Zi Naţională

Fiti uniţi si nu vă dezbinaţi
Fasolea cu ciolan în alţi ani o să mîncaţi
Presedinte si guvern
Parlament si minister
Toţi vor ca să ajungă-n faţă
Noi vorbim despre unire
Ei vor doar sa ne desire
Toţi se ceartă pe ciolan
Mai avem fasole un an
Căci ciolanul a dispărut
Porcii toti a omorât
Doar un pui e fericit
O să apară la votat
Păsta ei nu-l a mâncat
Îi umple cu apă chioară
Să-i votăm ca prima oară
Să vedem unde le e locul
Altfel
ne-am... jucat...
norocul

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De 1 Decembrie, politicienii îi servesc pe cetăţeni cu fasole cu ciolan

Ca în fiecare an,
Servim fasole cu ciolan.
Aşa a fost mereu şi va fi şi la anul,
Noi luăm fasolea şi ei ciolanul.

epigramă de Paul Aelenei din revista "Orizont Cultural XXI"
Adăugat de Paul Aelenei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unora le place fasolea cu ciolan, alţii nu vor decât ciolanul.

aforism de Mihail Mataringa (25 ianuarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fasole cu ciolan

Nu e de ici, de colea,
Acesta este planul:
Poporul cu fasolea,
Puterea cu ciolanul.

epigramă de Corneliu Sofronie
Adăugat de cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Participanţilor la Ziua Naţională a României li s-a oferit câte o porţie de fasole cu ciolan

A curs fasolea cu toptanul,
Din munţi şi pân' pe litoral;
Ciolanul sper să-l prind la anul,
Că doar e an electoral!

epigramă de Liviu Sergiu Manolache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărăcia anului 2012

Săracul se hrăneşte cu fasole,
În Parlament se bat socialiştii,
La Guvern se-ascund frivole,
Pentru ciolan aleargă pedeliştii.

epigramă de Nicu Petria (1 ianuarie 2012)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea-n care nu mai sunt

A dispărut întreaga lume,
Însă cumva eu încă sunt,
Acelaşi om, acelaşi nume,
Dar altfel, pe un alt pământ.

Mirat mă uit în jur şi-mi pare
Că s-a schimbat parcă ceva,
Nu-i nici mai mică, nici mai mare,
Dar avem loc cu toţi în ea.

Încet, încet, apar alţi oameni
Un zâmbet au pe faţa lor,
Nu mai sunt rase, ci doar semeni,
Ce doar iubire par că vor.

A dispărut o lume-ntreagă,
Şi-a luat cu ea ce-a fost mai rău
Ce n-a putut timpul să dreagă
În gândul meu, în gândul tău.

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare pentru un politician

Te zbaţi întruna, cică pentru ţară,
Pentru popor şi ca s-o ducem bine
Şi ne implori, pentru a câta oară?
Să te votăm cu râvnă doar pe tine.

Căci toţi sunt hoţi, iar tu ne-aduci belşugul
Mai c-ai jura, dar Biblia nu-ţi place
Şi îţi ascunzi cu grijă vicleşugul,
Dar scopul scuză orişice mijloace.

Noi însă ştim că ţie nici nu-ţi pasă
De amărâţi, de oamenii de jos
Cu toate-acestea, te votăm în masă
Că dintre toţi, tu minţi cel mai frumos.

Însă odată ce ţi-ai luat mandatul
Te-apucă brusc o mare amnezie,
Iar noi vedem din nou cum candidatul
Ne-a spus aceeaşi veche poezie.

De-aceea îţi urăm cu bucurie
De sărbători, când cade neaua dalbă,
Pentru a noastră scumpă Românie
Să ne trăieşti ani mulţi! (la Poarta Albă).

poezie de Octavian Cocoş (16 noiembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de Circe, vrăjitoarea

Când Circe s-a înfuriat,
Ea bunătatea îşi "ucise"
Şi-atunci, aheii lui Ulise,
Pe toţi în porci i-a transformat

Iar mai apoi, s-a-nduplecat,
Iertării calea îi deschise
Doar la urmaşi le mai prezise,
Destin porcesc, ce s-a păstrat...

Astfel, vedem ca-n altă eră,
Cum porcii printre noi prosperă
Şi perspectiva este tristă,
În stabilirea altor "norme",
Căci Circe-acum nu mai există,
În oameni, porcii să-i transforme.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndrăgostiţi ca prima oară

Într un loc necunoscut
Unde cerul este argintiu
Într un castel din trecut
Iubirea trăită mai târziu

Seara eu te am cunoscut
Cerul a strigat pocnind
Dragoste iubire ai apărut
In graba mare fulgerănd

Flacăra de iubire ai aprins
In castelul cu apă vrăjit
Si jarul arde acum neatins
Vinul în cupe este servit

Loveste malul Marea Neagră
Ne leagănă in pas de vals
Îndrăgostiţi ca prima oară
Iubiti pe veci noi am rămas

Răsuna valul în castelul gol
Strigi si baţi tăios în geam
Ma chemi ma strigi tu val
Iubire preţuită gram cu gram

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai ieri

Mai ieri mi-a dat o bere clopotarul,
Să-i trag o sfoară pentru zile mari,
Iar popa s-a-ncruntat de o sprânceană
Că nu vreau să dau mită la gropari.

Un popă n-ar avea nimic de spus
În faţa-Nalt Sfinţiei Sale, Statul...
Că s-au tras sfori, s-au tras, nimic de spus,
Dar s-a-nălţat c-o treaptă plagiatul.

Şi la putere, (Dumnezeu să-i ia!),
De când cu noua mea candidatură,
Se luptă toţi lingăii pe ciolan,
Deşi sunt cei mai mulţi doar buni de gură.

Să vezi şi în sistemul sanitar,
De n-or să-şi scoată ochii cu penseta,
Şi promovând gropar după gropar,
Îşi vor toca degeaba clarineta.

Învăţământ?! Poveste de doi bani...
Toţi vor plăti gratuităţi şcolare
Şi dascălii pe drumuri vor porni
Stăpâni pe ei, dar pe doi cai călare...

Salut din plin dezastrul! M-aţi convins!
Mai bine nu mai merg la vot... adică
Pe cine ar fi cazul să votez?!
Căci peste tot este aceeaşi clică.

pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vor veni alţi barbari

Vor veni alţi barbari.
Soţia împăratului va fi răpită.
Tobele vor răsuna asurzitor.
Tobele vor răsuna, iar caii
vor sări peste trupurile oamenilor
de la Marea Egee până la Dardanele.
Dar noi de ce ne-am îngrijora?
Ce au de-a face soţiile noastre cu cursele de cai?
Soţia împăratului va fi răpită.
Tobele vor răsuna asurzitor şi vor veni
alţi barbari. Barbarii vor umple vacuumul oraşelor,
un pic mai sus decât nivelul mării,
mai ameninţători decât sabia-n vremuri de nebunie.
Dar noi de ce ne-am îngrijora?
Ce au de-a face copii noştri
Cu copii acestei indecenţe?
Tobele vor răsuna asurzitor
şi vor veni alţi barbari.
Împăratului îi va fi luată soţia
din dormitor. Din acel dormitor
el va lansa un atac armat
pentru a-şi readuce soţia-n patul conjugal.
Dar noi de ce ne-am îngrijora?
Ce au de-a face cincizeci de mii de victime
cu acest scurt mariaj?
Se mai poate naşte iarăşi Homer
pentru ca miturile să-şi deschidă uşile spre mulţime?

poezie de Mahmoud Darwish, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi un codru de pâine cu fasole bătută, fără ciolan afumat te poate face fericit dacă ai creierul relaxat, liniştit.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când totul se va sfârşi

Când marile puteri nu vor face faţă,
Când ura va domni peste Pamant
Nimeni nu va mai şti ce-i aia viaţă
Şi moartea va stăpâni orice gând.

Îşi vor aminti de vremurile bune
Vor regreta tot ce au făcut
Când totul se va sfârşi, vor spune,
Ca Dumnezeu a stat şi a tăcut.

Vor încerca să supravieţuiască
Peste tot va fi doar cimitir
Mania Lui n-o sa se oprească
Dar toţi continua sa se roage în delir.

Sunt oamenii aceia care
Îl ignorau pe Dumnezeu
Acum îi cer toti ajutoare
Când au ajuns la ce-i mai greu.

In ultimele zile la sfarsit,
Va fi o liniste eterna.
Soarele nu va mai aparea la rasarit
V-om arde toti ca-ntr-o gheena.

poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflete nemuritoare

Eu sunt aceea
Care te-am citit
In miez de noapte
M-am si îndrăgostit
De atunci noi...
Eu tu... tu eu
Ne întâlnim mereu
Ne facem viaţa
Mai frumoasă
Si sufletul si inima
In corp la noi
Vibreaza
Tu mai strigat
In poezie
Mi-ai pregătit
Un aşternut
Frumos din flori
De păpădie
De-i noapte sau zi
Mâinile noastre
Sufletele noastre
Vesnic vor trăi
Se vor găsi!

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai să trăim în pace

Fraţilor hai să trăim ca fraţii.
Chiar de nu vorbim aceeaşi limbă.
Căci părinţii ne sunt carpaţii
Şi vatra ţara noastră sfântă.

Trăim pe o palmă de pământ.
Ne -am născut toţi într-o ţară mică.
Hai să o iubim
Şi de nimeni să nu avem frică.

Căci frica naşte ură,
Hai să nu ne mai duşmănim.
Chiar de nu avem aceeaşi cultură
Uniţi toţi trebuie să trăim!

Fraţilor hai să trăim în pace,
Chiar de nu suntem de acelaşi sânge.
Căci ca o mamă bună ţara noastră
Pe toţi la pieptul ei cu drag ne strânge.

poezie de Vladimir Potlog (19 iulie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Post electorală

Tu, române, eşti fantastic,
Ne-ai votat, cu tot elanul,
Vom împărţi democratic:
Tu fasolea, noi ciolanul.

epigramă de Florea Radu din Izvorul cu epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Post electorală

Tu, române, eşti fantastic,
Ne-ai votat, cu tot elanul,
Vom împărţi democratic:
Tu fasolea, noi ciolanul.

epigramă de Florea Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri aiurea

Gânduri aiurea,
Gânduri fără rost,
Cutreieră pădurea
După adăpost.

Aiurea sau încotro,
Nici ele nu ştiu unde.
Sau poate... apropo:
Ecoul, le răspunde?

Nici el, nici eu, nici tu,
Nu le vedem, nu le-auzim.
Da. Nici pădurea, nu.
De gânduri negre, toţi fugim.

Temeri urâte nasc în noi.
Vin toamne triste şi vin ploi.
Ne năpădesc noi amintiri,
Din vechile noastre iubiri.
Doar cu-atâta ne mândrim
În viaţa care-o mai trăim.
Bolnavi de cât ne-am amintit,
Când vom intra în asfinţit;
Gânduri aiurea,
Gânduri fără rost,
Vor părăsi pădurea
De parcă nici n-au fost.
Se vor risipi în vânt,
Nu vor mai zbura nicicând.

poezie de Dumitru Delcă (24 iulie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui Preşedinte

Va fi răs-pomenit prin ani
Şi unicat printre statui,
Că toţi au omorât duşmani...
Doar el i-a omorât pe-ai lui!

epigramă de Viorel Martin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupta pentru ciolan

Că-s dulăi sau maidanezi
Uite-aşa, an după an,
După cum prea bine vezi
Ei se bat pentru ciolan.

Unii latră, vor să-l roadă,
Zi de zi se perpelesc,
Alţii dau uşor din coadă
Şi apoi îl şterpelesc.

Dac-ar fi ciolane multe
N-ar fi nicio tensiune,
Dar sunt oase seci, mărunte
Şi ciolanu-i bunăciune.

Aşadar, această viaţă
E o cursă infernală
Că lupta se dă pe faţă
Şi se cheamă ciolăneală.

poezie de Octavian Cocoş (13 decembrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!