La umbra buzelor tale
Mi-am culcat sărutul
la umbra buzelor tale
dune de nerăbdări
astfel îți pot gusta gândurile
le pot înțelege capcanele
care au aceeași culoare
cu preasfinția ta sâmbure al iubirii mele
sufocat de nesomnul ce va
să-ți trudească trupul
a noapte albă.
M-am murit
la umbra buzelor tale
mi-ai ucis arșițele
inegalabilele
Tu știi că nu-i bine
și că trebuie să mi le pui înapoi
acum
mâine
pentru liniștea ta neomenescule
nerăzvrătirea-ți.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viitor, poezii despre sărut, poezii despre noapte, poezii despre iubire, poezii despre gânduri, poezii despre alb sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Sărutul
Sărutul
Cum aș putea ascunde urma
Săruturilor ce-ai lăsat pe trup,
A gurii flămânzite forma?
Să-mi sfîșii carnea? Să mi-o rup?
Mă arde și acum sărutul
Și gura ta cu-a ei văpaie,
Ce-mi tatua odată trupul...
Nu pot să-l curăț stând în ploaie!
Scald trupul meu dogoritor
În sloiuri albe, mari, de gheață
Să scap de forma buzelor,
Dar clocotesc și le dezgheață!
Mi-ai pus pecețile de-amor,
Să nu-mi mai vadă nimeni trupul,
Să port pedeapsa buzelor
Și să le simt mereu, sărutul
poezie de Florentina Mitrică (22 august 2016)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre gură, poezii despre ploaie, poezii despre gheață sau poezii despre curățenie
* * *
buzele tale
îmi mușcă sărutul
rozele mele
îți iau pulsul
tăcând.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre roz sau poezii despre puls
Hoțul meu drag
Mi-ai furat la-nceput o privire,
apoi mi-ai inundat irișii cu lumina ta.
Priveam amândoi în aceeași direcție
și vedeam un curcubeu năbunatic,
care se apropia grăbit de noi
întinzându-se la picioarele noastre.
Mi-ai furat o atingere, o strângere,
o mângâiere și o sărutare de mână.
Luminile curcubeului m-au orbit
și fără nicio prezență de spirit
m-am adâncit în brațele tale
simțindu-mă mult ocrotită.
Mi-ai furat un zâmbet mirat și întrebător,
apoi sărutul buzelor înfierbântate,
petale de maci în lanul trăirii
îmbelșugate de seninul clipei.
Mi-ai furat inima și trupul
și ca un ostaș viteaz, bine înarmat
m-ai convins să nu opun rezistență,
ba mai mult, să cedez necondiționat
și supusă te-am ajutat să mă cucerești
și să-ți construiești în mine bun locaș.
Te-ai jucat cu mine, m-am jucat cu tine,
astfel am intrat împreună într-un dans miraculos,
legănându-ne pe firul de borangic al iubirii
împletite strașnic cu dibăcie deplină.
Mi-ai vindecat suspinul, apoi plânsul,
mi-ai alungat îndoiala și griul taciturn,
care mă locuiau de mai mult timp
și mi-ai deschis inima ferecată
cu lacătul unor vremuri apuse.
Mi-ai zburat prudența de a suferi,
mi-ai dat aripi să visez aievea
și să zbor precum zmeul copilăriei
peste marea învolburată și munții înalți
din lumea în care trăim.
Dar, să știi că nu ești un hoț desăvârșit,
pentru că eu, cu bună știință
ți-am deschis ușa atunci când îmi căutai
ochii, mâna, brațele, gura, inima,
deoarece știam că doar astfel,
eu și tu vom deveni un singur HOȚ,
iscusit și însetat de iubire.
poezie de Vasilica Grigoraș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre zbor, poezii despre curcubeu, poezii despre înălțime, poezii despre știință, poezii despre zâmbet sau poezii despre visare
Everestul meu
Nu răsăritul de soare îmi umple lăuntrul cu lumină,
Înseninându-i sufletul cu fâlfâit de raze, paloarei,
Ci curcubeul tău pus adăpost sub coastă
Reinventând inimei roșu în trup, regală culoare.
Nu miresme rare îmi suflă prin narine Infinitul
Nici vuietul mării când îmi cuprinde asurzitor timpanul
Tânguindu-și durerea în spargeri de țărm cu valu-i bătrân
Ci adierea aburului, sorbit din palatul gurii tale, veșnicie.
Nu murmurul neprihănitelor petale renăscând dimineți,
Pierdute ca apoi să se reîntoarcă mai aromate,
Ci bobul de rouă nesfârșit de pe seceta buzelor mele
Când tu îl reverși deasupra șoptire, sub formă de-alint.
E tresaltul inimei tale cuprins între adorări și tumultul
Zbătăilor, răspândit prihană prin avuția-mi fierbinte;
Nicio stea sprijinită pe margini de rai, necuvântul,
N-au reușit să îmi pătrundă umbra ca tine, preasfinte!
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre suflet
- poezii despre roșu
- poezii despre rouă
- poezii despre religie
- poezii despre rai
- poezii despre palate
- poezii despre infinit
* * *
Dacă mi-ai da aripile tale
să pot zbura
aș face să nu doară singurătatea, uneori
Aș înfășura-o pe inima mea
să simți că
Eu sunt acolo
mereu am fost
doar că întunericul
a mâncat cu tine la masă
șoptindu-ți că îți este mâna dreaptă..
Lupta-voi să o tai din rădăcină
cu roșul buzelor mele..
Uitată va fi
până la asfințit...
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre uitare, poezii despre singurătate, poezii despre mâncare, poezii despre mâini, poezii despre inimă sau poezii despre aripi
* * *
Mi se lipise cerul de retine
Mi se culcase lângă glezne-o stea
Mi se lipise umbra buzelor de tine
Îmi adormise lângă talpă urma ta
Mi se descătușase lumina de lumină
Și n-am orbit și n-am murit
Mi se lipise cerul de retină
Și-n bobul de vedere seninul înmiit
Mi se trezise partea stângă
Și lângă inimă eternitatea ta
Ți se lipise iubirea de iubirea mea
Și tu și Dumnezeu lângă.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Dumnezeu
* * *
Mi se lipise cerul de retine
Mi se culcase lângă glezne-o stea
Mi se lipise umbra buzelor de tine
Îmi adormise lângă talpă urma ta
Mi se descătușase lumina de lumină
Și n-am orbit și n-am murit
Mi se lipise cerul de retină
Și-n bobul de vedere seninul înmiit
Mi se trezise partea stângă
Și lângă inimă eternitatea ta
Ți se lipise iubirea de iubirea mea
Și Dumnezeu lângă.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neputință
umbra este singurul martor
al copilăriei mele
singura noapte fără vise
în care îmi ascund gândurile
și singurul viitor
pe care îl pot cunoaște
fără să-l trăiesc
și fără să-l pot schimba
căci nu mă pot strecura
printre oameni
ca să mă lepăd de umbră
așa cum șarpele își
leapădă pielea
și nici nu pot zbura
atât de sus încât
să nu mi se vadă umbra
iar cu aripile de împrumut
ale fluturelui care polenizează
lumina stelelor
îmi pot împodobi
doar cuvintele
poezie de Ionuț Caragea din Umbră lucidă (aprilie 2016)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre viață, poezii despre stele sau poezii despre schimbare
M-ai iubi?
Mi-ai iubi inima dacă i-ai putea simți vibrațiile
strigând numele tău?
Mi-ai înțelege trăirile dacă mi-ai vedea sufletul
lăcrimând la umbra ta?
Mi-ai întinde mâna dacă ți-aș cădea la picioare
plină de vânătăile vieții?
Mi-ai săruta tâmplele dacă mi-ai auzi gândurile
sfâșiate de durerile tale?
M-ai îmbrațișa dacă mi-ai simți căldura
respirându-ți fiecare anotimp?
Dacă mi-aș săgetà pieptul
cu sulița trimisa viselor tale,
... M-ai iubi?
poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare
Sunt...
prelungirea degetelor tale
Sunt ochii
care veghează infinitul din tine
Sunt cuvântul nespus
și gestul abia
îndrăznind să se ridice
spre albastru...
Sunt prelungirea
sângelui tău
care curge
doar
prin
mine...
Sunt pleoapa
care îți închide
universul...
Sunt mâna cu care
mângâi stelele
Sunt gândul tău de seară
gemând de patimi
neștiute...
Sunt talpa care
îți sărută umbra...
Sunt...
atât
de
TU
încât
sufletele noastre
se îneacă
în același
abis
de lumină...
Sunt cântecul de cocori
rămași
în toamna asta
uitată
de lume...
Sunt sâmburele tău
de adevăr
sau...
de otravă...
Sunt gustul
buzelor tale...
dulci-amărui...
Sunt minunea
născută
în palma ta
întinsă
pentru ultima oară
la margine de drum...
vietii,
iubirii,
mie...
poezie de Lelia Mossora (11 noiembrie 2004)
Adăugat de Lelia Mossora
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre sânge, poezii despre seară, poezii despre prăpăstii sau poezii despre ochi
Nesomnul meu și insomnia ta...
Această noapte care mă provoacă,
mai bine m-ar tăia, și-apoi m-ar bea
așa cum stau, în propria mea umbră,
căzut ca într-o ceașcă de cafea...
De-atâta timp, eu nu știu decât bezna.
Că sarea pe o rană a căzut
pe simțurile mele dimineața
în fiecare noapte din trecut.
Ridicol te iubesc, în tot nesomnul,
De parcă mă-nspăimant, ca-n zori de zi
dac-aș dormi, aș fi sortit să aflu
că-n veci de veci, n-am să te pot gasi...
Probabil noaptea vine de la tine,
de e atât de tristă și de grea,
cum stă în geamuri și contemplă-n hora
nesomnul meu și insomnia ta.
De dorul tău, de-atât amar de vreme,
chiar înainte să te fi născut,
veghez aici, cu toată noaptea-n brațe,
și fără somniferul cunoscut.
Nesomnul meu a și plecat spre locul
în care însăși se va-mpreuna,
în dans de jertfă, prin cetatea moartă,
pe caldarâm, cu insomnia ta.
Și totuși, tu nici nu mi te născuseși,
când eu, în așteptarea ta, pe-aici,
îmi exersam puterea insomniei
și toată turma de nesomnuri mici.
Și ai venit s-avem aceeași noapte,
ca să ne poată fi la fel de greu
și insomnia ta să se unească
sub felinare cu... nesomnul meu.
Și cad în ceașca de cafea cu zațul,
la umbra ochilor deschiși ai mei,
și haide, umbra fără de odihnă
în zorii zilei, vino să mă bei!
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dimineață, poezii despre timp, poezii despre insomnie, poezii despre tristețe, poezii despre somn, poezii despre simțuri sau poezii despre naștere
* * *
învață-mă
să mărturisesc
buzelor tale
mândria pământului
să neglijez zorii
și să proclam amintirea
pe coapsele tale
burgheze
doar
jeleul nostru de cafea
și bâlbele de ora 5
mai pot consola
vinul și scoicile
au altă cină
poezie de Emanuel Pătrășcioiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vin, poezii despre ore, poezii despre mândrie, poezii despre cafea sau poezii despre amintiri
Poem sincerității
Nu pot să te uit!
în inima mea doar vânt
și tu esti departe
Poate că plouă sau ninge în calendar, șoaptele tale sunt vii, nu sunt moarte
la noapte în tren va ciopli călătorul în mâinile tale
un zid prin care zborul dragostei mele își va ciopli un copil
copilul de aur, visând la stele în căutarea ochilor tăi
nu pot să te uit!
ai crescut în trupul meu ca un copac, cu aripi de flăcări
și cât ai fi de departe, blestemul iubirii mă naște în altă piatră
găsesc cuvintele și ți le șoptesc la noapte
în inima mea luna ochilor tăi va sclipi copilul din mine, se va închina în mâinile tale alb-azurii.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre vânt, poezii despre trenuri, poezii despre sinceritate sau poezii despre poezie
Sărutul tău
În decolteul buzelor mele, se ascudea sărutul tău pasional.
Rupt de realitate... inundați de pasiuni nocturne.
Doream să-ți sfâșii pielea cu o dorință nebună!
Savuram răsfățul privirii tale, ce nu se oprea la un singur sărut...
Te doream mai mult... mai mult era un infinit de săruturi.
Trupurile noastre se potriveau perfect;
Celula cu celulă, ne-am contopit în universul divin!
poezie de Alexandra Budecan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre răsfăț, poezii despre realitate sau poezii despre perfecțiune
Plânsul păsărilor
Ziua cade îngenunchiată-n noapte
o durere difuză își înfige spinii
sub armura albă a tâmplelor
vibrează-n limpezime falsă tăcerile
ne-am prins amândoi pereche nebună
cu dansatoarele depărtării
bezmetice izme
tu n-ai putut să-ți smulgi iubirea
din cleștii pământului
nu știu iubite când te-ai desprins și unde
eu am rămas să-ți cristalizez absența
am să te reconstruiesc
într-un amurg potolit
formă a iubirii din mine
încerc să-mi împletesc gândurile
în gândurile tale
cu o clipă
clipa aceea prinsă
la convergența dintre două lumi
în spațial acela
am rămas doar eu
peste mine tremură chipul tău întreg
poate nici nu ai fost decât imaginea iubirii
tristețea mea este că nu pot să mă regăsesc
ca atunci
ce fericită eu mi-aș fi țesut un cântec
din acordurile inimii tale
vroiam să prind luna pe ape
acum sufletul nu mă iartă
nu-mi vorbește
rătăcit în țărâna iluziilor
nici tu nu-mi vorbești
să-ți simt prezența în absență
au rămas doar umbrele iubirii tale
în plânsul păsărilor
să-mi îngroape ultima himeră.
poezie de Agafia Drăgan din Nevoia de Fericire (2014)
Adăugat de Agafia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre tăcere, poezii despre păsări sau poezii despre plâns
Cititori de gânduri
Tu ești acolo, știu, și îmi citești
din gândurile mele răzlețite
dorințe care par să te agite
acum, când ești a mea și mă iubești.
Ai vrea ca aerul ce te-nconjoară
să nu mai fie-atât de plin de mine,
dar îl inspiri, îți place, îți e bine,
și, parcă, n-ai mai vrea să-l dai afară.
De unde știu? din gândurile tale,
pe care pot și eu să le citesc,
căci peste tot, de-o vreme, mă-nsoțesc,
și-mi plac, le vreau cu mine, le iubesc.
Iubita mea, puterile astrale
ne-ndeamnă să urmăm aceeași cale.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Daniel Vișan-Dimitriu despre iubire, poezii despre lectură, citate de Daniel Vișan-Dimitriu despre gânduri, poezii despre astre sau poezii despre aer
Cititori de gânduri
Tu ești acolo, știu, și îmi citești
din gândurile mele răzlețite
dorințe care par să te agite
acum, când ești a mea și mă iubești.
Ai vrea ca aerul ce te-nconjoară
să nu mai fie-atât de plin de mine,
dar îl inspiri, îți place, îți e bine
și parcă n-ai mai vrea să-l dai afară.
De unde știu? din gândurile tale,
pe care pot și eu să le citesc,
căci peste tot, de-o vreme, mă-nsoțesc
și-mi plac, le vreau cu mine, le iubesc.
Iubita mea, puterile astrale
ne-ndeamnă să urmăm aceeași cale.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sentimentele pe care le trăiești astăzi atrag evenimentele pe care le vei experimenta mâine. Astfel, grijile atrag alte griji. Anxietatea atrage și mai multă anxietate. Nefericirea atrage nefericire. Insatisfacția atrage insatisfacție. PE DE ALTĂ PARTE... Bucuria atrage și mai multă bucurie. Fericirea atrage și mai multă fericire. Pacea atrage pace. Recunoștința atrage recunoștință. Bunătatea atrage bunătate. Iubirea atrage iubire. Universul te călăuzește și comunică cu tine în fiecare secundă a vieții tale. El reacționează la gândurile tale și îți oferă un feedback neprețuit prin intermediul sentimentelor tale. Altfel spus, sentimentele tale reprezintă un instrument de comunicare cosmică! Sentimentele pozitive se traduc prin: "AI PROCEDAT FOARTE BINE". Cele negative îți atrag atenția că trebuie să îți schimbi gândurile asupra cărora te focalizezi.
Ursula Yvonne Sandner în Iubire, relații și viață. Reflecții
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre viață
- citate despre recunoștință
- citate despre pace
- citate despre nefericire
- citate despre iubire
- citate despre informații
- citate despre fericire
- citate despre bunătate
- citate despre bucurie
Buze pe portativ
mi-a luat foc limba de atatea ganduri,
inima mea e un teren de pingpong,
sunt asa cum am fost dintotdeauna,
sunt mut, iubito, surd si orb.
am innebunit in asteptarea ta,
deja ma fugaresc cerbii fara stapan,
nici nu mai stiu ce vreau sa fac,
sa mai astept mai vreau? sa mai raman?
in umbra mea cresc fara jena arbusti
sub care nu ma pot ascunde,
in umbra mea mai incapi tu,
as vrea sa mai rasari dar nu stiu de unde.
se duc clipele pe rogvaive uitate,
pe portativele ramase goale;
si uite, notele toate inca mai au
forma uitata a buzelor tale.
poezie de Florin Deroxas
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc sau poezii despre creștere
* * *
Eu nu dau niciodată cu două mâini Iubirea
i-alătur încă una și-încă una
să pot atinge și mai bine
să pot pătrunde porii
să pot mușca cu gura.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!