Egalul naşterii

Eu nu am timp să număr
însă în fiecare număr mă regăsesc
când scăzut
când adunat
după cum egalul naşterii
moartea mă vede egal!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu când nu ştiu să număr, adun cuvinte...

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iaca-i toamnă

Tu nu vezi că număr din doi în doi un singur
Dumnezeu? Te salut iubită toamnă!
Bărcile se căsătoresc pe lacul secat.
Copacii la nudişti au plecat!
Tu nu vezi cum număr frunze
eu
nimic înspre nimic
cum învaţă foişorul să stea liber
venetic...
peste paşi mergând trăire?
Te salut iubită toamnă!
Chiar de-n doi în doi te număr
tu tot singură te vrei
doar o frunză numărată
ce foşneşte pe alei
Dumnezeu uscând pe umăr
printre umbre ce-au căzut
număr frunzele şi iată
toamnă...
pot să te salut!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răboj

Ţin răboj în duh arhaic
Număr ca ciobanul
câte-s albe, câte-s negre
zilele, tot anul.

Număr paşii, ai frumoasei,
până-n pragul uşii.
Stele număr câte are
cuibul Găinuşei.

Câte sunt, de toate, număr,
amăgiri şi fumuri,
ziua-ntreagă număr, număr
rătăciri şi drumuri.

Număr pietrele pe care
Mândra trece vadul-
Şi păcate pentru care
Mă va arde iadul.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de stassia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu vede aerul, însă toţi văd când îl respiră.

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Linia cuprinde un număr infinit de puncte; planul, un număr infinit de linii; volumul, un număr infinit de planuri; hipervolumul, un număr infinit de volume... Nu, hotărât lucru, nu acesta - more geométrico - este cel mai fericit mod de a-mi începe relatarea. Astăzi, a afirma veracitatea faptelor narate a ajuns să reprezinte convenţia oricărei povestiri fantastice; prezenta relatare este însă pe de-a-ntregul veridică.

începutul de la Cartea de nisip de Jorge Luis Borges (1975), traducere de Cristina Hăulică
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrucât nu ştim când vom muri, ajungem să credem că viaţa este o sursă inepuizabilă. Şi totuşi fiecare lucru se întâmplă de un anumit număr de ori. Şi, de fapt, acest număr este unul mic.

citat din Brandon Lee
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără punctuaţie

- Care apropie oamenii, ai spus?
Nu ştiu - parcă-aş vrea să-ţi ghicesc în talpă.
- Poate în palmă.
- Eu nu ghicesc decât în talpă.
- Ce semn de punctuaţie?
- Nimic, adică pune un număr.
Ce număr porţi la pantofi?
- 36.
- Foarte bine, 36 mă inspiră.
Oricum, e un număr câştigător -
Îmi place cum închizi tu ochii.
Atunci când închid ochii, plutesc.

poezie celebră de Marin Sorescu din Ecuatorul şi polii (1989)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Titlul ameţit

Hai ascultă
cum sforăie florile!
Hai priveşte! Morile plâng!
Hai gustă zorii ce se strâng
şi îţi miros cu orele culorile.
Hai să ne scobim în deget
cu o inimă de barcă
Hai atinge cu gândirea
o explozie plutind
când din când în când
tu parcă
reînvii murind oricând.
Hai sărută cu piciorul
braţul cu brăţări de umăr
să te iau în ameţeală
să-mi ieşi infinit la număr.
Hai trăieşte!
Asta-ţi cer...
dacă sper că mă priveşti
tot pământul ameţeşte
doar atunci când tu trăieşti.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oraş sub asediu

Număr păpuşile care înşiră
un trecător pe stradă.
Număr şirul lung de jocuri în cartoane de cutii.
La orizont într-o ladă
răsare în horă
un glas amestecat de copii.
La intersecţie
semafoarele se pregătesc de cruciadă...

poezie de Alin Gheorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi doi

Plec cu pleoapa ta pe umăr
plec sub cortul ei în munţi
unde timpul stă la număr
şi secundele înfrunţi.
Plec să îmi deschid o stână
unde iarba paşte oi
zilele o săptămână
fiecare pe noi doi.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Telefon peste moarte

În lumea numelor străine,
Mă simt, şi eu, un străinez,
Iau telefonul lângă mine
Şi n-am ce număr să formez.

Trăiesc, fără speranţă, drama
Că neamul meu, acum, e frânt,
Mi-e dor de tata şi de mama,
Dar nu au număr, la mormânt.

De convorbiri cu ei sunt gata
şi în necunoscut mă zbat,
îi sun pe mama şi pe tata,
Dar crucea sună ocupat.

Au numere secrete parcă
Şi aparatul n-are ton,
Deodată aflu şi tresar că
Nici moartea n-are telefon.

Mi-e dor de voi, părinţi din moarte,
Cu lacrimi bine vă cuvânt,
Şi uit că aţi plecat departe
Şi n-aveţi roaming, sub pământ.

Formez un număr, oarecare,
Întreb precipitat de voi,
Dar ştiu că mort e cel ce moare
şi nu mai vine înapoi.

Şi, vai, de-atâta timp încoace,
Vă chem şi-n visuri, să v-ascult,
Dar iarba pe morminte tace,
Cu număr desfiinţat demult.

Şi, dacă o să ţinem minte,
Probabil, când o fi să mor,
Am să vă caut în morminte,
Pe-un număr de interior.

poezie celebră de Adrian Păunescu din Rugă pentru părinţi (10 iulie 2007)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stolul degetelor

Îmi număr stolul degetelor
tu taci şi-asculţi numărătoarea
şi mă numeri în gând
precum îşi numără petalele floarea.

Eu îmi arunc palmele
peste râsul copiilor ce fac schimb de copilării
din pântecul norului pe care îl privim
se naşte răsăritul de mâine.

Îmi număr stolul degetelor
întoarse pe dos din părul tău
să mă lumineze la faţă
şi-mi cânţi în gând
şi numeri şi oftezi
iar degetele între ele mi le legi
cu viaţă.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prefaţă pentru Notă de sinucidere - Volumul XX

Am devenit de curând familiar cu felul în care
Pământul se deschide şi mă-învăluie
Ori de câte ori îmi scot câinele la plimbare –
Sau cu muzica aceea galopantă şi confuză pe care-o face vântul
Atunci când alerg după autobuz.

Aşa au ajuns lucrurile.

Iar acum, în fiecare noapte număr stelele –
Şi în fiecare noapte obţin acelaşi rezultat.
Iar când nu se ivesc pentru a fi numărate,
Număr găurile lăsate de ele.

Nimeni nu mai cântă.

Astă noapte m-am apropiat în vârful degetelor
De camera fiicei mele şi-am auzit-o
Vorbind cu cineva, iar când am deschis
Uşa nu era nimeni acolo....
Doar ea în genunchi, privindu-şi

Mâinile încleştate.

poezie de Imamu Amiri Baraka, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piramidonul

Te-am îngropat în becul de pe hol
ce stă aprins de când ne-am închiriat fiecare partea
lui de vină
îţi citesc jurnalul şi pâlpâie ferestrele dintr-un singur oblon
îmi face din ochi moartea
a carantină
din când în când mâna ta mi se înfăşoară pe frunte
Incinerată în înghiţitura unui piramidon

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea la pauşal

De cele mai multe ori
când mai ai o secundă de trâit
te apuci să numeri mileniile
şi moartea cască
când îşi leagănă coasa
iar tu te holbezi în oglindă
şi speli cu dinţii
o vechitură de perie de sfinţi.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să zici că pământul e plat când burta femeii se arată rotundă după arat şi semănat?

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mie însumi la 84 de ani

Acuma târziu
Când zilele-mi număr,
Ajuns-am să fiu
Cu moartea pe umăr.

epigramă de Florea Ştefănescu din revista "Epigrama", nr. 54
Adăugat de Florea Ştefănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici moartea nu te poate face să taci când vorbeşti cu viaţă despre ea...

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Homosexualii (după un aforism de Coluche)

La număr văd că tot sporesc,
Că zău de nu sunt azi năuc:
Cum dracu de se înmulţesc,
Când ştim că nu se reproduc?!

epigramă de George Budoi din Epigrame (1 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe degete

Dac-aş încerca-ntr-o noapte
Să număr stelele de pe cer
Pe degetele tale de la picioare,
Ce mi-ai face să nu mă-ncurc?

Şi, dacă m-aş încurca
Şi ţi-aş săruta fiecare deget,
Nu-i aşa că ţi-ai dori şi tu
Ca universul să fie infinit?...

Şi stelele să fie cât mai multe,
Şi degetele să ţi se-nmulţească,
Să poată gura mea să le sărute;
Cam câte degete ai vrea să-ţi crească?...

Să nu mai pot să număr într-o noapte
Şi să m-apuce ziua numărând
La degete, la buze, la şoapte şi la guri;
Şi-n loc de somn, spre ziuă, tu însăţi să mă furi

Şi să mă baţi, ca să mă-nveţi să număr
Pe degete iubirea fără număr!

poezie de Marius Robu din Drumul robilor (7 ianuarie 1998)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!