Vulpea si strugurii
O vulpe chocheta hoinarind se pomeni,
Lihnita de foame, drept in fata unei vii.
Chiorchinii plini de boabe rosi, coapte si zamoase,
Distinsa vulpe-n mintea ei deja ii savurase.
Dar din pacate laba-i nefiind prea lunga,
Oricat s-a straduit la struguri nu putu s-ajunga,
Caci pe butuc chiorchinii erau mult prea sus, se pare,
Deci ea s-alese doar cu.... pofta de mancare.
- De cand ma stiu n-am mai vazut (vorbi ea tantosa si resemnata)
struguri atat de rai si... n-as vrea nici sa-i gust... pe bune... niciodata!
Nu voi face eu nicicand o asa mare greseala,
Sa-mi strepezesc eu dintii cu asemenea acreala!
fabulă de Marius Alexandru, după Jean de la Fontaine (15 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre struguri, poezii despre vorbire, poezii despre religie, poezii despre rai sau poezii despre poftă
Citate similare
Te iubesc
puterea din tine
te-ajuta sa minti,
mereu vii la mine,
dar nu stiu ce simti.
acum tu vii iar,
si toate-mi par reci,
mai speri in zadar
sa ma ai pe veci.
o lacrima curge
dar nu de la tine,
doar eu am iubit,
doar eu si stiu bine.
nu stii ce-i iubirea
speram sa inveti,
ma lasi, iar ma cauti
si tot te repeti...
de ce-mi ceri iubire
cand nu imi oferi?
relatia noastra
se rezuma la ieri...
acolo e totul,
adevarul curat,
si sincer ma bucur
ca s-a terminat.
am vrut o iubire,
mi-ai dat un cosmar,
nu-ti mai dau crezare,
sa nu-l traiesc iar.
un demon se-ascunde,
o inima rece,
azi zambetul tau
de ochi nu-mi mai trece.
Stiu ca nu iubesti,
chiar cred ca nu poti,
tu nu vrei doar unul,
tu ii vrei pe toti.
ce jocuri mai ai
in lista pe azi?
te-ncrezi in nimicuri
si vezi c-o sa cazi.
de-acum am pus punct
relatiei noastre,
si dau amintirea
marii albastre...
nu vreau sa continui,
nu vreau, nu mai pot,
chiar de-o sa ma chinui
din suflet te scot.
as vrea sa sterg totul,
stiam ca gresesc,
mi-au spus ca esti mica,
si sa ma feresc.
nu stiu despre tine,
decat ce se vede,
si orice alt om
probabil te-ar crede,
cand vii si in lacrimi
imi ceri sa te iert,
ca iti pare rau
si pot sa te cert...
De ce te-as certa
stiam ce-o sa fie,
de asta mi-o scriu
acum pe hartie.
sa nu mai repet
aceasta greseala
sa nu imi mai caut
iubirea in scoala...
E greseala mea,
am ales prea prosteste,
am ales o frumoasa
care nu ma iubeste.
sfarsitul e asta,
inceputul nu-l stiu,
ieri eram al tau
azi al cui o sa fiu?
tu uita-te bine
cum totul s-a stins,
de asta e planul,
sa stii c-ai invins.
Tu iarta-ma Doamne
ca n-am ascultat,
mi-ai spus ca-i copila
si eu sunt barbat.
am vrut sa-i ofer
tot ce am mai bun,
vroiam sa-i zic totul
dar n-o sa-i mai spun.
n-am vrut o idila,
am vrut-o pe veci,
dar nu vad iubire
in ochii ei reci.
sa-mi fie mireasa,
sa-mi fie la greu,
Ziceam " visul nostru"
era doar al meu.
cu lacrimi ascunse
ma lupt sa zambesc,
oricum toti stiu deja
ce mult o iubesc.
Tu, Doamne m-ajuti
imi dai azi putere,
sa trec mai departe,
si-mi dai mangaiere.
Ea de s-ar intoarce
la mine, as vrea
sa-i pot arata
ce-i in inima mea.
i-as spune adio!
si -n lume-as pleca,
sa uit de iubire,
sa uit si de ea.
o inima trece
de partea cealalta,
a mea o indrum
sa stea pe cea dreapta.
stiu ca voi iubi
curand alta fata,
cu alta voi fi,
cu ea niciodata.
in urma ramane,
in fata privesc,
continui sa caut
tot ce imi doresc.
greseli ca tot omul,
pacate prea multe,
dar sper sa gasesc
fata ce-o sa m-asculte.
sa dorm linistit,
c-am iubita cuminte,
voi fi multumit
chiar cu doua cuvinte...
Te iubesc!
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre visare
- poezii despre trecut
- poezii despre suflet
- poezii despre somn
- poezii despre sinceritate
- poezii despre sfârșit
- poezii despre prezent
- poezii despre nuntă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Te iubesc (completa)
degeaba mai lupti,
minciunile tale...
doar tu le asculti,
nu e alta cale.
degeaba mai speri
iertare nu este,
decat s-o tot ceri,
mai bine treci peste.
dureri conectate
la ochi dau de gol,
ca ai un regret
sau iar joci un rol?
puterea din tine
te-ajuta sa minti,
mereu vii la mine,
dar nu stiu ce simti.
acum tu vii iar,
si toate-mi par reci,
mai speri in zadar
sa ma ai pe veci.
o lacrima curge
dar nu de la tine,
doar eu am iubit,
doar eu si stiu bine.
nu stii ce-i iubirea
speram sa inveti,
ma lasi, iar ma cauti
si tot te repeti...
de ce-mi ceri iubire
cand nu imi oferi?
relatia noastra
se rezuma la ieri...
acolo e totul,
adevarul curat,
si sincer ma bucur
ca s-a terminat.
am vrut o iubire,
mi-ai dat un cosmar,
nu-ti mai dau crezare,
sa nu-l traiesc iar.
un demon se-ascunde,
o inima rece,
azi zambetul tau
de ochi nu-mi mai trece.
Stiu ca nu iubesti,
chiar cred ca nu poti,
tu nu vrei doar unul,
tu ii vrei pe toti.
ce jocuri mai ai
in lista pe azi?
te-ncrezi in nimicuri
si vezi c-o sa cazi.
de-acum am pus punct
relatiei noastre,
si dau amintirea
marii albastre...
nu vreau sa continui,
nu vreau, nu mai pot,
chiar de-o sa ma chinui
din suflet te scot.
as vrea sa sterg totul,
stiam ca gresesc,
mi-au spus ca esti mica,
si sa ma feresc.
nu stiu despre tine,
decat ce se vede,
si orice alt om
probabil te-ar crede,
cand vii si in lacrimi
imi ceri sa te iert,
ca iti pare rau
si pot sa te cert...
De ce te-as certa
stiam ce-o sa fie,
de asta mi-o scriu
acum pe hartie.
sa nu mai repet
aceasta greseala
sa nu imi mai caut
iubirea in scoala...
E greseala mea,
am ales prea prosteste,
am ales o frumoasa
care nu ma iubeste.
sfarsitul e asta,
inceputul nu-l stiu,
ieri eram al tau
azi al cui o sa fiu?
tu uita-te bine
cum totul s-a stins,
de asta e planul,
sa stii c-ai invins.
Tu iarta-ma Doamne
ca n-am ascultat,
mi-ai spus ca-i copila
si eu sunt barbat.
am vrut sa-i ofer
tot ce am mai bun,
vroiam sa-i zic totul
dar n-o sa-i mai spun.
n-am vrut o idila,
am vrut-o pe veci,
dar nu vad iubire
in ochii ei reci.
sa-mi fie mireasa,
sa-mi fie la greu,
Ziceam " visul nostru"
era doar al meu.
cu lacrimi ascunse
ma lupt sa zambesc,
oricum toti stiu deja
ce mult o iubesc.
Tu, Doamne m-ajuti
imi dai azi putere,
sa trec mai departe,
si-mi dai mangaiere.
Ea de s-ar intoarce
la mine, as vrea
sa-i pot arata
ce-i in inima mea.
i-as spune adio!
si -n lume-as pleca,
sa uit de iubire,
sa uit si de ea.
o inima trece
de partea cealalta,
a mea o indrum
sa stea pe cea dreapta.
stiu ca voi iubi
curand alta fata,
cu alta voi fi,
cu ea niciodata.
in urma ramane,
in fata privesc,
continui sa caut
tot ce imi doresc.
greseli ca tot omul,
pacate prea multe,
dar sper sa gasesc
fata ce-o sa m-asculte.
sa dorm linistit,
c-am iubita cuminte,
voi fi multumit
chiar cu doua cuvinte...
Te iubesc!
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre iertare
Slabiciune
De cand ne-am certat ultima data
Familia ta nu ma mai vrea
Ca stii tu le pari nevinovata
Si ca de obicei e vina mea.
Dar stii ca acest lucru-i o minune
Caci eu eram prea dependent de chipul tau
Si multi mi-au zis ca e o slabiciune
Si de nu scap de ea o s-ajung rau.
Acum sa nu crezi ca m-as bucura
Dar nici rau sincer nu prea imi pare
Caci doar asa eu voi inlatura
Aceasta slabiciune mare.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 9 comentarii până acum.Vezi și următoarele:
- poezii despre vinovăție
- citate de Vlad Bălan despre vinovăție
- citate de Vlad Bălan despre sinceritate
- poezii despre familie
- citate de Vlad Bălan despre familie
- poezii despre ceartă
- citate de Vlad Bălan despre ceartă
- poezii despre bucurie
- citate de Vlad Bălan despre bucurie
De ce??
De ce nu pot inchide ochii fara ca lacrima sa cada?
De ce nu pot plange-acum si nimeni, nimeni sa ma vada?
E-atat de greu sa mai iubesc cand simt ca doar eu daruiesc...
De ce te pierd? Sau te-am pierdut? Sau nicicand nu te-am avut?
O prietenie pura, iubire platonica tu ii spuneai,
Se destrama incet si sigur, dar vinovatul nu esti tu...
E vina mea ca n-am putut sa fiu cum eram la inceput
E vina mea ca n-am stiut sa pretuiesc cand am avut...
E vina mea ca te iubesc... si totusi... e atat de lumesc.
De ce nu pot privi in ochii tai fara ca asta sa ma doara?
De ce nu pot sa-ti spun acum ca te iubesc... a doua oara?
De ce mi-e teama sa-ti vorbesc?
De ce nu pot sa mai traiesc?
De ce simt ca-ncet ma sting?
De ce mi-e frica sa te-ating?
Si totusi stiu... si n-am sa uit
Si-am sa repet la infinit ca te iubesc si te-am iubit
In sinea ta si tu o stii...
Pentru mine esti ceea ce nu se uita niciodata...
O prima dragoste adevarata.
Atunci credeam ca simti si tu la fel
Si-ntr-o clipa de-optimism flacara iubirii s-a aprins
Si-un biet mesaj de-amor eu ti-am trimis
Dar jur ca-mi pare rau.. caci te-am dezamagit...
Acum totul e distrus...
De ce?
De ce s-a intamplat asa?
De ce sufar?
De ce din vina mea?
Si totusi simt ca ma iubesti...
Dar stiu ca-i numai o minciuna
Venita parca din furtuna,
Menita doar sa m-amageasca,
Speranta-n lacrimi sa-mi opreasca...
De ce se termina asa?
De ce nu mai pot continua?
Intr-adevar e vina mea... dar jur ca nu te voi uita!
De ce scriu acum cu lacrimi arse pe paginile goale?
De ce?? de ce??... ma doare...
poezie de Lavinia Ioana Duță
Adăugat de Lavinia Ioana Duță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frică, poezii despre promisiuni, poezii despre prima iubire, poezii despre prietenie, poezii despre ochi sau poezii despre minciună
Tu
Pe ce Te-am cunoscut? Nu Te-am vazut
Si nu Te-am auzit; dar am stiut
Ca Tu erai Acela
N-am simtit
Nici falfairea hainei; neclintit
Era in casa totul si inecat
In bezna, cand deodata s-a miscat
Ceva, dar n-am stiut: in mine fu
Miscare, sau in juru-mi. Stiu ca Tu
Ai fost Acela. Nu, n-ai stralucit
In slava mare, nici nu Te-ai ivit
Sa-mi dai sa-ti pipai urmele de cuiu.
Dar Te-am simtit si n-as putea sa spuiu,
Cum ai venit si iarasi, cum Te-ai dus.
Simteam ca o putere de nespus
Ma-nvaluie, rapindu-mi suflul tot
Al vietii in varteju-i. Cum nu pot
Sa scriu, pe ce Te-am cunoscut? Orbit,
Tot sufletul imi tace ca un schit
Pe ce cunosti ca-i zi, chiar de nu vezi,
Si stii ca-i noapte, chiar daca veghezi?
Putea-voi sa gasesc vreun de-al Tau,
Cand gandul, ametit, se pierde-n hau,
Si-n minte-abia de pot sa-l mai cuprind?
Ce punte pana la Tine voi sa-ntind,
Pe care Tu sa vii, senin in jos?
Eu te-am simtit asa de luminos
Ca n-am putut sa vad. O vreme-am stat
Cu ochii-nchisi ca moarta. Nemiscat
Ai stat si Tu in mine, undeva,
Si eu in Tine. Dragostea era
Aceasta neclintire? Nu mai stiu
Dar mi se pare lumea un pustiu
Si ziua, intuneric nesfarsit,
De cand in noapte, Doamne, Te-am simtit,
Atat de-aproape. Dragostea era?
Stateam pierduta-n Tine, undeva,
Invaluita cald in Dumnezeu
Si Tu erai in mine, Doamne-al meu!
poezie de Zorica Zlatcu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre tăcere, poezii despre noapte, poezii despre moarte, poezii despre lumină sau poezii despre Dumnezeu
De ce am scris...
Am scris atat de mult despre pesimism
Incat nu credeam vreodata ca am sa ma mai schimb
Am fost prea negru-atunci in suflet eu
Credeam ca o sa fiu asa mereu
Dar afla ca stiu sa iubesc, si eu
Poate pre mult sa prea putin, nu stiu
Un lucru-i cert in inima-mi acum
Eu te iubesc, dar nu stiu cum sa-ti spun
Am sa cred in zambetul tau mereu
Si-am sa-l privesc atunci cand mi-este greu
Am sa te stiu mereu la mine-n suflet
Pe tine, chipul, si acel zambet
poezie de Alexandru Cristian
Adăugat de Alexandru Cristian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Pietre si Inimi" de Alexandru Cristian este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre pesimism sau poezii despre declarații de dragoste
Moartea
curiozitatea ma apasa spre moartea cea dorita,
am trait destul pe lume si de moarte-mi este dor
eu nu am avut macar nici clipa fericita
am fost absent in viata si astazi vreau sa mor
sa nu mai stiu de nimeni si nimeni sa nu afle
ca am trait vreodata cu patima si jind
mai bine niciodata eu n-as fi fost pe lume
ca nimeni niciodata nicio clipa nu m-a iubit
s-apoi mai am o dorinta, o singura dorinnta
cand va sosi clipa ca sa ma ingropati
sa fie la miezul noptii si nimenea sa nu planga
din suflet sa ma scoateti, din amintire sa ma uitati
nu mai vreau nicicand sa va mai vad vreodata
vreau sa ma odihnesc in adancul meu mormant
iar trupul meu cea fost odat' asa voinic
cand va putrezi atunci as vrea sa plang
sa inund acel sicriu cu lacrima cea rece
sa putrezesc cu dorinta nici trup sa nu mai am
caci sufletul ramane desi trupul trece
prin sange si melancolie as vrea ca sa dispar
si toamna cea ploiasa sa-mi ude atunci mormantul
si frunze ruginite sa fosneasca pe-a mea cruce
si clopotelor va rog sa nu-i aud cantul
caci viata e un cant ce se termina si se duce,
si nimenea la capul meu, nimenea sa nu planga
sa va vad fericiti caci inca voi traiti
ca viata e un dar de la Dumnezeu primita
dar soarta mea a fost sa fiu nefericit
iti multumesc Parinte pe aceasta cale
ca mi-ai dat norocul pe lume sa traiesc
o singura iubire doar una am in viata,
pe Dumnezeul meu il ador si il iubesc
poezie de Boros Otto
Adăugat de Boros Otto
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre toamnă, poezii despre odihnă, poezii despre noroc sau poezii despre nefericire
Suflet gol
Nu stiu cum s-a intamplat
Timpul de ne-a furat
Tot ce aveam, nici macar n-a intrebat
Caci atunci cand m-atingi
Parca nu esti aici
Si mi-e greu
Prea usor te-ai schimbat
Poate te-am sufocat
Poate n-am spus ce voiai sa auzi
Dar nu pot sa-nteleg
Acum chiar nu mai stiu cine esti.
Chiar nu vezi ca eu sufar din nou
Doar sa adorm langa sufletul tau
Caci eu mor zi de zi cand nu esti
Nici nu-ti pasa daca ma mai gasesti.
Totul e gol, cand nu esti
Iar eu ma sting stiind ca nu ma iubesti
Eu am gresit cu noi doi
Si lacrimi nu te mai aduc inapoi,
Iar viata mea, a ajuns
Doar un loc unde vise-am ascuns.
Nu vreau sa-ti mai explic
Nu vreau sa-mi spui nimic
N-am sa mai plang,
E deja mult prea mult
Visele am sa-mi strang
Si am sa mi le-arunc
Printre nori.
Chiar nu vezi ca eu sufar din nou
Doar sa adorm langa sufletul tau
Caci eu mor zi de zi cand nu esti
Nici nu-ti pasa daca ma mai gasesti.
Totul e gol, cand nu esti
Iar eu ma sting stiind ca nu ma iubesti
Eu am gresit cu noi doi
Si lacrimi nu te mai aduc inapoi,
Iar viata mea, a ajuns
Doar un loc unde vise-am ascuns.
Totul e gol, cand nu esti
Iar eu ma sting stiind ca nu ma iubesti
Eu am gresit cu noi doi
Si lacrimi nu te mai aduc inapoi,
Iar viata mea, a ajuns
Doar un loc unde vise-am ascuns.
cântec, versuri de Natalia Barbu (2009)
Adăugat de Margineanu Victoria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre timp sau poezii despre nori
Mai crezi?
Sunt satul de-nsalaciune
Si satul de promisiuni
Vorbesc ptentr-o natiune
Cu glas dat de la strabuni.
Ce era iubirea-odata
Astazi oare ce mai e
Fiind in stare pentr-o fata
Sa uiti de familie.
N-am sa mint cu nepasare
Cum o fac prea multi poeti
Ca la ultima suflare
Tu si tu si tu regereti.
Am iubit si eu o data
Cel putin asa credeam
Fu o vreme minunata
Ce sa zic.. visam!
Fata ce-am iubit e moarta
Cel putin in mintea mea
A vazut mai sus de soarta
S-a jucat cu dragostea.
Un baiat?.. mai bine altul
Niciodata nu-i de-ajuns
Nu uita ca-n prea inaltul
Tot se vede chiar de sus.
Si satul de-atata sare
Si de-o mare pacoste
Te intreb cu disperare
Tu mai crezi in dragoste?
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sat sau poezii despre jocuri
Tot un om...
Atata timp te-am ridicat,
Pana acolo unde nu-ti era locul..
Atata timp am asteptat
Sa pot sa-ti zic ce simt cu adevarat..
Dar parca totul a fost un joc..
Acum cand jocul s-a terminat
Am reusit sa te cunosc cu-adevarat...
Ti-am vazut fata fara masca,
Am vazut adevaratul "TU"
Caci tu cel ce erai in mine, erai altfel decat "TU"
Acum am senzatia ca totul s-a schimbat,
Ca tu esti altfel,
Insa tu ai fost mereu asa,
Eu sunt cea care a vazut in sfarsit realitatea...
Dupa toate astea, a mai ramas ceva?
E prea tarziu sau poate prea devreme ca sa pot accepta,
Adevarul si pe tine...
Insa asa cum esti tu... esti o parte din mine...
Asa ca... mai bine un gol in mine decat un suflet plin de iluzii desarte
Sunt toate doar povesti... ce s-au lasat prea mult asteptate....
Esti tot un om ca si mine..
Altceva nu esti si nici nu vei mai fi
In ochii mei esti tot un om, un copil, un adult...
Se aud ganduri pe care tot incerc sa le ascult...
poezie de Ana Cirlan
Adăugat de Alesia Moroianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre realitate, poezii despre măști sau poezii despre cunoaștere
Stiu sa iert...
Stiu sa iert....
Dar nu am invatat sa uit
Stiu multe in viata sa pierd,
Da... nu uit ce-am suferit
Poti tu oare....?
Sa imi dai timpul inapoi?
Sa-mi salvezi sufletu' ce moare
De lacrimiile unei ploi?
Stiu sa iert...
Greseala ce din suflet vine
Dar nu am invatat sa iert
Tot ce este rau in tine
Poti tu oare...?
Sa imi dai amintirea sufletului?
Ce atat de mult doare
Poti tu oare....?
Nu, nu poti.... tu esti doar vocea trupului
Pacat... de iubirea mea
Pacat... de soarta ta
Te voi ierta... e greu
Asa imi zice sufletul meu.
poezie de Adriana Monica Burtea (15 ianuarie 2010)
Adăugat de Adriana Monica Burtea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre salvare sau poezii despre ploaie
Cat oare?
Am oare prea multi ani sa mai fiu visator?
Nu mai sper in iubiri ce tin la infinit,
Am cautat o fata si nu imi e usor,
S-accept ca niciodata nimic n-am izbavit.
As vrea sa simt ca viata este mai mult de-atat,
Toti cei din jurul meu sunt prinsi in realitate,
Eu doar o folosesc, mai mult mi-ar sta in gat,
Si noaptea-n al meu vis, mi le-mplinesc pe toate.
Ori am citit prea multe, ori poate prea putine,
Dar tot ce e in jur, gunoi intins pe sange,
Nu pot sa ma simt parte acestei lumi straine,
Adesea cer mai mult pana si de la mine.
Vreau femeia din vis, nu vreau o impostoare,
Curata, iubitoare, un partener pe viata,
Nu mai vreau trecatori ce se sterg pe picioare,
Ori este ea ori ba... Atat! nu mai fac fata.
Mereu am fost mintit, mereu si inselat,
Acum cica regreta, asa o fi dar lasa,
Nu caut impacare, nu vreau ce am lasat,
Un suflet nou si bland as vrea sa am in casa.
Sa stiu ca ochii ei ma cauta pe mine,
Nu vreau sa fiu optiune, mai bine ma lipsesc,
A trecut ceva vreme, sunt singur dar sunt bine,
Insa cat voi mai fi, de n-am sa mai iubesc?
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare
Flori...
As aduna o amintire pentru tine,
Din tot ce-a fost si poate nu mai este,
Dar in zadar as cauta un strop de bine,
Caci ce-am trait a fost cosmar si nu poveste.
Din gandurile mele n-as putea sa mai culeg
Macar o amintire, macar un gand curat,
Credeam ca esti a mea, acum nu inteleg,
De ce imi juri iubirea chiar de m-ai inselat.
O inima de piatra se-ascunde-acum in mine,
Nu ai sa stii vreodata, nu ai sa stii nicicand,
Chiar de o sa ma doara iubirea pentru tine,
Iti jur ca niciodata n-o sa ma vezi plangand.
Doi tineri se separa, straini pe-aceasta lume,
Nu isi mai fura zambet, nici gura, nici fiori,
Pana acum opt ore aveai si tu un nume,
Acum imi esti o straina pierduta intre flori.
Iubirea noastra moare, nu stiu cum totul piere,
De ce-ai facut asa doar tu stii si ma -ntreb,
Cum ai putut sa-mi juri cu un cuvant de miere,
Asemenea minciuni, chiar nu te inteleg...
Asa vrei tu sa fie, durere si tristete?
Ma-ntreb ce-ai vrea sa fac acum cand ma implori,
Sa-ti mai acord o sansa, dar cine sa te-nvete
Ca-n ploaia mea de lacrimi n-o sa mai creasca flori...
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Balan.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre ore sau poezii despre miere
Biletel
De ce tot cauti drumul inapoi,
Cand tu ai cautat si drumul inainte?
Cand tu ai spus aseara destule despre noi,
Lucruri triste ce mi-au ramas in minte.
Acum si impacarea asta ce sa faca?
S-a dus deja prea multa-ncredere,
Cand tu pareai un zambet pe o masca,
Acum de ce ma vezi a fi o pierdere?
Nu ti-am negat nicicand ca te iubesc,
Dar nici calcat sub tocul tau nu vreau sa fiu,
Astazi de n-o sa vii sa iti vorbesc,
Maine va fi deja mult prea tarziu.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte, citate de Vlad Bălan despre vorbire, poezii despre tristețe, citate de Vlad Bălan despre tristețe, citate de Vlad Bălan despre iubire sau citate de Vlad Bălan despre declarații de dragoste
Enghidu
A murit Enghidu prietenul meu
care ucise cu mine lei.
I
Priveste-ti mainile si bucura-te, caci ele sunt absurde.
Si picioarele priveste-ti-le, seara, drept cum stai, atarnand spre luna.
Poate ca sunt mult prea aproape ca sa ma vezi,
dar si aceasta e altceva decat nimic.
Ma voi face departare, ca sa-ti incap in ochi,
ori cuvant, cu sunete de marimea furnicii,
ca sa-ti incap in gura.
Pipaie-ti urechea si razi si mira-te ca poti pipai.
Pe mine insumi ma dor, in scurta trecere.
Mi-am intins privirea si ea a intalnit un copac,
si el a fost!
Umerii priveste-mi-i, si spune-ti ca sunt cei mai puternici pe care i-ai vazut, dupa iarba si bivoli,
caci fara pricina sunt asa.
Cu ei mut departarea, ca pe un sac de piele
la moara de vant.
De-aceea cand ma ard in strafundul ochilor
niciodata atinsele de mine lumini,
suava durere albastra-mi intind peste crestet
sa-mi tina loc de cer.
Si daca ma dor pe mine insumi, cu rauri,
cu pietre, cu o dunga de mare,
atat cat sa-mi fie toate un pat,
totdeauna neincapator gandul meu
in vesnica crestere, o, n-am sa stiu ca si tu
te dori pe tine asemeni, si nu sunt eu acela
cu care vorbesc!
VI
Eu mor cu fiecare lucru pe care il ating,
stelele rotitoare ale cerului, cu privirea;
fiecare umbra pe care o arunc peste nisip,
sufletul mai putin mi-l intinde; fiecare lucru
il privesc cum as privi moartea, rareori
uit aceasta, si-atunci, din nimic fac dansuri
si cantece, imputinandu-ma si smulgandu-mi
bataia tamplelor, ca sa fac din ea
coroane de mirt.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre superlative, poezii despre sunet, poezii despre stele sau poezii despre seară
Prea sus...
N-am cum sa mi intorc privirea.
Imi tii mintea-n lanturi de zambet,
zambetul tau...
Usor amarui cu dulce mireasma si gust de ramai...
Raman, raman stingherita de zgomotul gandurilor,
ma arde, ma arde dorinta,
vapaie fugara mi alerga prin corp.
Lasa-ma... lasa-ma sa cad,
sunt prea sus, prea sus..
pentru cat pot eu sa simt.
E plin de capcane ce ma tin conectata, plin de senzatii ce-mi imbalsa-ma mintea... iubirea ta fabrica punti si povesti...
Sunt oare eu... o minune, cum spui ca ma vezi?
Ajuta-ma, sunt prea sus.... nu stiu sa simt atat... atat de mult...!
poezie de Gianina Foldvari
Adăugat de Gianina Foldvari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre corp
Altfel
1. Te-am iubit si poate inca...
Ti-am slujit si-as vrea sa nu...
Sufletu-mi se prinde-n stanca-
-Sa-ntelegi as vrea ca tu...
2. Intr-o zi visat-am ca...
Si-am zambit in zbor ferice.
Un sarut voit-am sa...
Dar visu-mi in iad se stinge...
3. Intreband din ochi in ochi,
M-am izbit de crudul "dar"...
Sa cred nu pot in deochi...
Sa zambesc cand plang nu s-ar...
4. Inima-n doua mi-o tai,
Caci e prea mare sa fie...
Jumatate n-o s-o mai....
Cealalta mi-o tin doar mie...
5. Imi doresc sa uit cuvinte:
"Da", "nu, "poate", "inca", "nu stiu";
Amintindu-mi nu vreau sa te...
Uitand tot mi-e greu sa nu fiu...
6. Nu-nteleg nici eu cum pot
Nici de ce, nici cand, nici cum...
Din minte vreau sa te scot,
Din suflet nu pot oricum...
7. Jucat-am un joc ca sa...
Am cazut caci n-am stiut...
Chinuind prea mult sa iasa,
Pierzi si ce nu ai avut...
8. Si-acum vreau inima-mi de...
Caci in doua viata n-are.
Iubind vreau sa nu mai te...
Ci s-alerg prin ploi si soare...
poezie de Gabriela Chișcari (15 noiembrie 2008)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre iad, poezii despre fericire sau poezii despre dorințe
Romanta nomada
M-am nascut la voi in satra
In camp verde de mohor
Libera si fara griji
Ca o pasare in zbor
Tata-mi cumpara sandale
Si rochii largi cu volane
Multi ar vrea sa ma peteasca
Dar n-am rochie de mireasa
Sus pe coama dealului
In tropotul calului
Cint cantecul vantului
Dragostea pamantului
Sunt vanduta pe parale
Banii-mi zornaie in par
Dar n-am de iubire parte
Si-o sa ma usuc de dor
As fugi singura-n lume
Sa mai pierd printre pustii
N-am nici nunta nici pomana
Vie moarta a cui oi fi?
N-am nevoie de palate
De multi bani si bogatii
Caut iubirea curata
Si stiu ca n-o voi gasi.
Multi vor sa ma cucereasca
Si ma roaga sa-i urmez
Numai unul ma asteapta
Si pot numai sa-i visez
Unde este nici eu nu stiu
Lumea e atat de mare
Stau cu genunchii la gura
Si ma rog, doar de-ar apare!
Ceruri albastre mi-l cata
In apele verzi si vii
In brazde de pamant, arate,
In roua stinsa-n campii
poezie de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre rochii, poezii despre rouă sau poezii despre palate
Mamica
Te-am cunoscut cand erai mica,
Si n-am crezut ca ai sa-mi fii,
La baietel asa mamica,
Si poate si la alti copiii...
Asa te simt eu de puternic,
Prezenta chiar, desi nu esti,
Si ma consider un nemernic
Ca azi copilul nu ti-l cresti.
Tu lupti acolo pentru el,
Eu lupt aici dar e.. degeaba,
C-asa-i romanul.. mititel,
Si nu-ntelege cum sta treaba.
In tara-i sunt doar cu prezenta,
Ma lupt dar nu stiu pentru ce,
Copilul meu are de toate,
Dar mama lui departe e...
Si astea? sa-i facem o casa,
Eu ma intreb dar pentru ce?
Cand ma priveste parca-mi spune
"Mamica noastra unde e?"
Si parca vad cum casa-i gata,
Si cum in tara merge prost,
El va ramane doar cu tata,
Tu vei pleca unde-ai mai fost...
Ca doar degeaba strigam"hotii!",
Stim drumul tarii unde duce,
Si vom pleca candva cu totii
Lasand o patrie sub cruce...
De asta-ti multumesc iubire,
C-asa un sacrificiu faci,
Si cu speranta de mai bine,
In timpuri triste te impaci.
Nu stiu daca as fi in stare,
Cu mine -as duce un razboi,
Ori sa visez la bunastare,
Ori sa ma-ntorc sa fiu cu voi.
Si daca Dumnezeu exista,
Azi eu in El vreau sa-mi inchid
Speranta ca va fi mai bine,
Si usa casei sa-mi deschid...
Sa te -asteptam in prag... acasa,
Caci tare mult ne-ai mai lipsit,
S-auzi si-o voce mai retrasa:
"-Mamico bine ai venit! "
Te-am cunoscut cand erai mica,
Si n-am crezut ca ai sa-mi fii,
La baietel asa mamica,
Si poate si la alti copiii...
Mai stii...
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre tată, poezii despre sacrificiu sau poezii despre prostie
Lacrima din toamna
De cand n-am stat in ploi de vara
Nu stiu nici eu, nici ploaia de afara
Acum e toamna si pe strazi cad grei
Picuri marunti eterni pe friguroasele alei.
Cu lacrima una se fac cand zboara
Si se aseaza pe aleea ce odata-n vara
A sustinut alti picuri ce cadeau pe buze
Si mai apoi se revarsau ca niste muze.
Doar eu si ea cunoastem ce a fost odata
Intre baiatul ce iubea la nebunie-o fata
Si eu cunosc ce-a fost si ce nu este
Intre baiat, alee si fata din poveste.
Aleea vrea sa-mi mangaie obrajii reci
Eu o opresc si-i spun cuvinte seci
Caci ploaia de afara ma indeamna
Sa nu o las sa-mi fure lacrima din toamna.
poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Anca Unceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte