Azilul fagure

Graurul îmi diseca umărul. Eu studiam
cantina ca pe o marmură.
Din parchet tu înlemneai la paşii auziţi.
Cădeau norii şi se spărgeau în doi salcâmi
aiuriţi
între care fagurele tortura o albină
Din când în când o fântână
suna la cumpănă
însă apa plecată trimitea crăpături
Elevii îşi uscau învăţătorii în clase
cu dulapuri pline de calorifere
îngheţate
ce îngheţau morţii
Paznicii fugeau după buze!
Îmi reciteau în minte
obuze
explozia naşterii. Tu te fereşti de pereţi!
Graurul îmi scormonea umărul!
În osia somnolentă a ochiului
mi-am trimis familia în exil
Cădeau norii!
În faguri bolnavii de pietre
construiesc un azil.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ape perfecte

Urma să-ţi pasc urma!
Copacii cădeau de pe mine
şi cădeau
cădeau de pe mine umbrele şi tălpile
cădeau în tufişuri
ce cădeau
în ape ce miroseau
a cădere!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Via Capua

Între timp a murit ceva în mine.
Port pe cap o coroană din iepuri împletiţi.
Norii pe umeri îmi fulgeră coaste
ochii îmi stau risipiţi...
pe secundă!
Ce vrei?
Nu vezi că mă răstignesc pe corpul meu.
Nu vezi cum singur îmi duc corpul să mă ucidă
şi cum în stânga mea un leu
muşcă din dreapta mea
din alt om
o omidă!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clopotul

Incendiasem totul însă el bătea
mai tare ca inima unei virgine
Aerul cald îl mişca
tot mai aproape de mine
Îmi sângerau urechile de-acum
Făclia se albise!
Secundele împrăştiau prin fum
cenuşă peste vise.
Trecea o pasăre arzând
Din aripi îi cădeau scântei
Bătea în oase şi în gând
Un clopot la sosirea ei!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săream de pe umărul meu pe umărul tău
şi ne ridicam umerii a necunoştinţă
de bine ce ştiam că rău e cu rău
împreunarea de-a bine-n fiinţă...

catren de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cojocul cu flori

Sunau sirenele pădurii! Casele cu obloanele
în braţe fugeau în dulapuri de lemn...

Ruşinate ciupercile se strângeau singure.

Soldaţii au început să numere descrescător
de la lemn la piatră...
Mamele se adunau în turte pe vatră.
Pisicile lătrau.
Nimeni nu ştia cine mai este
de dormit. Cărţile furnicau!

Sunau sirenele...
Norii violau fulgere!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele nimănui

Câinele nimănui
Latră pe umărul meu,
Îmi sfâşie inima,
Îmi suge sângele,
Mă lasă lumânare
Fără flacără.

Mă topesc
Unindu-mă prin iarbă
Cu rădăcinile...

Câinele scoate oasele
La lumină,
Le aşează
La temelia cetăţii lui,
Îşi face acoperiş
Şi horn
Prin care
Sufletul meu
Iese odată cu fumul
Prin umărul trecutului
Care a uitat
Să latre!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul nins

Focurile aprinse ardeau în jurul focului stins.
Păsările îşi măsurau aripile cu ruleta rusească.
Peşterile se lingeau cu gura ecoului prins.

Oamenii căutau să se odihnească în oameni.

Pe râu plutea o gură printre strigături.
Fugeau copacii în frunze şi apoi cădeau.
Mâinile scormoneau după alte mâini.

Focurile stinse fumegau în jurul omului nins...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Graurul meu

Zâmbea o vrabie.
Zâmbea!
Din sucituri zâmbea o vrabie cu zimţi de ochi
cu mijloc de sirop şi zbierătură
zâmbea o vrabie cu ciocul ei în gură
zâmbea
şi-n coaste-mi tremura
o vrabie
ce aripi pe şendrilă duceau aur
în gura drumului
un simplu
mestecat între copaci
un graur!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Egalul naşterii

Eu nu am timp să număr
însă în fiecare număr mă regăsesc
când scăzut
când adunat
după cum egalul naşterii
moartea mă vede egal!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Refacerea

La dezgroparea coastei au venit doar bărbaţii
din lipsa încăntătoarelor femei.
Toţi săpau cu rânjetul în tăcere
Toţi se înţelegeau din junghiul ochiului.
Adam avea o beregată pe piept!
Când au găsit coasta
au aruncat-o din mână în mână
fiindcă frigea a pământ nu a humă
a lână de iarbă
a oaie pierdută-ntre dinţi.
Adam a lins coasta cu o limbă de şarpe
şi s-a aşezat lângă ea să-i vorbească
în limba osoasă.
Toţi au fugit din lipsă de carne...
Toţi! Norii schiopătau după sânge de ploaie
Fulgii mieunau după forme
Apa cârâia după copca
inimii.
Şi ea se întindea pe o baltă încordată
cu un mugur din coastă
o fată!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biserica sufletelor noastre

Din ceara lumânărilor pentru morţi
îmi modelez în arhanghel umărul drept
din ceara lumânărilor pentru vii
îmi modelez în demon umărul stâng
mă înalţ
să-ţi aşez soarele sub sânul iubirii
femeie
dar tu te temi de dumnezeire
şi-l faci stavilă între noi

ceara pentru morţi se topeşte
morţii învie
se agaţă de gânduri

mă rotesc mereu
nici sus
nici jos
într-un cerc din vise sincopate
să trec de poartă nu pot
să cobor nu mă lasă cei vii

Doamne
ai făcut cerul atât de departe
şi iadul atât de aproape
nici de sărbători
biserica sufletelor noastre nu-i plină

poezie de Gabriel Crăciunescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când văd un îndrăgostit, îmi vine să plâng când ştiu că în cele din urmă râzând îşi va pune sărutul la tâmplă.

aforism de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treceam noi doi

Treceau doi iepuri şi în dreptul nostru
a mai rămas doar unul.
Ne-am aruncat urechile în aer
şi cădeau pălării din care ne scoteam de picioare
şi aplaudau copacii uimiţi de magia frunzelor.
Trecea un om şi în dreptul nostru
unul din noi a devenit om!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În doi

Cad burlanele-n burlane
după ritmul monoton
în furnalele din iarbă
cântă greierul afon...
norii stau la şezătoare
joacă fulgerul în maci
palmele au dat în floare
stele dorm între colaci
Eu cu eu
şi
tu cu tine
la plimbare suntem noi
cel mai bine şi mai bine
hai să ne plimbăm în doi!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu tine

Cu tine
Suntem doar noi doi,
Sau asta credem noi
Într-o intersecţie.
Din când în când
Privim către semafor,
Culoarea e tot roşie.
Semaforul pare blocat,
Iar capul meu stă aplecat
Peste umărul tău.
Îţi simt pulsul, respiraţia,
Cuvintele nespuse...

E foarte cald
Şi totul a îngheţat...
Semaforul e pe roşu,
Iar eu îmi doresc
Să rămână aşa...

poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Cu un iepure şi un graur
poţi să stai liniştit!
Iepurele te aleargă
graurul te mănâncă
Ce vrei mai mult?
Cu un iepure şi un graur
te duci la apus răsărit!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fulgii

Zăceau priveliştele moarte
Sub cerul sur, în asfinţit,
Şi-abia mai auzeam departe
Un glas de crivăţ amorţit.

În mijlocul naturii mute
Eram eu singur călător:
Îmi aminteam de vremi trecute
Şi mă visam în viitor...

Iar din imperiul tăcerii
Se desprindeau fulgi mari de nea:
Cădeau încet, cădeau puzderii
În urma şi-naintea mea...

poezie celebră de Şt.O. Iosif din Poezii (1902)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pletele toamnei

În ultimul timp când mă privesc în oglindă
se sparge lumina. Acoperişul
casei
merge tiptil în pisici pe treptele ochiului.
Un om cu două candele
în loc de ochi
ce pereţi mai are la casă?
Am smuls pietrele de pe mine
să mă înec în aer.
Un înger îmi sforăie la cap!
Mâine o să fie o uşă la nimeni.
Eu sap!
În pat cu craniul sap!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şcoala taţilor

Tata a fost pentru mine un zeu...
Îmi aduc aminte când îmi spunea
Alin Ionuţ din fraţii Jderi
e dimineaţă
e timpul să mergi la şcoală..
Iar eu îi spuneam
Du-te tu!
Zi-le că am murit în locul tău
şi tu mă ţii în viaţă...
Şi dus a fost!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi torni norii în vase de lut

ştiu, eşti umbra care nu se vede
când se recunoaşte adevărul
joci la două capete care nu se cunosc

eu sunt la mijloc şi nu ştiu ce să fac
nu sunt atât de versat
ori atât de nepăsător

îmi torni norii în vase de lut
şi umpli gândurile cu speranţe deşarte,
vrei să cred în ele

prin inimă-mi trece un sânge bolnav
pe care doresc să-l curăţ de tot ce-i rău
cu leacuri străine
nu mă laşi să mă purific şi să-mi golesc sufletul
de toate acumulările rebele

sunt închis de cenzură între pereţi
nicio fereastră nu mai am
tu mă priveşti în ochi
eu te urăsc
şi fiecare suntem rămaşi fără cuvinte
în alt fel.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!