A căzut și ultima gutuie
A căzut și ultima gutuie,
Frunzele s-au risipit și ele,
Doru-n brațe vrea să mi se suie,
Când privirea mi-o atârn de stele.
A căzut gutuia și-o cam doare,
Timpul parcă plânge cu stropi grei,
Pe pervaz o pun lângă o floare
Și-nspre seară mușc din seva ei.
A căzut gutuia dinspre toamnă
Și în palmă puful i-l adun,
Dezgolind-o-ncet, ca pe o doamnă,
Sărutări pe coapse când îi pun.
A căzut gutuia din grădină,
Am o poală plină de gutui,
Pot de-acum ninsorile să vină,
Însă tu, iubita mea, rămâi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre gutui
- poezii despre vinovăție
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre sărut
- poezii despre stele
- poezii despre seară
- poezii despre plâns
- poezii despre ninsoare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Ocrotire
Calul, parcă-i un făcut,
Nu-și calcă stăpânul căzut.
Directorul, căzut din "ȘA" îl doare
Când subalternii îl calcă în picioare.
epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi epigrame despre șefi, epigrame despre subalterni, epigrame despre protecție, epigrame despre picioare, epigrame despre ocrotire sau epigrame despre cai
Cerul a căzut între noi
ultima picătură din cer a căzut
fără păcat
piatra tare a lumii s-a revărsat
în izvor
plină de el și ea
prin înălțimi căzute în ochi închiși
clipele s-au încleștat, într-o
infinită contopire
drumul clipei s-a micșorat
anteporal până la ultima genă
zvâcnind ultimul lor gând
a fost
mai vrem încă o viață
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre înălțime, poezii despre viață sau poezii despre gânduri
Adierile de toamnă
Peste mica mea livadă
îmbrăcată ca o doamnă,
Brumele încep să cadă,
semn că vine mândra toamnă.
A căzut din pom o poamă,
lângă ea o frunză moare.
Adierile de toamnă
dau grădinilor culoare.
Alte frunze ce-s surori,
nescuturate de vânt,
Cad și ele peste flori
așternute la pământ.
Mărunt se scutură un nor
peste frunzele căzute.
Coboară iarna-încetișor
de pe crestele de munte.
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre frunze
- poezii despre vânt
- poezii despre mândrie
- poezii despre munți
- poezii despre moarte
- poezii despre flori
- poezii despre copaci
- poezii despre brumă
Mi-au căzut nasturii de la cuvinte
m-am trezit într-un vacarm îngrozitor
în mijlocul unui miting de proporții
zilele trecutului s-au revoltat
cereau daune morale pentru timpul irosit
din memoria colectivă am reținut o zi
când mi-au căzut nasturii de la cuvinte
și am rămas însărcinată cu limba română
atunci ne-am încolăcit starea
în singurul ochi al mării
rămas deschis peste noapte
nu mai rețin momentul când au căzut în gol
de la etajul tragediilor nescrise
spânzurate de funia sau furia ideilor...
poezie de Any Tudoran
Adăugat de Any Tudoran
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre trecut, poezii despre tragedie, poezii despre revoltă, poezii despre pagubă, poezii despre noapte, poezii despre moralitate sau poezii despre limba română
Sărutul unei gutui
Mușcând cu sete din gutuia ta
am prins arome împrăștiate
la nord, la sud,
la est la...
Și-acum mai simt
cum taina parfumului străbate
toate luminile însetate
ce se aprind cu flăcări pe urmele buzelor tale
lăsat într-o mușcătură de gutuie
Sting lampa, e noapte...
te las să te plimbi prin mintea mea
ca un parfum uitat pe miezul auriu al unei mici gutui
și-adorm cu promisiunea
iubire
de-a nu te risipi...
poezie de Marieta Căprăruși
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre promisiuni, poezii despre plimbare, poezii despre lumină, poezii despre iubire sau poezii despre foc
Rugăciunea ceramică
A început ca o roată
de olar
ca o roată de cer olărit și ceramic.
La început a căzut o gărgăriță ceramică
și s-a spart în mii de furnici.
Apoi au căzut mii de furnici ceramice
și s-au spart într-o muscă.
Musca ceramică a căzut și s-a spart
în mii de bondari. Bondarii într-un câine.
Câinele ceramic a lătrat de mii de ori
ceramic
apoi a căzut
și s-a spart într-un stăpân...
Stăpânul ceramic a căzut și s-a spart
într-o femeie și un bărbat
ceramic
ceramică
și care au căzut și-au tot căzut
în păcat...
Păcatul ceramic s-a urcat
și s-a spart în iertări, în mii de iertări
ceramice
care au urcat, au urcat
și s-au spart într-un Cuvânt..
Apoi au mâncat din castroane de lut!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre câini, poezii despre muște, poezii despre început, poezii despre religie, poezii despre mâncare, poezii despre lut, poezii despre iertare, poezii despre furnici sau poezii despre femei și bărbați
O clipă obosită a căzut
Din geana cerului, o clipă obosită a căzut
Pe floarea de cireș s-a oprit și-o lacrimă a născut.
Timpu-i strivit acum de durere și nu mai are rost
Caută disperat, pe cărări neștiute, adăpost.
E clipa ce moare-n suspine pe altarul de spine
Cu jale plânge spirala timpului ce-i aparține.
Oftând dureros că a trăit doar un moment cu folos,
Privește tăcută un ceremonial fastitios.
Nu plânge clipa ce a murit căci și ea are un sens
În tunelul timpului toate clipele sunt în consens.
O atingere, o geană de cer și-o floare de cireș
Sunt timplul din noi și noi suntem timp în continuu iureș.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere, poezii despre tăcere, poezii despre naștere sau poezii despre cireșe
Serenadă tristă
Cum lacrime de aur din inima-mi se scurg,
Frunze-ale bucuriei, voi toate ați căzut.
Căzut-ați în grădina de vis unde m-am dus,
Cu părul răvășit de vântul din apus.
Căzut-ați din copacul cu albele cățui,
Ici colo și oriunde pe-aleea cu statui.
Culori de-odinioară, de rochii de copil
Când vânturi mari de toamnă sunau din corn subtil.
Și ați căzut mereu, cernând în agonii,
Căzut-ați reunind pălite armonii.
În zori, pe drumul reavăn, tăcut v-ați așternut,
Din ochii mei ați plâns, din mâini voi mi-ați căzut.
Cum lacrime de aur din inima-mi se scurg,
Prin anii mei deșerți, căzut-ați, ați căzut.
poezie clasică de Emile Nelligan, traducere de Necula Florin Dănuț
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre tristețe, poezii despre sculptură, poezii despre rochii sau poezii despre păr
Epigramistului Petru Ioan Gârda
Că-i picat, ades, din Lună
Și-i căzut din pom, e dramă,
Însă e o treabă bună
Că-i căzut... în epigramă!
epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre epigrame, epigrame despre timp, epigrame despre copaci, epigrame despre Petru sau epigrame despre Ion
Am căzut din cei în ce-i...
Am căzut din cei în ce-i...
Și m-ai îndrumat pe loc,
Între noi este tăcere,
Dar în fond suntem în joc.
Tu la capăt de lumină,
Eu de întuneric stors
Din durerile din suflet
Și din măduva de os.
Nu mai judec clipa-n care
M-ai ținut în lacrimi grele,
Despărțindu-te de mine
Ai prins înălțimi de stele.
Mă privești din cerul nalt,
Te admir de pe pământ,
Am căzut din cei în ce-i...
Lipsa-n care mă frământ!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre suflet, poezii despre jocuri sau poezii despre admirație
În care din noi?
În care din noi
S-a sfârșit primăvara
În care din noi,
Frunzele au căzut?
Mă-ntreb ades când văd
Trecătorii pe stradă
Mult prea grăbiți
Pentr-un rol efemer!
În care din noi,
S-a închis o fereastră
În care din noi
Nu mai râde-un copil?
Unde s-au dus acum
Amintirile noastre
De ce uităm să fim
Fericiți pe pământ?
În care din noi,
Primii fulgi de zăpadă
În care din noi
Au căzut lăcrimând
Povestea te și-a mea
E-o poveste banală
Jucăm un rol, și-atât
Pe o scenă de lut!
În care din noi...
poezie de Stefan Băiatu (19 octombrie 2005)
Adăugat de Stefan Băiatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre sfârșit, poezii despre primăvară, poezii despre fericire, poezii despre căderea frunzelor, poezii despre copilărie sau poezii despre amintiri
Însurătoare
Două capre s-au ciocnit
Și-au căzut în eleșteu,
Dar căprița ce-am iubit
A căzut pr capul meu.
epigramă de Vasile Moșneanu din Între coasă și floretă - Epigrame (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre iubire sau epigrame despre căsătorie
Șansa
Ne privim în oglinzi cu argintul căzut
doar în ele ne recunoaștem,
o singură șansă iubito-am avut,
dar am pierdut-o când a fost să ne naștem
când a început calendarul să rupă frunzele
frunzele prin viețile noastre
un zid de timp mereu se surpă
între legea morală și astre
ne privim în oglinzi cu argintul căzut,
sunt doar ferestre interioare,
o singură șansă iubito-am avut,
dar am pierdut-o din eroare.
poezie de Mihai Duțescu din Samuraiul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre legi, poezii despre greșeli sau poezii despre calendar
Oh, toamnă!
Oh, toamnă, ruginiu cortegiu,
Aduci pe cer aceeași jale,
Semne de sângeriu carnagiu
Și încă un apus de soare.
Lacrimi ce-au început să curgă
Pe-obraul fad, azi strălucesc,
Și dorul cântului de ploaie...
Instantaneu, îmbatranesc...
Cerneala dulce a tăcerii
Mă scaldă-n muguri de argint.
Eu parcă sunt apusul verii
Din care-o clipă am fugit.
S-au copt și strugurii, gutuia...
Pe coapse dalii mi-au crescut...
Sunt parte dintr-o altă toamnă.
Atâtea toamne am avut!
Vezi?! Brumării cuvinte trec
În marș funebru către mâine,
Iar eu aminte nu-mi aduc
De viața mea, de prunci, de tine.
Își toarce timpul în clepsidră
Azi, aromatele-i fantasme
Și toamna mă-nvelește iarăși
Cu tainicul argint din basme.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre vară, poezii despre struguri sau poezii despre roșu
Tati a căzut în lac!
Mare hărmălaie. Cerul era gri spre-apus.
Noi n-aveam nimic de făcut și nimic de spus.
Eram la capătul unei zile cu parcurs
Anost. Și tocmai când plictisul părea să n-aibă leac,
Atunci,
Tati a căzut în lac!
De entuziasm, fețele noastre iradiau lumină,
Iar Timothy, de fericire, dansa-n grădină.
"Adu-mi aparatul foto, iute, iute, îți zic!
Uite-l cum se târăște prin mătasea broaștei!" Clic!
În genunchi, grădinarul s-a plesnit peste coapse
Lansând în aer sunete precum pocnetul de capse,
Nedumerite rațele au măcăit în păpuriș,
Iar din gâtul bătrânului rățoi a gâlgâit un râs pieziș.
O, n-a fost lucru să fi rămas indiferent, posac,
Când
Tati a căzut în lac!
poezie de Alfred Noyes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rațe, poezii despre sunet, poezii despre râs, poezii despre fotografie sau poezii despre bătrânețe
El și ea
Din nou, la chef, când tortul e tăiat,
El e căzut sub masă "mort de beat",
Dar pentru ea, cireașa de pe tort
Era de-ar fi căzut mai simplu, "mort"!
epigramă de Ștefan-Cornel Rodean (2009)
Adăugat de Ștefan-Cornel Rodean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre dulciuri, epigrame despre moarte, epigrame despre cireșe sau epigrame despre alcoolism
A căzut o frunză-n calea ta
A căzut o frunză-n calea ta
Rătăcind pe-a vântului aripă.
Ai zărit-o și-n aceeași clipă
Ai strivit-o călcând peste ea.
N-avea grai să strige în urma ta,
Nici puteri să spună cât o doare
Și-a rămas pierdută în cărare,
Ploi și vânturi trecut-au peste ea.
Stătea lipită de pământ și se întreba
Ce ar face dacă vântul ar lua-o
Și-o clipă în palma ta ar așeza-o,
Dar a rămas acolo undeva.
A căzut o frunză-n calea ta
Și cine știe câte or să mai cadă,
Dar n-ai să știi nicicând
Și nu-ți va da prin gând
Că prima frunză ce-a căzut în drumul tău
Am fost eu.
poezie de Ioana Crăciunescu
Adăugat de Mariana Tudor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre ploaie sau poezii despre aripi
Dublă căzătură a omului (anapestic)
A căzut la-nceput
Din acel Paradis;
Mai apoi, propriu-zis,
Din copaci a căzut.
epigramă de Mihai Haivas din Booklook 65 (2023)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre rai
Ciudățenie
Se miră prostul, curios,
Că din statistici s-a văzut,
Cum că acei ce au căzut,
Toți au căzut... de sus în jos!
epigramă de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre statistică sau epigrame despre prostie
E general valabil principiul moral: "Ajută-l pe cel căzut!"? Dar cu cel căzut lângă sticlă, cum rămâne?
aforism de Cornel Stelian Popa (4 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre principii