Adio, copilărie
Adio, copilărie!
Azi am împlinit 76 de ani.
Nici nu știu cum au trecut,
Nici nu știu când am crescut.
Mai întâi mi-au crescut ochii,
Apoi pantalonii,
Mi-a crescut curiozitatea,
Și apoi dorința,
După aceea,
Mi-a mijit mustața,
Și, o vreme, mi-a crescut
Știința de carte.
Apoi mi-a crescut familia,
Experiența,
Salariul tarifar
Și concediul de odihnă,
Pe urmă mi-a crescut,
Pofta de avere,
Intoleranța,
Și tensiunea arterială,
A apărut apoi teama,
De a trece strada,
Și au crescut petele albe,
Din întunericul nopților.
Și astfel,
Fără să prind de veste,
Azi am împlinit 76 de ani.
Adio, copilărie!
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
A crescut dolarul, a crescut francul, a crescut lira, a crescut euro, treaba lor. Ai noștri au făcut ceea ce au promis: să țină leul pe loc.
aforism de Cristinel Mortici (10 ianuarie 2016)
Adăugat de Cristinel Mortici
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Familia mea și prietenii mei mă inspiră. Am crescut facând teatru încă din copilărie - mereu mi-a plăcut.
citat din Italia Ricci
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul vaccinatului
Sunt vaccinat chiar și cu-a treia doză,
În palmă mi-a crescut un deget nou,
Pe umăr, îmi răsare, drept cadou,
Antenă! Doamne, ce metamorfoză!
Mai am momente când mă cred veioză,
Deși mi-ar fi mai bine bibelou...
Sunt vaccinat chiar și cu-a treia doză,
În palmă mi-a crescut un deget nou,
Și nu mă recunosc în nici o poză,
Când aflu că sunt eu, rămân tablou,
Apoi m-așez, cu rama pe birou,
Să scriu rondel, în loc să scriu o proză...
Sunt vaccinat. Și-i doar a treia doză!
hipersonet de Grigore Cotul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama
M-a crescut mama în poală
Din leagăn și pân' la școală
Zile-ntregi și nopți de-a rândul
Mi-a vegheat somnul și gândul.
M-a învățat să gânguresc
Să spun mamă, să zâmbesc,
M-a învățat apoi prin casă
Primii pași până la masă.
M-a învățat ca să nu mint
M-a învățat să nu m-alint
Să nu știu ce este frica
Toate m-a învățat mămica!
Mamă bună, mamă dragă
Te-oi iubi o viață-ntreagă
Pentru tot ce ai făcut
Pentru că tu m-ai crescut.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În România a crescut consumul
Susțin bancherii cu duiumul
Că-n România a crescut consumul
Subscriu ideii, nu-s credul
E-adevărat, ne-am consumat destul!
epigramă de Gheorghe Gurău (18 februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra mea
Tu mi-ești singura avere:
M-am născut cu tine-n piept, durere!
Zi de zi, înaintând spre Soare,
Inima mi-am pârjolit.
Și-a crescut durerea și mai mare
Și în spate, umbra mi-a crescut.
Și-a durut durerea mea amară,
Zvârcolirea ei m-a răvășit!
Dar am stors din ea, ocean de lacrimi
Zi de zi, o viață, pic cu pic!
Tu mi-ești singura avere:
M-am născut cu tine-n piept, durere!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru (2012)
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am crescut (Versuri dedicate lui Adrian Păunescu)
Am crescut în umbra unui gând din copilărie.
M-am hrănit din lacrimile tuturor
culese de poetul neobosit.
Cartea lui - scripetele fântânii la care vin visătorii.
Ciutura încă se mai miră:
- Cum stă cruzimea ascunsă de toleranță!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânul: După ploaia de promisiuni electorale, cotele apelor râurilor au crescut simțitor și odată cu ele a crescut și nivelul de trai.
replică din piesa de teatru Veșnicie provizorie (Hoțul cinstit), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-a crescut standardul de viață. Trăiesc de azi pe poimâine.
aforism de Danko Ivsinovic din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-a crescut din piept un arbore nins în care urc să-ți văd de sus căldura...
aforism de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muguri de speranță
mi-au crescut în suflet muguri de speranță
se hrănesc cu iubire cu vis din astral
înălțați spre azur nu știu de discrepanță
sorb seva luminii pe arbori de cristal.
privesc numai spre soare cu cutezanță
fremătând sub piele dorul ancestral
mi-au crescut în suflet muguri de speranță
se hrănesc cu iubire cu vise din astral.
rădăcini de gânduri cu augustă substanță
se unesc cu glia la modul ideal
doina sângelui în sublimă nuanță
am cules-o cu ardoare din noaptea de opal.
mi-au crescut în suflet muguri de speranță
se hrănesc cu iubire cu vise din astral.
rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am crescut în Uniunea Sovietică, jucând la un mic club de sport. Tenisul mi-a dat viață.
citat din Anna Kournikova
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-a mai crescut o zi
pe aripă
s-a mai deschis un ochi
în inimă
râsul e mai plâns
gogyohka de Corina Margareta Cristian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hap... ciu!
Iarna-i grea, dar cu căldura,
Bine-o duc, luați aminte,
Mi-a crescut temperatura;
Sunt fierbinte!
epigramă de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine un ceas
Vine un ceas, când ridicând privirea
descoperi în azurul beat ivirea
unor cumplite păsări: nu pot fi
decât acvile de la miazăzi,
reflexul la zenit al faptei tale.
Adormi sub zborul lor. Ca să te scoale,
un zeu la pândă a tocmit pigmei.
Și te trezești în zori, te uiți la ei,
Și "parc-au mai crescut..." îți spui deodată.
Te uiți în sus, în zarea fără pată:
și păsările au crescut. Le sorbi
cu ochii mari, înspăimântați: sunt corbi.
Ai vrea să-ntrebi, apoi renunți. Mai bine:
pigmeii sunt de două ori cât tine...
poezie celebră de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poarta
Am deschis o poartă,
A crescut din ea
O alee soartă
Dusă până-n stea.
Cățelușă blândă
Mi-a întins o salbă,
Nu putea să-și vândă
Inima ei albă.
Un cuptor afară
Mi-a gătit plăcinte,
Dintr-o vară-n vară
Gust, miros se simte.
Printre pomi cu pere,
Pârguind ispite,
Am sorbit durere,
Fructe zemuite.
Iar fântâni- oglindă
Îmi arată-n lună
Cum să mă cuprindă
Apă vie, bună.
Peste toate-acestea
Chip de nvățătoare,
Pustnică-n poveste,
Aplecată-n soare,
A întins spre mine
Fagure de vers,
Stând printre albine
Să găsesc un sens.
Îmblânzind balauri
Am creat poveste,
Fruntea poartă lauri,
Strajă-n lumi celeste.
Am deschis o poartă,
A crescut din ea
O alee soartă
Dusă până-n stea.
poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confesiune
din surâsul dragostei m-am născut și eu
și mângâierile mi-au fost hrană să cresc
în brațele mamei zâmbea Dumnezeu
alături de mine cu suportul ceresc.
de mică am crescut univers de iubire
pământul mi-a fost leagăn și învățător
lumini îngerești mi-au pătruns în privire
în arborele vieții sunt ramul uimitor.
rândunici își fac cuib între frunzele mele
nici o furtună nu mi-a stat în cale
am urcat Golgota și am ajuns la stele
au nins peste mine visuri magistrale.
mă confesez la Lună vorbim amândouă
din poezia sufletului se prelinge rouă.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-un leu iau
un rest de pastilă să simt
cum mor neasistat astăzi
după ce domol mi-a crescut
inima fără-ncetare ca o filă
de roman cu luciferi și nopți
horror pentru leul devalorizat
țin mult la restul de pastilă
să-l iau cu ceai de plante
desfrânate pe dealuri la soare
nu-mi pasă de leul meu mult
devalorizat pentru un covrig
am un criteriu de sacrificare
a leului care freamătă în mână
întâi identific locul unei farmacii
apoi mă mișc repede spre ușă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrânul (Citește ziarul, cu oarecare greutate): Buletin meteorologic... Starea vremurilor... După ploaia de promisiuni electorale, cotele apelor râurilor au crescut simțitor și odată cu ele a crescut și nivelul de trai...
Bătrâna: Așadar, toate sunt în creștere. Mă simt mai tânără cu douăzeci de ani.
replicile de început din piesa de teatru Veșnicie provizorie, Actul I, Scena 1, scenariu de Valeriu Butulescu (1996)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Da: am crescut cu macii...
Da: am crescut cu macii și strugurii pe câmp.
Da: mai păstrez, ca iarba, și-acum, sub pleoape rouă.
Da: m-am scăldat în râul cu cânepi la topit,
Da: mi-am julit genunchii în vișini și-n cireși.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!