La farmacie

În faţă la morgă
moartea cântă la orgă.
Porumbeii albi
se izbesc de porumbeii negri.
Gri e frunza de zâmbet.
Un şoşon umblă desculţ.
Zidarii rad radioul.
Mă seacă lacul cu chibrituri.
Plouă cu şosete cu dungi orizontale.
Într-un anus un nor scuipă fecale.
Noi râdem
de steaua fără sens
Busolele migrează în jupă.
Morţii în balansoare se şterg de condens.
Soarele a înfundat o conductă.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacul Îngheţat

Pe lacul îngheţat,
Ce iarna rece îl desmiardă,
Se ceartă veseli porumbeii
Dansând pe pufoasa neauă.

Ninge-ncet cu fluturi albi
Pe gheaţa tare, în vis de iarnă
Cer şi lac, îngemănate
La orizont îmbrăţişate.

Ceaţa rece se ridică
De pe gheţuri aburindă,
De pe cer Luna pleacă...
Şi în loc, Soarele se ridică.

O nouă zi pe cer se-arată,
Pe cer Soarele triumfător străluce',
De sub gheaţa răcoroasă
Viaţa creşte, reînvie.

poezie pentru copii de Edmond Ioan Siladie (24 mai 2018)
Adăugat de Edy t.K
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada din parc

În parc toţi porumbeii pe role au sărit în lac.
Oamenii urcă în inimi cu heliu. Un zâmbet
îşi caută rătăcit mama în colţul gurii.
Şi tocmai din statui
a înflorit o mână de bronz
o bancă pe care stă o piatră. Tu croşetezi aleile!
Ce Soare... îţi zic!
Ce Soare cu dinţii tăi... îţi zic!
Apoi mă ridic cu iarbă cu tot
şi plec în scorbura cu hamace.
Tu îţi înghiţi umbra pe vată de zahăr!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeţii cântă, în catedrale, la orgă; criticii cântă, din clavecin, la morgă!

aforism de George Voica din 1100 de aforisme (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bogatului îi plac porumbeii albi... niciodată nu-i hrăneşte...

aforism de Corneliu Vornicu din Pomul Înţelepciunii (15 aprilie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pisicile negre

Pisicile negre de pe acoperis,
soarele negru, camasa albastra neagra...
Nu-e nimeni geniul muzicii negrilor,
care ma inteleaga!.

Cainii negri in cerul gurii
latra la lemurii.

Fluturi negri din oglinzi
ganduri negre iti trimit sa le cuprinzi.

Porumbeii albi langa corbi~
Ochii albi ai sclavilor negri langa surdo-muti la fel de orbi.

Zilele negre ocupa un spatiu mort~
Lumanari negre s-aprind singure pe tort.

Toate culorile peisajelor din avion sunt in cutii negre~
Zboara invers mersul pasarilor de carbune~
Se agata hainele de sanii prostituatelor cu diamante~
Toate fulgerele si tunetele sunt ca o rugaciune
inainte de sarituri cu parasuta
in zone crepusculare numai pentru parapante.

Totul e lipsit de transparenta, nimic nou...
Aceeasi culoare
intr-o permanenta miscare;
Aceeasi existenta
in rumegus de autor necunoscut.
Crime pe partiile de ski
din casa cu stafii
din viitorul cat mai apropiat de crimele perfecte din trecut.

poezie de Ovidiu Hortopan (23 ianuarie 2009)
Adăugat de Ovidiu Hortopan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

porumbeii albi
speriaţi
de pasărea de foc
au pornit-n zbor
spre cimitirul apropiat

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se leagănă frunza de nuc

Se leagănă frunza de nuc,
Norii negri se duc.
Se leagănă frunza de soc
Şi răsare steaua cea cu noroc.

Se leagănă frunza de plop
Şi lumea îmi pare un strop.
Se leagănă frunza de tei
Şi stropul se odihneşte în ochii tăi.

Bate vântul tot mai lin,
Se leagănă floarea de crin.
Se leagănă aşa uşor
Şi-mi aduce aminte de al meu dor.

poezie de Vladimir Potlog (23 iulie 2016)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maşinăria de plouat

Plouă cu zinc şi iasomie
cu irigaţii de tutun
plouă cu damigene peste vie
plouă cu prunii rupţi peste magiun
Plouă cu somnolenţe, cu desfrâuri,
cu labe diavoleşti în ochi de cai
cu brâuri de bunici aduşi de râuri
plouă cu iad şi cu bucăţi din rai.
Plouă
cu timp între armuri de şarpe
cu blănuri de oţel nealtoit
cu tine plouă
şi cu mine...
Iată!
Cu Dumnezeu ne plouă
dezgolit.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Votează moartea şi e beată
dansează popi-n urma ei
Votează moartea ştampilată
cu două oase pe cercei.
Îşi bea din craniu fără lapte
morbida cafeluţă rece
Votează moartea peste noapte
A nemişcat... Partidul Rece!
E bucuroasă şi în dinte
sclipirea minţii o apasă
Votează moartea cele Sfinte
Votează moartea Sfânta Coasă!
Se dă agheazmă de pomană
Se dau în ceruri acatiste
Se-aplaudă pe sub sutană
Votează morţii de pe liste.

Acum că moartea a plecat
Mă uit la coasă şi la mine
Cu ce partid eu am votat?
De viaţă ştiu că nu-i a bine...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuiburi de iubire şi dor

În inima ta porumbeii se-ntrec
În cuiburi de iubire şi dor,
Întind mâna şi-i prind,
Ne înălţăm în magicul zbor.

Legănaţi printre vise suntem,
Curcubeie de gând împletim,
Îmi răspunzi cu rouă pe buze,
Inima curge-n poemul: Iubim!

Fărâme de zâmbet ne punem
Între cerul aprins şi pământ,
Ne dăruim spre tăinuire fluturi,
Ridicaţi prin săruturi şi-avânt

Ştergem rujul rămas mărturie
Pe batista fluturată spre cer,
Din inimi pornesc porumbeii
Ce ne dosesc în zări de mister!

Acolo rămânem în trup altoiţi,
Iubiri de izvor şi speranţă,
Ne hrănim cu doruri din dor
Migălind răvăşita viaţă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colierul cu perle negre

ieri, am primit un colier,
cu perle negre.

in fiecare minut am luat cate una
si am pus-o la fereastra

afara porumbeii s-au strans,
furându-mi cate una de fiecare data -
porumbeii colorati,
de perle fascinati.

spre seara am realizat
ca a mai ramas doar ata de la colier
si regret ca l-am stricat

acum nu mai am ce sa port
la rochia mea alba.

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zile de ouat

Plouă şi tac
şi se ouă apa
şi se face lac
trupul tău!
Taci că plouă!
peste porţi cu chei
pe umărul ei
apa se ouă!
Plouă şi tac
şi ţigla ne zboară
mă prefac în tine
tu cloceşti şi taci
apă în chitară..

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porumbei din depărtare

Un înger mi-a proptit de cer o scară,
vârful ei se odihnea pe-un nor,
pe trepte, porumbei din departare,
osteniţi de moarte, se opreau din zbor.

Am inceput să urc şi să-i dau deoparte,
cu fiecare treaptă ceru-i mai frumos,
vedeam o veşnicie şi cereşti palate
şi picau din zare porumbeii jos.

N-am mai răbdat ţipătul de moarte
şi m-am oprit la zidul dintre nori:
"Te cheamă veşnicia, urcă mai departe,
ţi-e milă acum de porumbeii călători?"

M-am oprit şi m-am prăbuşit în iad,
simţeam pământul alergand spre mine,
apoi un foc şi-am început să ard
şi n-am mai ştiut de e rău sau bine.

Târziu, eu am deschis ochii pentru o clipă
şi-uimit m-am pomenit dincolo de nori,
Hristos era acolo, cu mâna-i sfântă,
ţinea în palme porumbeii călători.

poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porumbei din depărtare

1. Un înger mi-a proptit de cer o scară,
vârful ei se odihnea pe-un nor,
pe trepte, porumbei din departare,
osteniţi de moarte, se opreau din zbor.

2. Am inceput să urc şi să-i dau deoparte,
cu fiecare treaptă ceru-i mai frumos,
vedeam o veşnicie şi cereşti palate
şi picau din zare porumbeii jos.

3. N-am mai răbdat ţipătul de moarte
şi m-am oprit la zidul dintre nori:
"Te cheamă veşnicia, urcă mai departe,
ţi-e milă acum de porumbeii călători?"

4. M-am oprit şi m-am prăbuşit în iad,
simţeam pământul alergand spre mine,
apoi un foc şi-am început să ard
şi n-am mai ştiut de e rău sau bine.

5. Târziu, eu am deschis ochii pentru o clipă
şi-uimit m-am pomenit dincolo de nori,
Hristos era acolo, cu mâna-i sfântă,
ţinea în palme porumbeii călători.

poezie de Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moşul şi porumbeii

Un bătrân, în parc, pe-o bancă
Stătea şi în jur privea
Porumbeii cum se joacă
Şi de el s-apropiau.

Stoluri mari, în zboruri line
Pe deasupra lui zburau
Şi din stol la dânsul vine
Şi din mână-i ciuguleau.

Un copil isteţ din fire,
Zâmbind îl privi mirat
Cum din stol în cap îi vine
Plată câte-un băligat.

Văzându-i moşul mirarea
Se destăinui cu foc:
- Ca şi politicienii
Ambii fac acelaşi joc.

Jos, din palmă îţi mănâncă,
(Vorbe multe nu încap)
Dar cu cât mai sus se urcă,
Ţi se baligă pe cap.

poezie satirică de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

viaţă

Viaţa e o brazdă de moarte în care scuipă seminţele păsări ce înfloresc cuşti...

definiţie aforistică de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antropologie în semn

Pasărea de lemn scormonea după pene.
Păunii cloceau ouă alb-negre. Cânta
un fluture a lene
dintr-o omidă în formă de lulea.
Fluierau oile, behăiau ciobanii, porumbeii
cu ulii în cioc dansau ritualic
cu scarabeii.

Ei se ţineau de mâini şi ardeau lanurile
sub tălpile lor
şi îşi făceau planurile
casei cu intrarea direct în dormitor.
Ei plantau apoi păsări de lemn
păsări căutătoare de pene
cu care să scrie un semn
ce la rândul lui să culeagă
alte şi alte însemne.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe-acasă

Sunt acasă!
Graurii mi-au adus sperietori şi urme de cizme
în picioarele descălţaţilor.
Sunt acasă...
Pisica linge cactusul stropit cu apa
în care mama a spălat peştele.
Sunt acasă!
Cireşele dansează pe masă.
Tata şi-a făcut bagajul cu un an într-o secundă.
Mama şi-a pus pe geam
ochiul din care porumbeii nici nu mai vor să se-ascundă.
Sunt acasă!
Şi iarba mă aşteaptă îmbrăcată în coasă
şi în mireasă
să-i zic
şi să tac
Da!
Sunt acasă!
Să te tai sau până mai vin din casă-n-casă
că te văd să mă prefac?

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de lume

ce ar fi primăvara fără tine?
o-nşiruire de copaci săltând
golaşe ramuri... şi păduri virgine
nu s-ar mai auzi iar fremătând.

ce ar fi primăvara fără tine?
decapitarea colţului de iarbă.
mieii orfani de stână ar rămâne
în tăuri nori n-ar coborî să fiarbă.

ce ar fi primăvara fără tine?
înmănuncherea orelor în zi.
între bătăi de clopot clandestine
toţi porumbeii albi ar asurzi.

în parul porţii două balamale
ar rugini cum ruginesc cerceii.
cu scârţâitul lor atâta jale
ar strânge-n curtea casei ghioceii.

ce ar fi primăvara fără tine?
un anotimp îndurerat femeii...

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar tu

Doar tu iubito imi dai o adiere
Care ma face sa plutesc prin cerul cenusiu
Si sa ajung la steaua care
Fericit ma va binecuvanta sa fiu.

Pe corbii negri, vestitori de durere
Doar tu ai avut puterea sa-i imblanzesti
Si sa ii transformi in porumbeii care
Zboara prin poezia pe care o citesti.

Timpul nu-si mai are rostul
In aceasta clepsidra pura a iubirii
Tu insuti esti trecutul, prezentul si trecutul
Nisipului ce ne va face nemuritori.

Doar tu imi dai o urma de speranta
Ca nu voi mai fi singur pe acest drum
Iar apusul negru ce il zaresc in fata
Va naste un nou rasarit acum.

poezie de Manuel Gabriel Danca (7 mai 2011)
Adăugat de Manuel Gabriel Danca
Comentează! | Votează! | Copiază!