Am prescurtat o patimă

Din prea puţinul vertical şi tainic
Păstrat-am infinitul de tăceri,
Ascuns în nerăbdarea unui ceainic
Şi-n aburii minciunilor de ieri.

Ating în treacăt, trup de orhideie
Cu veşnicii apuse peste rând,
Amestecând parfumul tău, femeie,
Cu ignoranţa gândului plăpând.

Cuvintele-nfloresc... ca o ispită,
Redeşteptând chemări şi nostalgii
În palma îndrăzneaţă şi grăbită
A rezolva... speranţele târzii.

Apoi te dau... privirilor flămânde,
Păcatelor care te dezgolesc,
Sfinţind tăria formelor rotunde
Cu pasiuni şi har nepământesc.

Din neştiutul orizont... ermetic
Am prescurtat o patimă şi-un vis
Crestând în curcubeul... ipotetic
Altarul nesfârşitului abis.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă vei găsi

Mă vei găsi-n puţinul care spune
Apusului... sintagme făr-de rost,
Pictând uitări pe clipele nebune
Şi-n veşnicia... ca un avanpost.

Nu poţi a trece-aşa pe lângă mine
Negând parfumul de tăceri şi fân
Sau ignorând ce încă mă mai ţine
În profunzimea gândului păgân.

Mă vei găsi în paşii de pe humă,
Amiezilor tot căutând chemări,
Recalculând a ne-mplinirii sumă
Din patimă, destin... şi depărtări.

Nu poţi lăsa ferestrele închise
Când curg secundele spre răsărit
Şi tot ascund speranţe indecise
În trupul... ce cu greu a fost sfinţit.

Mă vei găsi... şi nu-i o plăsmuire
In palma verde-a magicei păduri
Şi-n liniştea costumului de mire,
Când vei veni... iubire... să mă furi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă vei găsi

Mă vei găsi-n puţinul care spune
Apusului... sintagme făr-de rost,
Pictând uitări pe clipele nebune
Şi-n veşnicia... ca un avanpost.

Nu poţi a trece-aşa pe lângă mine
Negând parfumul de tăceri şi fân
Sau ignorând ce încă mă mai ţine
În profunzimea gândului... păgân.

Mă vei găsi... în paşii de pe humă,
Amiezilor, tot căutând chemări,
Recalculând a ne-mplinirii sumă
Din patimă, destin... şi depărtări.

Nu poţi lăsa... ferestrele închise
Când curg secundele spre răsărit
Şi tot ascund speranţe indecise
În trupul... ce cu greu a fost sfinţit.

Mă vei găsi... şi nu-i o plăsmuire
In palma verde-a magicei păduri
Şi-n liniştea costumului de mire,
Când vei veni... iubire... să mă furi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e poftă

Mi-e poftă-n dimineaţă... de iubire,
De prelungite-mbrăţişări târzii,
De flăcările ca o împlinire
Ce toarnă în adâncuri... veşnicii.

Mi-e poftă-n răsărituri... de lumină,
De îndrăzneli şoptite şi tăceri,
De nebunii, chemări, adrenalină
Ce picură în suflet... primăveri.

Mi-e poftă-n dimineaţă... de uitare,
De patimi regăsite şi iertări,
De-un orizont abia ieşit din mare
Stârnind o avalanşă de-ntrebări.

Mi-e poftă-n răsărituri de răcoare,
De ploaie şi atingeri care ard,
De curcubeul ca o provocare
Şi de ce nu? de clipa de hazard.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e poftă

Mi-e poftă-n dimineaţă, de iubire,
De prelungite-mbrăţişări târzii,
De flăcările ca o împlinire
Ce toarnă în adâncuri... veşnicii.

Mi-e poftă-n răsărituri, de lumină,
De îndrăzneli şoptite şi tăceri,
De nebunii, chemări şi-adrenalină,
Ce picură în suflet primăveri.

Mi-e poftă-n dimineaţă, de uitare,
De patimi regăsite şi iertări,
De-un orizont, abia ieşit din mare,
Stârnind o avalanşă de-ntrebări.

Mi-e poftă-n răsărituri, de răcoare,
De ploaie şi atingeri care ard,
De curcubeul clipei şi de soare
Şi de ce nu? de clipa de hazard.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turnând în tine îngeri

Mi te deschizi amiezilor nebune,
În patul tău de vise şi chemări,
Ce multe a văzut şi poate spune
La ceas de împăcăre şi iertări.

Mă întrupez în flăcări de iubire,
În lacrimile veşnicului dor
Şi ascund abil ispita în psaltire,
Sfinţind păcatul... ultimului zbor.

Te învelesc cu pasiuni divine,
Stârnind scânteia magicului foc
Înspre adâncul... clipelor puţine,
Ce fierbe-n suflet patimi şi noroc.

Mă risipesc încet, înspre rodire
Turnând în tine îngeri nenuntiţi
Când ochii îi ridici... a spovedire
Dar nu ai vrea în veci să te măriţi

Te însoţesc, spre orizonturi plate,
Când pică infinitul peste noi
Redeşteptând, un soi de libertate,
De linişte, de pace şi de ploi

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a pururea fecioară

De-a pururea fecioară, Tu Marie,
Desferecă în dimineţi tumultul,
Sfinţeşte cu privirile pământul
Şi pune-mi veşnicii... la pălărie.

A rugă-ngenunchează şi ne iartă
Cuvintele ascunse-ntre tăceri
De liberul arbitru, care ieri,
Vărsat-a ereziile... la poartă.

E ziua de prea plină adormire,
Hrisoavele-nzecit... adeveresc
Al literelor har, dumnezeiesc,
Când infinitul... uită... să se mire.

Înalţă-te ca spicul... către soare,
Ne înveleşte-n vise şi-mpliniri,
În farmecul... nebunelor iubiri
Şi-n lacrima petalelor de floare.

Apoi... te dă... cereştilor ispite,
Luminilor şi zborului... firesc,
Aripelor întinse ce-ndrăznesc
A dezlega soroace... şi ursite.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Buze flămânde

Mi-s buzele de dor flămânde
Şi ard, visând la alte buze,
S-ar odihni pe ochi, rotunde,
Pe sânul stâng, ar fi ventuze.

Te vor... alunecând în mine
Şi zvârcolirea ţi-o doresc,
Pe al tău trup le este bine,
Uşor şi-adânc... îl dezgolesc.

Şi mă afund nebun în tine,
Pe sfârcul drept când te sărut,
Te port spre clipele divine
Şi-o luăm mereu, de la-nceput.

Şi iar, mi-s buzele flămânde,
Prin degete, te simt, vibrând,
Cu tine m-aş iubi oriunde,
Ce dulce eşti, când te pătrund.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Buze flămânde

Mi-s buzele de dor flămânde
Şi ard, visând, la alte buze,
S-ar odihni pe ochi, rotunde,
Pe sânul stâng ar fi ventuze.

Te vor alunecând în mine
Şi zvârcolirea... ţi-o doresc,
Pe al tău trup le este bine,
Uşor şi-adânc... îl dezgolesc.

Şi mă afund nebun în tine,
Pe sfârcul drept când te sărut,
Te port spre clipele divine
Şi-o luăm mereu, de la-nceput.

Şi iar, mi-s buzele flămânde,
Prin degete, te simt, vibrând,
Cu tine m-aş iubi oriunde,
Ce dulce eşti, când te pătrund.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ispita din tine

Ai trupu-nflăcărat ca o dorinţă,
Ascunsă în adâncuri visătoare,
De frenezii pierdute în credinţă
Şi în dulceaţa buzelor de floare.

Tu te oferi privirilor spumoasă,
Arzând năucitor, ca un vulcan
Ce îşi aruncă visele-nspre casă
Înfăşurate-n vorbe de can-can.

Mă vrei şi mă renegi într-o clipită,
Mă-nebuneşti şi-amăgitoare râzi,
Cât te-aş urâ, dar te iubesc ispită
Şi uite cum în suflet îmi pătrunzi.

Trezeşti în mine-o patimă rebelă,
Păcatele-mi stârneşti şi le arunci
În rochii vaporoase de dantelă
Şi-n leagănul nescriselor porunci

Te simt spre dimineaţă, întrupată
În fluturele alb, dansând ermetic
Cu umbrele unui parfum de fată,
Ce-ascund în tine, ultimul eretic.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limpedele gândului

Limpedele gândului... mă ţine,
Verilor răcoare-nspre amurg,
Flacără pătrunsă-ntre rubine
Şi albastru ochilor ce plâng.

Aş putea rămâne... într-o doară,
Cumpănă sărutului străin,
Fluturii-n petale de coboară
Ignorând ermeticul destin.

Uneori... frumoasa mea iubită,
Palmele-s cuvinte şi tăceri,
Înflorind pe-a sânilor ispită
Când apar ai nopţii grăniceri.

Te-aş cuprinde într-o legănare,
Fluturând speranţe încă verzi
Şi dosind regrete-n buzunare
Când în iarbă... patimile-aşezi.

Mă voi da păcatelor... încinse,
Stelelor, ca un descântec viu,
Buzelor ce ard... abia atinse
De prezentul tainic, sidefiu.

Limpedele gândului... m-aruncă,
Aşteptând tomnatice plăceri
Şi ursitele, ca pe-o poruncă,
Din arşiţa nu ştiu cărei veri.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita mea

Iubita mea! azi fulgeră şi plouă,
Cerul e prins în falduri sidefii
Şi-n dimineaţa clipelor de rouă,
Peniţa-mi împleteşte... poezii.

Pot scrie ne-mplinirile-n poeme,
O nouă carte-i gata... de tipar,
Eliberând păcatele din scheme
Cu pasiune, dragoste şi har.

Prin întuneric, dezgolesc lumina
Cuvintelor... nespuse de tăceri
Şi-o dăruiesc privirilor... pe INA,
Necunoscuta marilor plăceri.

Iubita mea! seducător de dulce,
Închin sonete buzelor de foc,
Ce vor a ispiti... şi a seduce
Trupul ferit de patimi şi noroc.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasiuni fierbinţi te-ademenesc

Se deschide cerul... a lumină,
Marea se întinde spre amurg,
Aşteptându-te ca pe-o regină
Visele în valuri când se scurg.

Norii-s adunaţi ca o chemare,
Soarele se-ascunde în tăceri,
Timpu-i ca o spumă... de uitare,
Prinsă-n chinga veşnicului ieri.

Dintre falduri, clipa te-nfăşoară
Într-o simfonie... de-aşteptări
Şi-n adâncul trupului coboară
Cu parfum de dor... şi sărutări.

Ţi-e deschisă calea spre iubire,
Pasiuni fierbinţi te-ademenesc,
Patima o bei... dintr-o sorbire
Când speranţele... te-ncolăcesc.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelu-ncinsului alcov

Dintr-un alcov ca o-mplinire,
Zburătăcind... chemări târzii
Şi-ntind aripe-nspre iubire
Speranţele... cărămizii.

Răstorn conflictele-n psaltire
Şi-alung... nebune erezii,
Dintr-un alcov ca o-mplinire,
Zburătăcind... chemări târzii.

Şi mi-te chem nemărginire,
Sătul de-atâtea nerozii,
Îmbrac costumul alb, de mire,
Scăpând de dor... şi amnezii,

Dintr-un alcov ca o-mplinire.

rondel de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până să vii

Până să vii, timpul se duce
Şi pică frunzele de nuc,
În poala clipelor năuce,
Pe care visele-mi usuc.

De undeva, din depărtare
Se-aud trăirile din noi
Şi dau iubirile în floare
La umbra neştiutei ploi.

Până să vii, topesc fiorul
Cu simfonii de stele mii,
Şi scutur cerul cu piciorul
Ispitelor... şi-aşa târzii.

Grăbeşte-te, mă ia păcatul
Ascuns amantelor de ieri,
Deşi de el, ştia tot satul,
Necunoscutelor plăceri.

Până să vii, se trec şi macii
Surâzători... ca un destin,
Răpuşi de patimă... săracii,
În albul cupelor de crin.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Provoacă-mă

Provoacă-mă în dimineaţă
Cu focul gândului sedus,
De trupul care îmi dă viaţă
Ca soarele, înspre apus.

Aştept furtunile postume
Şi smulg destinului plăceri,
Pentru o dragoste anume,
Redefinită de tăceri.

Dezleg de taine, răsăritul,
Şi-alung ispite fără rost,
Sorbind privirilor, ursitul,
Indescifrabil şi anost.

Apoi, arunc cu flori şi rouă,
Cu umbra gândului nespus
Ce frânge inimile-n două
Ducându-se înspre apus.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abilă şi provocatoare

Voi rândui... iluzii mute,
În spatii ample de culoare,
Ispitele abia-ncepute
Şi umbra macilor în floare.

Pun clipele... în secundare
Şi vraja toată pe nisip,
Redefinind o-mbrăţişare
Cu umbrele fără de chip.

Mai caut încă, necuvântul
Privirilor de foc şi jar,
Amestec cerul cu pământul
Şi te cuprind în braţe, iar.

Mă-ncolăceşti, năucitoare,
Topindu-mă înspre amiezi,
Abilă... şi provocatoare,
Mă tragi în aşternuturi verzi.

Printre măsuri şi epitete
Ce prind contur... abia şoptit,
Mă storci încet pe îndelete
Din dimineţi spre asfinţit.

Voi rândui... chemări nebune,
Noroc, speranţe, pasiuni,
Cuvintele ce ştiu a spune
Şi adevăruri... şi minciuni.

Le pun apoi... acolo unde,
Sunt sigur c-ai să le găseşti
Şi-n umbra clipelor rotunde,
Voi rândui... să mă iubeşti.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abilă şi provocatoare

Voi rândui... iluzii mute,
În spatii ample de culoare,
Ispitele abia-ncepute
Şi umbra macilor în floare.

Pun clipele în secundare
Şi vraja toată... pe nisip,
Redefinind o-mbrăţişare
Cu umbrele fără de chip.

Mai caut încă necuvântul
Privirilor de foc şi jar,
Amestec cerul cu pământul
Şi te cuprind în braţe, iar.

Mă-ncolăceşti năucitoare,
Topindu-mă înspre amiezi
Abilă... şi provocatoare,
Mă tragi în aşternuturi verzi.

Printre măsuri şi epitete
Ce prind contur... abia şoptit,
Mă storci încet, pe îndelete,
Din dimineţi... spre asfinţit.

Voi invoca... chemări nebune,
Noroc, speranţe, pasiuni,
Cuvintele ce ştiu a spune
Şi adevăruri... şi minciuni.

Le pun apoi... acolo unde
Sunt sigur c-ai să le găseşti
Şi-n umbra clipelor rotunde,
Voi rândui... să mă iubeşti.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea multe

Mult prea multe primăveri
Şi-atâtea veri, şi-atâtea ierni
Şi toamne pline de tăceri,
Cu frunze verzi, de-abia le cerni,

Şi mult prea multe zile când,
Singură-n gând, singură vrând
Şi multe nopţi scurse pe rând,
Doar frământând, doar aşteptând

Mult prea multe adieri,
Din când în când, de vânt plăpând
Şi norii cerului stingheri,
Din rând în rând, pe mine plâng

Şi mult prea multe flori murind,
În mâini flămânde, tremurând,
Cu multele culori şoptind,
"De ce ne-ai rupt?"... şi eu le frâng.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea multe

Mult prea multe primăveri
Şi-atâtea veri, şi-atâtea ierni
Şi toamne pline de tăceri,
Cu frunze verzi, de-abia le cerni,

Şi mult prea multe zile când,
Singură-n gând, singură vrând
Şi multe nopţi scurse pe rând,
Doar frământând, doar aşteptând

Mult prea multe adieri,
Din când în când, de vânt plăpând
Şi norii cerului stingheri,
Din rând în rând, pe mine plâng

Şi mult prea multe flori murind,
În mâini flămânde, tremurând,
Cu multele culori şoptind,
"De ce ne-ai rupt?"... şi eu le frâng.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel ca o femeie

Ai fost doar o femeie
Ca o ploaie-n amurg,
La-nceput de nedeie,
În al merelor..... pârg.

Trista mea.... orhideie,
Vise ard... şi se scurg,
Ai fost doar o femeie
Ca o ploaie-n amurg.

Un destin fără cheie,
Rătăcită-ntr-un burg
Ce aşteapt-o scânteie
Şi-un târziu... demiurg.

Ai fost doar o femeie.

rondel de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!