Noaptea
ce taciturnă noapte, ce obtuză
ce lungă și indiferentă
-te-ași invita iubito călăuză
într-o poveste cu lumina transparentă
dar știu că n-o să vii, ești dusă
în altă lume și în altă vreme
din noaptea taciturnă și opusă
și transparenței și luminilor extreme...
poezie de Iurie Osoianu (29 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Mure...
ne-am întâlnit în noaptea fermecată
aleasă pentru noi de cartea vieții
o noapte lînă. lungă. educată,
cuminte ca urzeala dimineții
ne-am întâlnit să nu ne mai despartă
nici un moment de pură întâmplare
păi cum altfel când hărăzit de soartă
un răsărit ne-a fost și un apus de soare
eram timizi ca doi adolescenți
eram frumoși ca două mure acre
eram asemeni unor aștri inocenți
împrăștiind lumina castității sacre
în altă noapte totul s-a sfârșit
și cerul s-a-nvelit în plapumă de nori
cu altă mură sentimentul ostenit
și-a sprijinit de muchia de zori
și de atunci mereu ne întâlnim
și nopțile-s la fel de fermecate
atîta doar-mai sunt un anonim
atîta doar-mai ești printre visate...
poezie de Iurie Osoianu (5 ianuarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte la Turnu Măgurele
Noaptea caldă... noapte pasăre nocturnă
Aripa de neguri grele și-a lăsat-o
Pe oraș ca un "Adio del Passato"
Fredonat într-o lagună taciturnă.
Pietonii pe trotuare trec în grabă.
Liniștea se sparge-n uși de cafenele.
Catedrala 'nalță turlele spre stele
În mirosul de grătar și de tarabă.
Stingerea se sună lung la regimente,
Cu ecouri prelungite. În grădină
Teatrul râde-n revelații somnolente,
Pe când paznic al luminilor de lapte
- Sfinx pe soclul său de piatră carpatină
Stă eroul de la șaptezeci și șapte...
poezie celebră de Ion Pena din Graiul tineretului (11 iulie 1933)
Adăugat de Marin Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
A mai trecut o zi
a mai trecut o zi indiferentă
subliniindu-i plinătatea transparentă
o noapte s-a mai scurs nepăsătoare
și lină ca o apă curgătoare
cu sensuri fără sensuri ca esență
la fel și viața trece în cadență
și numai aurul din luturi ancestrale
impune fast poemelor banale...
poezie de Iurie Osoianu (19 iulie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Valsul fiarei...
te-aș invita frumoasă doamnă la valsul anilor de foc
ce duc în cârcă miez de toamnă și rece boage de noroc
te-aș invita la elegie și unduire grațioasă
cu zâmbet și melancolie în seara asta spațioasă...
te-aș invita ca-n tinerețe ferindu-mi teama din privire
că mai târziu m-or lua băieții peste picior și peste fire
c-am îndrăznit să mă apropii de cea mai tristă din fecioare
de fata căreia și plopii cu frunze îi șopteau că doare
te-aș invita cu gingășia și cu tandrețea mea de fiară
la valsul toamnei. Veșnicia?! Tu roag-o să mai stea pe- afară
să ne rotim ca-ntro poveste de la apus la dimineață
în dans ce trece fără veste în alte lumi și altă viață...
te-aș invita frumoasă doamnă la valsul anilor de foc
ce duc în cârcă miez de toamnă și rece boage de noroc
te-aș invita la elegie și unduire grațioasă
cu zâmbet și melancolie în seara asta spațioasă...
poezie de Iurie Osoianu (4 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.... din valurile vremii se naște văl de ape
din vălurile apei se naște val de vreme
nici nu mai știu încaltea ce este mai aroape
de stropul ce desparte extremele extreme...
catren de Iurie Osoianu (2 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povestea...
a fost odată și eu cu tine
într-o poveste cu ploi senine
ne-am întâlnit în altă viață
bătrini ca iarna și față -n față...
te-am întâlnit într-un departe
călcand pre moarte cu-aceiași moarte
- am renăscut cum El renaște
În sorocitul crâmpei de Paște...
și sorb privire și sorb retină
și sorb Marie și Magdalină
și sorb sărutul mereu iubire
de Dumnezee-n Dumnezeire...
a fost odată și eu cu tine
într-o poveste cu ploi senine
ne-am întâlnit în altă viață
bătrini ca iarna și față -n față...
poezie de Iurie Osoianu (13 ianuarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Basarabie
dintre toate florile din lume tu ești floarea cea mai ofilită
uneori scăldată-n foc de brume alteori de arșiță cumplită
dintre toate sorțile din lume, tu ești soarta cea mai oropsită
și când duci în spate al tău nume și când altă cruce prorocită
dintre toate sorțile din lume tu ești floarea cea mai hărăzită
ba din când în când să mă sugrume, ba mereu-mereu a fi iubită...
poezie de Iurie Osoianu (7 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcerea nopții
șoptește ziua către noapte:
- tu nu ai rude, nu ai, frate?
ești singură mereu pe străzi
și taciturnă prin livezi...
eu veșnic am orașul plin
chiar în Sahara, beduin,
copii aleargă sus pe deal
trăiesc intens și nu banal.
- adevărat, răspunde noaptea,
adun în ochi singurătatea,
dar deseori în pat cu flori,
aduc iubire până-n zori.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcerea nopții
Întreabă ziua către noapte:
-Tu nu ai rude? Nu ai frate?
Ești singură mereu pe străzi,
Și taciturnă prin livezi...
Eu veșnic, am orașul plin,
Chiar în Sahara, beduin.
Copii aleargă, sus pe deal.
Trăiesc intens și nu banal.
-Adevărat, răspunde noaptea,
Adun în ochi singurătatea.
Dar deseori, în pat cu flori
Aduc iubire până-n zori...
poezie de Doina Bonescu din Cuvinte pictate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rânduri
Iubito
iubito
iubito
scăldată-n
neliniști de ape
ce note-ți
tresar obosite
în vocea
cu umbre
de clape
Iubito
iubito
iubito
plutindă
pe valuri
de vânturi
ce basme
se-aud nerostite
prin umbre
de clape
cu gânduri
Iubito
iubito
iubito
în focuri
de stele
scăldată
ce vise se sting
adumbrite
de lacrimi
pe clape
vărsate
poezie de Iurie Osoianu (16 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vântul și steaua călătoare
Ascultă vântul dau noaptea în seara asta
Și înțelege lumina cum se aprinde în târziu
Poate e acel suflet care zboară
Vestindu-ți primăvara
Înfășurat în steaguri albe de abis.
Am fost cu tine-n noapte în fiecare seară
Am fost cu tine-n gând și în privirea mea
Ce rană sa îmi fac ca să-nțelegi, iubito
Doar noaptea e aceiași și tu aceiași stea
Și ce frumos e albul din pielea ta
Și galbenul din păr și verdele privirii
Cine sunt eu, acela
Ce nu pot adormi îmbălsămat în trandafirii firii
Ești tu o altă viață! Sau Steaua călătoare?
La mine-n palme noaptea
Când se așază-n stele,
Iubita mea e timpul să vi să ne-așezăm
Într-o lumina-naltă de flori și Cosânzene.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vecina violonistă
O vecină taciturnă
Cântă cât e noaptea toată.
Soața zice că-i Nocturnă,
Eu aș zice că-i... Sonată!
epigramă de Ioan Frențescu din Reflexe (și reflecții) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul
murmura sufletul
ros de gânduri triste
uneori plecam, plecam mai departe
eram învinsul pe pagina ruptă
un joc în care tremura lumina
iar dintre lacrimi și păcate
cioplite într-o noapte
renaștea un vis
aici, în altă parte
murmura întunericul
offf, ce lungă'i depărtarea
mă cățăram spre stele
și iar cădeam în haos
mai picurau cuvinte
pe câte o coală goală
scriam, scriam
nebun de spaimă
ca într-o tristă zi de toamnă
mă întorceam în lut, mereu ca la început
și în noaptea neagră
băte-am stele în boltă
pentru o nouă eră
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Postbiografie
Olimpiei-Octavia
De-o vreme, locuiesc în altă casă
- Cea care-a fost și încă e a mea -
Stau pe alt scaun, m-așez la altă masă,
Mâncarea-i alta, râncedă, și rea.
Și strada-i alta. Altu-i și orașul.
Pe cale, mulți mă-ntreabă: "Nu saluți?"
Dar mi-am uitat și-amicul, și vrăjmașul.
Toți cunoscuții-mi sunt necunoscuți.
S-au șters din minte nume și prenume.
De când tu nu mai ești, mi-e tot mai greu.
Trăiesc pe alt meleag, în altă lume,
Și cel care trăiește nu sunt eu.
poezie de Eugen Dorcescu din ziarul "Națiunea" din București (3 martie 2015)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimicnicie
... ești libertatea mea tăcută
ești liniștita mea tristețe
mai ești și ploaia dimineții
pe lung adio așternută
ai fost mereu un dulce soare
o suplă zână din poveste
s-a stins povestea. Nu mai este
nimic. Nimicnicia doare...
poezie de Iurie Osoianu (20 septembrie 2017)
Adăugat de moldoveanul ipocritic
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arthur Spooner: Ah, Parisul! Nu l-am mai văzut de când l-am eliberat în '44. Orașul Luminilor a simțit pacea încă o dată. Am mai luat și gonoree atunci, dar asta e altă poveste.
replică din filmul serial Trăsniții din Queens
Adăugat de Alina-Olimpia Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Buclă atemporală
așteptăm noul an cu stupoare,
cu dragoste,
unii cu emfază, alții vexați sau
anxioși,
așteptăm cu toții această centrifugă viitoare
a vremurilor
să ne mixeze unii
în alții,
așa este de fiecare dată
când busola timpului ne arată
aceeași nefastă și inevitabilă direcție,
an după an așteptăm o buclă atemporală
care să ne aspire spre alt spațiu,
un vortex spre alt univers,
să ne trimită pe altă lume,
în altă poveste
poate mai bună ca aceasta,
sau într-o noapte absolută
fără întoarcere.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ziua fetelor...
... azi e ziua fetelor
dor cu dor și dor cu dor
azi e ziua fetelor
să tot stai să-ți amintești
fetișcana din povești
din adolescența ta
cum se da, cum se lăsa
și la urmă te trezeai
că pe alta o iubeai
altă zee, altă stea
din adolescența ta
și cu ochi adânci ca marea
și cu lacrima ca sarea
parc-o vezi și azi cum trece
tot plâpînda și tot rece
luând cu ea în veșnicie
dulcea ta copilărie
azi e ziua fetelor
dor cu dor și dor cu dor
azi e ziua fetelor...
poezie de Iurie Osoianu (11 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste optimistă
și despre lumea mea cu pietre alintate
dintr-o poveste despre Caribda și Scila
se vor cânta romanțe și cantate
in care benevol se va dansa cu sila
și despre țara mea cu munți și mare
dintr-o poveste cu ciclopi setoși de sânge
se vor șopti balade cu mioare
în care nici un baci nu va mai plânge
și numai în memoria plecată
într-o poveste cât un hău de largă
se va păstra privirea aplecată
sub tremurânda sabie. Sau vargă...
poezie de Iurie Osoianu (10 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ruga...
.. Știu, printre negre rovine
și energii, se-nfiripă
alt Univers pentru mine,
din altă, ultimă clipă..,
cu lumi mai drepte în toate,
fără dureri și risipe,
de veșnicii comprimate
în abundentele pripe...
... Doamne, mă rog, la plecare
să-mi împletești în cunună
ultima rază din Soare,
ultima fază de Lună...
poezie de Iurie Osoianu (16 august 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!