Lui Odysseas Elytis inima de cristal a Greciei

Libertatea transpiraţie celestă
izbucneşte
prin toţi porii sufletului tău
zbuciumat ca Marea Egee

Pe vremea aceea
dorul îţi flutura
precum
părul iubitei

Şi numai amintirea
îţi strânge
de gât

acum

versurile de cristal

PS
În
urma
ta
crucile
răsar
ca
nişte
flori

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (2 noiembrie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezie de Florii

Iubito hai să-ţi fac ziua ca o floare Primăvara
să-ţi iasă prin toţi porii Soarele inutil să dispa
ră în epiderma-ţi translucidă Norii să ţi se-ncur
ce în părul răvăşit de taine Ochii să aspire toţi
îngerii zilei Poezia lumii să rămână cu gura
căscată până răsar toate stelele Şi eu să mă-m
piedic beat-lună de pragul dragostei tale
FRUMOASO
mai am un poem
Şi urmează
Cea mai frumoasă tăcere din lume

poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (11 aprilie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fulgerul poetului

Poezia
vine
ca
ploaia

Udă
câmpul
însetat
al
cititorilor

Apoi
unul
câte
unul
răsar

Versurile

partea
vizibilă
a
sufletului

poezie de Costel Zăgan din Interludiu (29 septembrie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În măceşii roşii

În măceşii roşii, în mătasea porumbului,
În coaja mesteacănului, în măceşii roşii,
În toamna cu vulpi roşii văd părul iubitei,
Numai părul iubitei.

În despletirea pădurilor, în despletirea cocorilor,
În despletirea amurgului roşu, în nori,
Văd părul iubitei, numai părul iubitei
În vulpile roşii ale toamnei.

poezie celebră de Zaharia Stancu din din volumul: Pomul roşu (1940)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tândală: Păcală, de ce toţi politicienii promit "marea cu sarea"?
Păcală: Pentru că toţi sunt nişte "nesăraţi"!

replici din Braşovisme de Costel Zăgan (4 aprilie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Versurile mele? Nişte tăceri... excitate!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea de cristal

Pluteam, tăcut, pe valuri de cristale
Şi-mi revedeam în ele, ca-ntr-un vis,
În carusele vagi, zodiacale,
Frânturi din tot ce timpul a închis.

Se derulau prin orizonturi stranii
Neliniştile multor amintiri
Din primăveri ce-mi înfloreau în anii
Trecuţi în taina primelor iubiri.

Mai rătăceau pe ţărmuri de uitare
Acolo, prin ţinutul de cristal
În care îşi găsiseră-alinare
Sub raze reci de gânduri din astral.

Mai străluceau, dar n-am dorit niciuna
Pe valul meu din marea de acum
În care-mi înfloreşte numai una,
Cu care-mpart, demult, acelaşi drum.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ghicitoare

Numai în abecedar
poate să-ncapă
numai din ochi
bea apă

Numai în inimă
dorul mănâncă
plângi mamă
lacrima ta-i
cea mai adâncă

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distih

Numai Păstorel Teodoreanu
bea versurile cu toptanul

distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriind mi-au crescut aripile

Versurile despre labirint
sunt
pline de
capcane

Scriu
şi mă
îndepărtez
(de margine)

Scriu
şi mă
apropii
(de centru)

În urma
mea

Zăngănesc

Semnele
de
punctuaţie
ale
aripilor

poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vremea teilor

să-mi dai
iubito
flori din teiul
de sub sprânceana ta...

cu tine
am să rămân şi mâine noapte
iar cu polenul din stamine
îţi fac o aripă

plâng porii
pe coapsa ca o pantă lină
când o cobor

văd norii
în jocul nostru
ce-o să vină
şi-un strop din dulcea-ţi sevă
sfios
şi singur
se strecoară
pe ţărmul rotunjit de buze

de sus
sub gene
prin ecluze
se scurge noua primăvară

sunt fericit
e doar un capăt
cu pulberii aurii din teiul
de sub sprânceana ta

simt zorii
cum mă ucid
când flori mai galbene
ca părul tău
închid
în drumul lor
la început
cocorii

poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corona

Toamna-mi mănâncă frunza-i din palmă: suntem prieteni.
Vremea din nuci o cojim şi-i învăţăm să se ducă;
vremea se-ntoarce în coajă.
În oglindă-i duminecă,
în vis este somn,
adevăr gura grăieşte.

Ochiul meu se apleacă spre sexul iubitei:
noi ne privim.
Ne spunem ceva de-ntuneric,
ne iubim ca mac şi memorie,
dormim ca vinul în scoici,
ca marea în raza de sânge a lunii.

Stăm la fereastră îmbrăţişaţi, ei se uită din stradă la noi:
e vremea să ştie!
E vremea piatra să purceadă a-nflori,
neliniştea-n inimă să se abată.

E vremea, vremea să vină.
E vremea.

poezie de Paul Celan, traducere de Maria Banuş
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atenţie, cad flori!

Cad flori de tei
ca un păcat
prin geamul verii care plânge
de dorul tău
ce-nsingurat
de dorul meu nu ţi se frânge
Cad flori de tei
şi ape reci
prin ploaia verii se strecoară
că de-ai venit
doar ca să pleci
pe dorul meu ploua-va iară
Cad flori de tei
din când în când
pe urmele cu vârfu'-n stradă
şi-mi este teamă
că-n curând
nu va avea ce să mai cadă.

poezie de Sanda Nicucie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea
- în starea de alertă

A început să-mi fie cald,
Sudoarea-mi iese prin toţi porii,
Mă-mpac cu visuri iluzorii
Şi-n cadă, resemnat, mă scald.

Grigore Tunşanu
Adăugat de Grigore Tunşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din dorul meu

Mi-e dor de tine uneori
Precum cocoşilor de zori
Precum urechii de cântat
Precum iubirii de păcat

Mi-e dor de tine uneori
Precum mugurilor de flori
Precum oceanului de vânt
Precum tăcerii de cuvânt

Mi-e dor de tine uneori
Şi-aş vrea din dorul meu să mori.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privighetoarea din pumni (I)

Doar prin picăturile de sânge
cântecul Doamne ne strânge

distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (15 martie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin urmare, să-i dăm drumul! Noi? Păi, eu şi amintirea. Să ne "derulăm" pentru Domnia Sa, Cititorul!

Costel Zăgan în Deşertul de catifea, 2. Avertisment (28 mai 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul sufletului zbuciumat

Dacă un suflet este zbuciumat
Şi nu-şi găseşte loc printre ai săi,
Simte că-i un erou abandonat,
Privind cu demnitate spre călăi.

Îşi vede idealul perimat,
Trăind printre ratoni şi popândăi,
Un suflet care-i veşnic zbuciumat
Şi nu-şi găseşte loc printre ai săi.

Dar ce îl doare cu adevărat
Şi-i trece prin destin poteci şi căi?
Adulmecat, trădat şi sfârtecat
De propriii prieteni, ca dulăi,

Se simte un erou abandonat.

rondel de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea este o apă folositoare...

Marea este şi pentru cei mici, nu numai pentru părinţi şi bunici.
Şi la urma urmei, ei nici nu ştiu să se joace ca voi pe plajă, în nisip, în fel şi chip,
făcînd palate în care, pe furiş, intră scoicile prin acoperiş.
Părinţii toată ziua ar vrea să vă culce. Să vă spun un secret:
ei au venit la mare numai ca să vă încurce.
Aşa le merge gura:
"Ce faci?" "Unde te duci?" "Stai aici!"
Mai rău ca la bunicii care s-au făcut mici.
Dar acum aţi venit cu mine şi eu, ştiţi, nu fac scandal. O să vă explic marea, val cu val.
Marea este o apă folositoare...
...

poezie clasică de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acelaşi nume

De dimineaţă m-am trezit
Se auzea ecoul în surdină
Tu m-ai strigat eu am venit
Un val lovit de mal suspină

În urmă lui parfum de alge
Murmur zbuciumat înfundat
Cuvinte ce par să alerge
Frânturi din visul adevarat

Cu spumă marea vorbeşte
Desenează ochii tăi frumoşi
Ca părul tău valul unduieşte
Sărută malul cu picurii sfioşi

Mă prinzi de mână să te simt
Nisipu-mi frige sub picioare
Inima-mi bate alert nu mint
Cântă ca o privighetoare

O rază de lumină se arată
Inelul soarelui să ne cunune
Marea e aceea ce nu ne iartă
Iubire ne strigă acelaşi nume

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia închide circuitul morţii în natură

Ajută-mă iubire să repir
toxine tot (g)rele aruncă ura
şi iată nu în cimitir
mormintele îşi cască gura

Ferestre mari deschide ura
ce bucurie-i vremea să le spargi
să-i faci şi lui Satan figura
curentul să-i mai fure nişte draci

Ce bucurie-i vremea să o faci
tocmai aici în cimitir
înmugureşte iadul prin copaci
ajută-mă iubire să repir

O inspiraţie gură la gură
prin vers s-ajung iar în natură

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!