Nud cu scrumieră şi ceas de perete

până şi ora la care picteză
în iarna sticlată
o femeie tânără goală de-un alb
vulturean crescut dintr-o dată
se face de piatră
de cremene ora şi scapără luminează
-n scrumiera striată – însămânţată
cu trăsături de penel
(?!) –
în perete
mai intră un cui obsedat până dincolo
ca un deget de gheţă arătător
pe anumite frecvenţe
al straniei deflorări fără pată
de dată
recentă de sânge şi multiplicată
prin transparenţe

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora 14

tu o să vii acasă la ora... 14
eu o să fiu acasă la ora... 14
tu o să vrei o iubire la ora... (?!) - o
ştire: din câte pricep nu
este ora 14
propice dez
membrărilor fastuoase...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şase minute

mai sunt şase minute până la ora
şase-şase-şase - un domn
cu pălărie cu pene de cauciuc
trece pe bulevardul cetăţii - se-apuc
ă să-l mai tragă
de mânecă unii arbori cu crengile îngheţate
înşfacă şi-i smulg mănunchiul de drujbe - o
eternitate
se curge pe sine până să-i vină-n lumină
un firicel de sânge pe nas (?!) - ah
nici acum
florile de gheaţă din colţ nu ştiu: a rămas
în privirile dimineţii vreo pată
sau... nu
interesează pe nimeni traseele ca
mionetelor uşor dezmăţate - o
dată epilate, nici nu
mai sunt de trăit cele şase clamate
minute, cum nu s-a înţeles, inventate

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carminul

traian, eşti nebun
spune un capăt de scrum
în scrumiera monumentală de-acum
dată uitării ceramice -
o fosilă
totuşi sensibilă uneori la atingeri (?!)
cum şi milenarii poeţi
par a zvâcni fructivori
mai mult
decât fumul cireşelor: nori
de carmin

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eclipsa

s-a bărbierit. sub eclipsa
de lună. o dată
la secol s-a tăiat la buza de sus.
până
spre dimineaţă îi lipsea toată gura (?!) păstra
o tăcere adâncă
până
în gât asupra fenomenului. straniu, mai
nimeni încă nu-i observa
luciul de astru
al feţei ciupite

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima

Bate, şi eu ştiu că bate şi vreau eu să bată.
Bate şi-o aud întruna şi nu mai vreau să bată
De fiecare dată, ca-ntâia dată.
De fiecare dată, ca ultima dată.
N-are culoare, n-are, ca miezul de piatră,
ca miezul pietrei, de-ar bătea miezul de piatră.
Nimeni n-a văzut-o niciodată.
Mint ce-i care spun c-au văzut-o vreodată…
Ea bate, şi eu ştiu că bate, şi vreau eu să bată.
O aud întruna, până nu mai vreau să bată.
Dar auzul meu şi ea sunt doar o bucată,
un singur bloc de piatră nedespicată.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima

Bate, şi eu ştiu că bate şi vreau eu să bată.
Bate şi-o aud întruna şi nu mai vreau să bată
De fiecare dată, ca-ntâia dată.
De fiecare dată, ca ultima dată.
N-are culoare, n-are, ca miezul de piatră,
ca miezul pietrei, de-ar bătea miezul de piatră.
Nimeni n-a văzut-o niciodată.
Mint ce-i care spun c-au văzut-o vreodată...
Ea bate, şi eu ştiu că bate, şi vreau eu să bată.
O aud întruna, până nu mai vreau să bată.
Dar auzul meu şi ea sunt doar o bucată,
un singur bloc de piatră nedespicată.

poezie celebră de Nichita Stănescu din volumul: Dreptul la timp (1965)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vântul îi trece

degetele prin păr
degetele se desfac evantai
degetele arată ca nişte şuviţe mai groase, iar
degetele sunt prescurtate şi ele
(?!) – miroase
a degete preţioase: clar
a deget, cu repetiţie, arătător
spre bulevardul gheorghe
lazăr, a coafor

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noţiunea de gust în parfumuri e dată de alegerile pe care o femeie le face, adică întreaga garderobă olfactivă, de la laptele de corp, săpunul parfumat până la parfumurile din caseta sa. Stilul nu mai înseamnă imagine ci senzaţii, pe care o femeie le oferă în palatul ei.

Octavian Coifan în Business24, interviu (25 februarie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mine ora bate...

la mine ora bate unu,
la mine ceasul e târziu,
sunt viu în noapte, ca nebunul,
mai scriu un gând, mai scriu un rând
şi c-o plăcere înzecită,
te chem să vii, să mă adormi,
tu, ochişori de nevăstuică,
mi-ai dat un zâmbet şi n-am somn

nu l-am uitat, l-am luat cu mine
şi-l ţin în palme şi-l sărut,
până când dorul mi te-aduce,
iarăşi în locul cunoscut,
până când gura-ţi îndulcită,
o voi gusta din nou sub duzi,
până când bratele-ţi micuţe
iar mă vor strânge în curând

la mine ora bate două
şi noaptea înveleşte luna,
o pătură cu mici steluţe
i-acoperă fruntea întruna,
eu o privesc cum nu adoarme,
cum străluceşte printre nori
şi mă gândesc ca mâine poate,
între săruturi să-ţi dau flori

pe un perete doarme patul,
nu m-a chemat să fiu cu el,
adoarme în tăcere leacul
atâtor vise de poveşti,
mă uit la dânsul cum oftează
într-o dorinţă neştiută,
îmi face semn cu păturica
şi cu perniţa pufăriţă.

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori pete...

Uneori mă-ntreb cum e să visezi
Alteori mă trezesc în visul de ieri.
Să fi fost o pată pe un perete
Sau o viaţă pictată fără defecte?
Camera-i goală, lumina se stinge,
Aştept să se-ntoarcă
Cel care o aprinde.
Doar un contur şi o poveste pe un perete
Unde e omul din spatele ei
Care să o regrete?
Nu cred în minciuni şi nici în poveşti
Care încep cu "A fost odată"
Şi se termină când nu mai eşti
Nu este uşor să visezi,
Mai greu este să te trezeşti
Într-o cameră goală,
Cu un perete care nu spune poveşti.

poezie de Maria Medeanu (20 octombrie 2010)
Adăugat de Maria Medeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceasul de-apoi

În cer,
Bate ora de bronz şi de fier.
Într-o stea
Bătu ora de catifea.
Ora de pâslă bate
În turla din cetate.
În ora de lână
Se-aude vremea bătrână
Şi se sfâşie
Ora de hârtie.
Lângă domnescul epitaf
Bate glasul orei de praf.

Aznoapte, soră,
N-a mai bătut nici-o oră.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acele

ceasului arătau ora patru pe masă
ochii s-au întâlnit cu umbrele
la un rendez-vous pe peretele prost
văruit şi cu crăpături ce înfăţişau
balauri gheboşi în incapacitate
de plată la ora aceea din noapte
camera mirosea a transpiraţie
şi dragoste irosită inutil până la miezul
lumina becului se strânge în jurul foii
unde se experimentează poezia pumnal
care te poate mântui la ora patru

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

"Intră, dragostea mea,"
ai zis
"pieptul meu s-a deschis atât de larg
încât
nici măcar nu ştiu cine sunt
iartă-mi
dezordinea asta absolută
dar
întrebările mele
stau înşirate
de la marginea patului
şi până la geam

intră, dragostea mea,
fii frumoasă
pune-ţi mâna în păr să-nţeleg
cum în palmele tale cuminţi
lutul meu
ar renaşte
ca o muzică veche
iar eu
m-aş simţi
dintr-o dată întreg

intră, dragostea mea,
intră
fii o şoaptă
sau cum vrei să fii
pieptul meu s-a deschis atât de larg
încât
simt
că tot ce-am trăit până acum
nici măcar n-am trăit

intră, dragostea mea,
intră
nu mai am nici lacrimi să plâng
fii femeie
sau cum vrei să fii
să mă simt
cu tine întreg''

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Terasa flora

aceşti doi obraji
îşi caută prăjiturile: ar putea
fi o pereche de savarine apoase
tăiate cu linguriţe de aluminiu
fragile în noapte (?!) la
ora când terasele suspendate
aval de punctul "flora" al plăcerii
întreţin ogasme prelungite, in
sulinice, diabetice, până târziu
în ziua care urmează
să polueze, să-nsiropeze
un râu necesar

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice femeie nu are dreptate până nu începe să plângă; apoi are dreptate, dintr-o dată.

citat din Sam Slick
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se apropie ora prânzului; să luăm micul dejun.

aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora trei

Târziu în noapte te aştept
E ora trei, e ora Ta
Ţin cartea cu vrăji strânsă la piept,
E lună plină, e seara Ta.

De îmi vorbeşti prin vânt, nu ştiu
Un vânt ciudat, de vreme rea
E frig, e noapte şi târziu
La ora trei, în noaptea Ta.

Şi da, chiar dacă am greşit
Să-ţi dau destinul, viaţa mea
La ora trei, mereu voi fi
Stând la răscruce-n faţa Ta.

poezie de Alin Ojog (25 august 2022)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora unirii

Fiinţe de piatră, cu fulgere grele,
Fac zid de rachete, scrâşnind din măsele,
Cruzimea li-i oarbă, răbdarea li-i suptă;
Au poftă de sânge şi sete de luptă,
Lumina izbeşte-n zăvoarele firii;
Sunaţi, trâmbiţaşi, pentru ora unirii!

Hefaistos înghite secunda majoră,
Cu fremăt de clopot în barba sonoră,
Himere auguste valsează cadrilul,
La puntea speranţei domneşte delirul,
Lumina izbeşte-n zăvoarele firii;
Sunaţi, trâmbiţaşi, pentru ora unirii!

Pământul în goana pierzării tembele,
Îşi flutură vraja genezei prin stele...
În marea de zbucium şi lacrimi amare,
Mai cerne norocul fiori de salvare,
Lumina izbeşte-n zăvoarele firii;
Sunaţi, trâmbiţaşi, pentru ora unirii!

poezie de Gheorghe Ion Păun din Nostalgie-n Valahorum (2002)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intră dragostea mea

ai zis
,, pieptul meu s-a deschis atât de larg
încât
nici măcar nu ştiu cine sunt
iartă-mi
dezordinea asta absolută
dar
întrebările mele
stau înşirate
de la marginea patului
şi până la geam

intră dragostea mea
fii frumoasă
pune-ţi mâna în păr să-nţeleg
cum în palmele tale cuminţi
lutul meu
ar renaşte
ca o muzică veche
iar eu
m-aş simţi
dintr-o dată întreg

intră dragostea mea
intră
fii o şoaptă
sau cum vrei să fii
pieptul meu s-a deschis atât de larg
încât
simt
că tot ce-am trăit până acum
nici măcar n-am trăit

intră dragostea mea
intră
nu mai am nici lacrimi să plâng
fii femeie
sau cum vrei să fii
să mă simt
cu tine întreg

intră dragostea mea
intră
de-acum totul va fi tot
iar Dumnezeul din pieptul meu
ne va ajunge la amândoi
pentru drumul acesta
sublim

intră dragostea mea
intră
amândoi vom sta în genunchi''

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă scol la ora 7:00. Azi se face instrucţie. Eu rămân planton la cancelarie. Soarele răsare de după deal. E frumos. Pe la ora 11:30. douăsprezece avioane germane au atacat o coloană în apropierea satului Camjati. După masă au făcut la fel, mitralierând şi aruncând bombe. Azi am tăiat lemne. Prin veştile venite din ţară aflăm că este o scumpete grozavă, de care nu am mai auzit până în prezent. 1 ou — 100 lei; 1 pereche ciorapi bărbăteşti — 2000 lei, femeieşti — 8000-15000 lei, 1 kg. Sare — 1000 lei şi multe altele. Şoferul Mocanu este evacuat fiind bolnav. Având lumină electrică, scriu 4 scrisori: acasă, sorei, Octaviei şi Lenuţei. Mă culc la ora 12:00 noaptea, după ce mai întâi am ascultat la Radio.

Simion Gârlea în Călimara cu sânge (Jurnalul unui veteran de război), Miercuri. 3 ianuarie 1945 (2013)
Adăugat de drcirstea
Comentează! | Votează! | Copiază!