu cereale cuceritor
(?!)
sau o priveşte de sus cu em
fază sau o rulează-n covor

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul aflat în poziţia mea

Ascultă cu atenţie cuvintele mele;
Unele nu sunt spuse
De mine, ci
De omul aflat în poziţia mea.

Ce drept are el
să-mi foloseasca gura? Ȋl urăsc
când te atinge
cum nu trebuie.

Totuşi, şi el te iubeşte,
Străinul acesta îngrozitor
Care face din ochii mei ferestre;
Pe care tu îl vezi mereu stând de veghe.

Până când într-o zi moare
din pricina iubirii mele pentru tine.
Ascultă cu atenţie cuvintele mele –
pentru că... cine vorbeşte acum?

poezie clasică de Norman MacCaig din Omul aflat în poziţia mea, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Costel

organele

prietene
ce nu ştii tu din canada ştiu eu de aici:
pulpele tenismenei fac acei mici foarte mici
cârcei cu desfacere
blondă de blondă în alb
ca pe vremuri
în contul prieteniei pe care
ţi-o port cum chiloţii îi port
aproape de organele sexuale

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare animalul din noi o fi, totuşi, cât de cât domesticit?

aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Emil Brumaru

dumnezeu e una cu îngerii săi, cu
stelele şi pământurile din întuneric
cu oamenii săi – pe care îi ocroteşte în creşa
sa de vietăţi (?!) cu aripi
de mici învăţate la creştere

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diferenţa

cum aş putea să mă culc
cu ea dacă miroase a depărtare
cum aş mai trage de mine
să intru în patul măsurat cu picioare (?!)
care ar face
diferenţa dintre tine
şi tine şi tine si ea...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu beau non stop dar, totuşi, mă opresc când simt, aşa, o deziluzie...

aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te întrista

vine o vreme când oceanele ies
la plimbare
ţine-o bine de mână pe ea
atât de solubila de solubila ta
iubită cu faţa pudrată
în soare
ai să observi unele mici foarte mici
puncte... puncte...
de emoţie şi sudoare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carminul

traian, eşti nebun
spune un capăt de scrum
în scrumiera monumentală de-acum
dată uitării ceramice -
o fosilă
totuşi sensibilă uneori la atingeri (?!)
cum şi milenarii poeţi
par a zvâcni fructivori
mai mult
decât fumul cireşelor: nori
de carmin

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care îşi trădează ţara şi regele în război sunt împuşcaţi; ce pedeapsă primesc însă cei care se trădează pe ei înşişi şi trădează viaţa?

Jon Kalman Stefansson în Tristeţea îngerilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te întorci de la ţară, e bine să te opreşti la oraş, să nu dormi, totuşi, în câmp.

aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Facebook comedy

stă în picioare şi foloseşte oglinda
drept tastatură: cu degetul mare & gros
atinge ochii şi buzele ochii şi buzele
mai rar se apucă de sinele nasului
mai rar se deretică în urechi
până când
locul său în oglindă îl ia
un altul care stă în picioare (?!) şi(-i) foloseşte
oglinda. în care îl râde în care îl dă
la o parte
e un loc cu multă mătreaţă – cade acolo
mai stă până când
îi vine rândul din nou: se postează
cât ai tasta cu picioarele depărtate în faţa
feţelor sale
moarte totuşi de râs în beneficiul vieţii
care şi ea se caută în oglindă
dar numai şi numai în
dreptând stângăciile tenului. vag iritat

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu toate obiectele şi

mai ales fiinţele care vor sta
pe masa din tavan la părăsirea distantă
de trup au o utilitate anume (?!) – unele sunt
doar mici agăţări cu design îndoielnic
de o realitate ce nu-şi mai există

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!