Malaxor
poetul în împărăția lui cu doctori minus și cu mii de oameni depresivi
poetul el acest magnat al timpurilor viitoare
simte jigodiile vieții și acești neica-nimeni ai politicii sau ai poeziei
care parvin și acaparează spectrul lumii prezente
într-un vesnic delirium tremens poetul scade factura vieților trecute și își învață corifeii
că Platon nu este vreun grec ce dansează sirtaki
iar democrația nu este tot una cu falocrația
damele au pătruns în aula magna universul
conspiră și se nasc tot mai multe femei
care conduc avioane sacrifică bărbații și scriu o poezie-manifest
pruncii lor nu semănă cu niciunii pătrund
în malaxorul toamnei deja frustrați
ordinea poetului este ordinea lumii îngerești
cu buni și mai puțini buni
fideli și mai mult infideli
sfinți pe de-a întregul sau de-a dreptul malefici
poeții au atacuri de panică la fiecare respiro
și nu își îngăduie unul altuia niciun șah mat
lumea universul acesta flamboaiant poate
exista fără miros de poezie fără ambrozia degustată de poeți
dar nimic nu poate fi mai simplu
decât un poet lângă o partitură pentru două mâini
și lângă starea de rezistență a culturii
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre viață
- poezii despre femei
- poezii despre femei și bărbați
- poezii despre învățătură
- poezii despre îngeri
- poezii despre șah
- poezii despre toamnă
- poezii despre sfinți
Citate similare
Malaxor
poetul în împărăția lui cu doctori minus și cu mii de oameni depresivi
poetul el acest magnat al timpurilor viitoare
simte jigodiile vieții și pe acești neica-nimeni ai politicii sau ai poeziei
care parvin și acaparează spectrul lumii prezente
într-un veșnic delirium tremens poetul
scade factura vieților trecute și își învață corifeii
că Platon nu este vreun grec ce dansează sirtaki
iar democrația nu este totuna cu falocrația
damele au pătruns în aula magna universul
conspiră și se nasc tot mai multe femei care conduc avioane sacrifică bărbații și scriu o poezie-manifest
pruncii lor nu semănă cu niciunii pătrund
în malaxorul toamnei deja frustrați
ordinea poetului este ordinea lumii îngerești
cu buni și mai puțin buni
fideli și mai mult infideli
sfinți pe de-a întregul sau de-a dreptul malefici
poeții au atacuri de panică la fiecare respiro
și nu își îngăduie unul altuia niciun șah mat
lumea universul acesta flamboaiant poate
exista fără miros de poezie fără ambrozia degustată de poeți
dar nimic nu poate fi mai simplu
decât un poet lângă o partitură pentru două mâini
și lângă starea de rezistență a culturii
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șah la poezie
Între șah și poezie
nu există dușmănie
doar o râcă amicală
fără box, fără poceală!
Iar poetul e-un șahist
când mai vesel, când mai trist
care duce muza-n pat
și din vorbe-o face mat!
Unii spun și alții zic
că nici șahul nu-i nimic
e un drog de bună seamă
fără tată, fără mamă;
între șah și poezie
nu e nicio dușmănie!
poezie de Anton Stanciu (2009)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi poezii despre tristețe, poezii despre tată, poezii despre prietenie, poezii despre prieteni și dușmani, poezii despre mamă, poezii despre existență sau poezii despre dușmănie
Antiradar
ce ar putea să ne spună oamenii... mereu într-o alergare haotică
cu blazările lor eroismul rutina opiumul zilei
tovarăși în celula minusculă de unde
se pot conduce imperii// vis cu sirtaki pe o plajă la Acapulco
vin din orașul-caracatiță pe străzile căruia acești zombi neștiuți
aprind focuri și strigă numele celor din eșalonul 1//fii de politicieni ratați conduc SUV-urile cu mâna dreaptă
iar cu stânga își strâng femeile aproape
radarul înregistrează aici și toți știu că nu poți
intra în depășire
trebuie să mergi pe axul drumului cu peste o sută de km/h pe lângă meteoriți și eclipse
cu lipsă de sentimente și un abonament la
erotic-time
tot în acest spațiu linear ultimul sosit este mesia
doar el își poate tăia tendoanele fără lamentații
ca într-un puzlle tu știi că omul se recompune
imaginile cu semenii tăi care fac partide/matrioșka lor amoroasă/te readuc în agora
unde doar tu mai poți pipăi aburul semințele neîncolțite masa tăcerii și flacăra olimpică
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre foc
- poezii despre visare
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre politică
- poezii despre plajă
- poezii despre partide
- poezii despre mâini
- poezii despre meteoriți
Poetul este turlă de cetate
Poetul care-i turlă de cetate,
și în cetate își caută universul,
aprinde zilei focuri mari de astre
și prin aorta inimii își trece versul.
Poetul ce-i stindard gravat în sânge,
nu-și zămislește bustul în senin
ci scormonește-n lava ce se scurge
din craterul fatalului destin.
Pentru poetul străfulgerat de viață,
ca lama prin carnea unui măr,
nu onomastica statuilor e lege
ci neornamentalul adevăr.
Cu-această grefă de sinceritate
pe cordul lui deschis spre patru zări,
el sapă în tăcerea pietrelor suspectă
tranșee de lumină și infinite scări.
El nu e spectatorul de serviciu
la un regal de scene-n travesti
ci este curierul unei nații,
pe-adresa noastră de fiecare zi.
Poetul se ridică la puterea
a milioane de răni nevindecate,
și pentru toate și pentru fiecare,
poetul este turlă de cetate.
Și ca o turlă răstignită-n zare,
pe care piatra începe să o doară,
POETUL este idealul unanim
ce nici nu are voie să mai moară
poezie de Adriana Dandu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre inimă, poezii despre versuri, poezii despre sânge, poezii despre sinceritate sau poezii despre serviciu
Inimă de poet
mai bine să-ți asculți inima și să greșești
decât să trăiești cu regrete tardive
mai bine să investești în dragoste și suferința ei
decât să-ți vinzi sufletul
pentru o stare de bine
doar pentru o stare de bine
poetul tot poet rămâne
și chiar dacă-i rătăcitor printre cuvinte
sau exilat departe pe o insulă pustie
poetul tot poet rămâne
cu inima lui uriașă
cât o patrie
bătând în pieptul unui copil
căci asemenea unei plante fără lumină
în trupul omului fără dragoste
crește o mătrăgună
înveninîndu-i sângele
numai cine cunoaște singurătatea
va stăpâni cuvântul
numai cine cunoaște durerea
va stăpâni timpul
numai cine greșește și recunoaște
își va primi iertarea
nu, nu, aceasta nu este o poezie
și nici o lecție de viață
este oglinda
în care se privește un poet
cu inima lui uriașă
cât o patrie
bătând în pieptul unui copil
poezie de Ionuț Caragea din Absența a ceea ce suntem (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre greșeli, poezii despre cuvinte, poezii despre trup și suflet, poezii despre suflet, lecții de engleză sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Acești oameni puțini care ne fac pe fiecare în parte să nu regretăm că suntem reprezintă, chit că o știm sau nu, stratul de protecție care ne ajută să trecem prin viață. Fiecare om face față la ce i se întâmplă pentru că este protejat în felul acesta. Fără acest zid de ființe iubite care ne înconjoară (indiferent că ele sunt sau nu sunt în viață), noi nu am fi buni de nimic.
Gabriel Liiceanu în Declarație de iubire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre protecție, citate despre viață, citate de Gabriel Liiceanu despre viață, citate despre protejare, citate despre iubire, citate de Gabriel Liiceanu despre iubire sau citate despre ajutor
P-o-e-m 111
Cel mai frumos poem nu are coapse
Are îngeri care se înalță cu tâmple argintii preafrumoși
Precum în poveștile bifate cu x din librării
Pentru care se fac precomenzi
Și se vând încă/ foarte bine
Nu știu acești cumpărători că poemele-vid
Sunt goale de sentimente și fiecare cuvânt din cofrajul lor se deșiră iar poetul-care-mai-zboară-cu-norii scrie în graffiti mesajul lumii de dincolo de zona zero non politically
Acul kilometrajului derapează pare înghițit de
Molozul cuvintelor poetul s-a ascuns într -un pet și numai noi ăștia număram clipele care fumează iarbă
Timpul încă miroase a scris? Păsări-himere
Ne sparg geamurile cu zboruri în zig-zag
și se așază pe rafturi ca niște relicve ale erei
Când poemele mușcau cu dinți de fildeș urechea poetului ce nu s-a sinucis
Cel mai frumos poem este despre cum nu se scrie
Poezie tâmpită și despre funicularul în care poeții se urcă
cu Dumnezeu... poeții întregesc lumina
Bat toaca în schitul unde pustnici scuipă
plămânii roșii ai scrisului-jertfă
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre lumină, poezii despre urechi, poezii despre superlative sau poezii despre roșu
Trecea poetul
L-am văzut de curând pe marele poet
la târgul de carte.
El era.
Parcă venit din război,
din războiul de țesut intrigi,
parcă strângând mai multe neiubiri
ale arhitecților speranței.
Trecea, așa, ca abulicul organizator al târgului,
în care și clipa năștea puii vii,
ca o întâmplare a sănătății de expresie.
Trecea poetul, aruncând zâmbetele,
ca pe niște cuțite,
spre cititorii cu tarif normal.
Orbiți de atâta frumusețe,
nemaiavând ochi să se vadă unii pe alții,
admiratorii acopereau toate oglinzile,
în calea poetului.
Una câte una, se stingeau luminile,
oglinzile se topeau și se scurgeau
la canal.
Hoț fără aplecare, poetul
se trezea măturând străzi
care nu există,
până departe,
pe strada dosnică
a numelui său.
Cu șapca ascunzându-i inteligența,
când pe-o parte, când pe alta,
poeziei de mai,
iubind femei efeminate
sau vânzând ciorapi proaspeți,
poetul își ducea viața mai departe,
mult mai departe,
ca un șirag de imperfecțiuni.
Cu paparazzii după el,
scria pe ziduri cu viță de vie.
Drumurile i se desfășurau singure.
Ajuns la perfecțiune,
totul se destrama în jur și disparea,
în fel de fel de perfecțiuni,
care mai de care mai perfecte.
Nu mai era nimeni în jur,
ca în politică, intrau cu toții.
Iubind până la uitare de sine,
trecea poetul poporului său
experimental.
poezie de Victor Martin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre perfecțiune, poezii despre zâmbet, poezii despre viticultură, poezii despre uitare, poezii despre sănătate sau poezii despre promisiuni
Poetul sau oratorul nu poate săvârși ceea ce săvârșește eroul, el poate doar să admire, să iubească și să se bucure prin intermediul eroului. Totuși, poetul nu e mai puțin fericit; căci eroul este, ca să spunem așa, natura sa mai bună, de care e îndrăgostit și-n care se desfată pentru că nu mai este el însuși, și iubirea sa poate fi admirație... El își urmează chemarea inimii, iar când a aflat ceea ce căuta, rătăcește pe la ușa fiecăruia cu cântecul ori cu povestea sa, pentru ca toți să-l admire pe erou precum el însuși și toți să fie mândri de erou, asemeni lui... Dacă rămâne astfel fidel iubirii sale, dacă înfruntă zi și noapte acea viclenie a uitării care l-ar îndepărta de erou, atunci poetul și-a desăvârșit opera, s-a alăturat eroului care l-a iubit și el întocmai, căci poetul este natura mai bună a eroului, neputincioasă, într-adevăr, ca orice amintire, dar simultan transfigurată, ca orice amintire.
Kierkegaard în Frică și cutremur
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre admirație, citate despre uitare, citate despre poezie, citate despre perfecțiune, citate despre noapte, citate despre natură, citate despre mândrie sau citate despre muzică
Unul
Avem nevoie doar de unul sau de una
Un Dumnezeu
O lume
O viață
O iubire
O rasă omenească
Un destin
Miliarde de oameni străduindu-se să completeze ceea ce pare-o agendă diferită
Dar noi toți suntem în căutarea unui destin comun
Cu toții avem nevoie doar de unul sau de una
Un vis
O zi
O oră
Un minut
O secundă
Un moment
Nu ne trebuie decât unul sau una
Fii recunoscut pentru un lucru
Săvârșește în fiecare zi un lucru
Care te aduce mai aproape de visul tău
Iar dacă visul tău este salvarea lumii
Împlinește-l
Un pas în fiecare zi
Fiecare dintre noi este unul și atinge pe unul
Fii unul
Fă diferența pentru o persoană
Fii acel unul care-ai fost creat să fii
Pentru că asta e tot ce poți să fii
Întregul înțeles al vieții este să fii unul
Isus a spus Eu și Tatăl suntem Unul
Unitatea este Însuși Dumnezeu
Iar integritatea
Esența lui Dumnezeu
Poți avea multe țeluri dar urmărește-le unul câte unul
Este vorba despre unicitate
Un microfon
Un vis
O viață
O soție
O lume
Un Dumnezeu
Un destin
O iubire.
poezie de Sage Hasson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre soție, poezii despre secunde, poezii despre salvare, poezii despre ore sau poezii despre minute
Menirea Poeziei
Cu ce să-și scrie versul azi poetul,
Când Dumnezeul poeziei e-ntristat,
Când Muza, de-un război, s-a speriat
Și-atât de lunecos e a păși cu dreptul?
Poetul caută cuvântul ce-omenește,
Scrutând înalturi, ce veghează aștrii,
De grai cioplește lacrimile-așchii,
Să nu-ngreleze ochiul ce citește,
Poetul are frică de acel potop,
Ce-ncătușează visele dospite,
De parcă i-ar fi palmele-mpietrite
Și sufletul nu ar rodi vreun strop...
Poetul n-are dreptul la mâhnire,
Ca Muza lui să nu se plictisească,
De-aceea scrie "cu" și "din" iubire,
Ca fiecare vers să îndumnezeiască!
Și chiar de lacrimile dau în rod,
A sufletului pace să umbrească,
Poetul le adună într-un nod,
Menirea Poeziei e: să-nsuflețească!
poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sperieturi, poezii despre război, poezii despre prezent sau poezii despre pace
Cu verdele în sus
prostia nu are limite,
e mai presus decât însuși universul a cărui parte este
sau poate că... e invers?
dar nu, așa ceva nu se poate
nimic nu poate fi atât
de mare
cu excepția iubirii
iubirea e mai mare decât tot universul
cu mult mai mare decât prostie
pentru că iubirea
e înțelegătoare și iartă
totul
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre iubire, poezii despre verde, poezii despre limite sau poezii despre iertare
Socrate: Omul pe care dorința îl stăpânește și care e robit plăcerii simte nevoia să-și facă din iubit izvor de necurmată desfătare. Or, cel care e atins de boală, găsește plăcerea în tot ce nu-i stă împotrivă, iar ce este mai presus ca el sau de o seamă este întâmpinat cu dușmănie. Iată de ce îndrăgostitul nu o să rabde de bună voie ca iubitul să-i fie mai presus sau de o seamă; dimpotrivă, el își dă mereu silința să-l facă pe acesta neputincios și mai sărman ca el. Iar mai sărman este neștiutorul, dacă-l compari cu învățatul, fricosul pe lângă cel viteaz, cel care abia deschide gura pe lângă vorbitorul priceput, un prostănac pe lângă cel mintos.
replică celebră din Phaidros de Platon (1983)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre plăcere, citate despre medicină, citate despre ignoranță, citate despre hărnicie, citate despre gură, citate despre frică, citate despre dușmănie sau citate despre dorințe
Multor poeți li s-a întâmplat să se slujească de lapsus sau de alte acte ratate drept mijloc de reprezentare poetică. Prin el însuși, faptul acesta este îndeajuns pentru a dovedi că poetul socotește actul ratat, de exemplu lapsusul, ca nefiind lipsit de sens, cu atât mai mult cu cât el îl produce în mod intenționat. Nimeni nu va admite că poetul a greșit scriind și că a lăsat să subziste greșeala sa, ca un lapsus în gura personajului. Prin lapsus poetul vrea să sublinieze ceva și nu ne este greu să constatăm că el dorește să ne avertizeze asupra persoanei respective, care este distrată, obosită sau amenințată de un acces de migrenă. Dar dacă poetul se folosește de un lapsus cu un sens, firește că noi nu trebuie să-i exagerăm importanța.
Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre greșeli, citate de Sigmund Freud despre greșeli sau citate de Sigmund Freud despre dorințe
Poetul este un om
Poetul este un om, el poate fi înjurat,
Scuipat, bătut, ucis, la nevoie, dar el nu va ucide pe nimeni,
Poetul este născut sub aripa unui înger,
El nu știe exact ce va urma, el scrie și nu știe
Că se pune la întrecere cu Dumnezeu,
Dar El, Domnul înțelege, îi iartă prostiile,
Cum și noi iertăm greșiților noștri,
Poetul iubește aiurea, năvalnic,
El nu poate fii un boșorog, cum îl numește
Vidanjorul de serviciu, el miroase a Paradis,
Chiar dacă-l ții zece ani la pârnaie,
Iubiți poeții și vă veți iubi pe voi mai mult,
Poetul este un om, dacă vreți, îl iertați,
Mai face și măgării uneori, că din lut este făcut,
El lasă în urmă pene de porumbel,
Pagini stropite cu sânge.
Este sânge de om și de înger.
Așa cred.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rai
Poetul este frumosul care lipsește sufletului, el aduce vieții noastre, ceea ce noi nu vedem, ce nu mai auzim, sau am uitat să simțim. Poetul nu poate să aparțină cuiva anume, el aparține tuturor inimilor!
Mihail Coandă (28 septembrie 2017)
Adăugat de Mihail Coandă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre suflet, citate despre inimă sau citate despre frumusețe
Poetul
Poetul e firav, bolnav
Se plimbă prin oraș fără un tel
Și se oprește, din când în când,
Pe stradă, și își aduce aminte de ea, de el.
Rămâne uimit. Ea nici acum nu a venit
Ea îl visează, dar pentru el este cumplit
O sperie, dar îl iubește
Se cunosc demult, dar nu s-au întâlnit.
Sperie lumea pe bulevarde
Când rămâne cu ochii neclintiți
Prin crâșme, și parcuri,
Sau pe poduri, privind la ape,
Toți îl știu - vorbește singur..
Acasă se întoarce poetul, târziu
Și suferă, pentru ceva nedefinit
El suferă pentru noi,
Suferă pentru tot ce este viu.
poezie de Iustinian Cruceanu
Adăugat de Iustinian Cruceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre poduri, poezii despre plimbare, poezii despre parcuri, poezii despre oraș sau poezii despre ochi
Fiecare om își alcătuiește de-a lungul vieții un edificiu afectiv. Măsura în care el este e dată de consistența acestui edificiu, de mâna aceea de oameni, ei nu pot fi mulți, pe care i-a preluat în el și i-a iubit fără rest, fără umbră, și împotriva cărora spiritul lui critic, chiar dacă a fost prezent, a rămas neputincios. Acești oameni puțini, care ne fac pe fiecare în parte să nu regretăm că suntem, reprezintă, chit că o știm sau nu, stratul de protecție care ne ajută să trecem prin viață.
Gabriel Liiceanu în Declarație de iubire
Adăugat de AndreeaC
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe citate despre prezent sau citate despre mâini
Deșertul poeziei
Când trupul ce-i așteaptă versul
De Poezie îl desparte,
Pentru Poet, tot universul
Este pustiu de încă-o carte.
Nimic nu îi alungă chinul,
Când de iubire n-are parte,
Niciun prieten și nici vinul
N-alungă spaima lui de moarte.
Căci moarte e-n acea idee,
De-a nu trăi întru vecie,
Cu Poezia în Femeie
Și cu Femeia-n Poezie.
Astfel, pustiu de încă-o carte,
Fără Lumină-i universul,
Când doar o filă îl desparte
De trupul ce-i așteaptă versul...
poezie de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, poezii despre spaimă sau poezii despre moarte
Zero infinit
trec pe roșu și nu își numără restul
au zile galbene ore verzi discursuri pompoase iar tu știi că îi interesează ordinea imatură
nimic din vocea lor nu seduce plebea adunată
să împartă celebritatea
îi vezi la gurile de metrou cu edițiile speciale sub braț la tarabele cu sfinți de vânzare
viața lor s-a demonetizat și tocmai de aceea ard în rutina zilei cu fețele plate și ochii exoftalmici de atâtea așteptări
traversezi printre guri de canal aburii zilei toride îți înfășoară pulpele ziua este un te deum nesfârșit în care aplici pentru patru de da
vrei să te ipostaziezi lângă mulțimea rebelă și încă eziți să-i numești frați pe oamenii cu aură violet ce se multiplică precum nebunii pe tabla de șah
dincolo de gestul mărunt al pașilor măsurați
există doar vorbe fariseice
astăzi se trăiește în vitrină în locuri comune cu toate ale sufletului la vedere precum în Amsterdam unde poți să cumperi din priviri
femei și bărbați cu acea libertate nemăsurată
din care dumnezeu scade spre zero infinit
poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gură, poezii despre zile sau poezii despre voce