Toamnă

Mi-a iesit in cale toamna
Cu parfumul de gutui
Rochie aurie avea doamna
La urechi prunele ţugui

Foşnetul mă ademenea
Frunzele-n vârtej se învârt
Inima iubirea-mi pregătea
Toamnă, suflu cald si vânt

Când norii grei se adună
Cu drag pe geam privesc
Pe cer ei se rotesc si tună
Toamnă, să stii eu te iubesc

Pregateste o mare sindrofie
In rochie albă te vei îmbrăca
Iarna grea se apropie să vie
Un an zile cu rosu voi marca

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă aurie

Toamnă, toamnă aurie,
Ai adus peste câmpie
Covor de frunze ruginite
Şi zile cu ploi cernite.

Toamnă, toamnă aurie,
S-au stors strugurii din vie.
Porumbul s-a recoltat,
Oile trec la iernat.

Toamnă, toamnă aurie,
Tu faci bolta plumburie,
Aduci ploi, aduci răcoare,
Şi-n zbor, păsări călătoare.

Toamnă, toamnă aurie
Cu căciulă brumărie,
Ne aduni pe toţi în casă,
Pentru iarna friguroasă.

poezie de Dumitru Delcă (7 septembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albă scrisoare

Eu sunt mireasa unui val
Îi astept de mult din depărtare
Valuri mici se sparg de mal
Până apare el eu am răbdare

El prin spumă mi-a trimis
Vestea lui prin albă scrisoare
Iubito, cu raza soarelui scris
Să mă aştepţi la mal de mare

Când în grabă mare a trecut
Piciorul cu drag mi-a sărutat
M-a privit o clipă ş-apoi a plecat
Îndoiala-n suflet el mi-a strecurat

Îl aştept de-atunci o veşnicie
Am să -not ca să -l găsesc
Mă voi afunda în marea vie
Să îmi ia şi viaţa valul il iubesc

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rochie albă

Rochie albă de mătasă,
Val de horboţea la geam,
Peste timp iară se lasă
Amintirea de cândva.

Jurământ în desfătare,
Tinereţe prinsă-n joc –
Clopoţei de primăvară,
Într-o clipă de noroc!

Rochie albă-senină,
Precum gândul meu era,
Aşezatu-mi-ai cunună
Între mine şi o stea!

Iară anii, chiar de pleacă,
Dalbă tu rămâi mereu
Şi destine alte leagă
Într-un Eu şi-un Odiseu...

Scutură din cer petale,
Peste creştet să le cază...
Doar noroc le-aşterne-n cale:
Doamne, binecuvântează-i!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă

Toamna cu trunze ruginii
Pasul tău călcând agale
Rătăcită printre amintiri
Calc tăcută covorul moale

Tu îmi dai putere frunză
Foşnetul tău mă aprinde
Sărut duce ca pe o muză
Iubirea toată mă cuprinde

Saltă tocurile la sandale
Mersul frunzele uneşte
Sare colbul din picioare
Dansul frunza defineşte

Păsările zboară se agită
Se adun grăbite-n stoluri
Tu-mi esti dragă toamnă
Schimb rochia pe sacouri

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veselie primăvară

După lunga hibernare
Apar primii ghiocei
Faţa aurie lucitoare
Împrăştie norii grei

Soarele iese din mare
Razele-i toate gălbui
Sărută stropii de sare
Cer turcoaz albăstrui

Simfonia primaverii
Cu parfum îmbietor
Aprinde lumina serii
Timpul e inventator

Roşul iubirii din lalele
Fluturii învie zboară
Narcise albe la soare
Veselie primăvară

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirile terestre

Mi-am deschis inima spre mare
Să între parfumul de tei înflorit
Un pas grăbit si-am iesit la soare
Trecea o adiere cu parfumul iubit

Valuirile cântă sparte de mal
Susur de apă invitând la visare
Sunet de vioară albă din coral
Cheie note si parfum de soare

Iubire lasi urme si pasi în nisip
Mîngîi prin apă bobul de sare
În muzică sufletul prinde chip
Iar barca dansează pe val mare

Se lasă seară se-nchid ferestre
Gânduri si vise iubiri si doruri
Apar luceferi iubirile terestre
Răsună vioara repetate ecouri

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am uitat

Călduţă lună Mai pe înserat
Şi ochii tăi lumină -n asfinţit
Cu zâmbetul m-ai fermecat
Pe loc m-am şi îndrăgostit

Cu lanţ şi lacăt m-ai legat
Ţi -am dăruit inima pe veci
Tu sufletul mi-l-ai lezat
Să iei şi cheia dacă pleci

Să -i dai tu drumul unde vrei
Mă -ntoarc în noptea mea de vis
Cu Luna albă şi nori grei
Visul să iubesc mi-a permis

În urmă amintiri plutesc
Să uit ziua când te-am întâlnit
Să uit de ce eu te iubesc
Şi inima când mi-ai răpit

Te întorci cu -n lacăt ruginit
Să -mi cauti inima într-un târziu
O rană fumegând tu ai găsit
Am uitat nu mai vreau să ştiu

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Riduri

toamna
soseşte penultima pantofii ascultă cu toată talpa vaietele
frunzelor desprinse de gol rătăcite o vreme printre
umbre contorsionate de soare
cu mâini desprinse de trup
căută un ungher sau un crâmpei din mine
în care a crescut o păpădie
care mi-a umplut degetele de lumină
pe când mă scruta curioasă

croitoreasa mi-a făcut răul cel mai mare
în timp ce probam această vaporoasă rochie galbenă
încreţită pe firul subţire al acului său
ştia nu-mi plăceau creţurile adăpostind grăunţi de singurătate
dar ea continua să încreţească voalul
într-o nebuloasă de nori cenuşii

înainte nici nu mă intrigau nici nu mă dureau stăruinţele
şi totuşi acum cât de neajutorată mă simt
când vine vorba să resping o părere mă rotesc
rochia aceasta mi se pare mai grea ca o toamnă
plină de căzături şi răni
ace şi aţe nu-s pentru a coase păpădiei rochie de voal
nici umbreluţă nu-i să-i apere trupul de ploi nepăsătoare
nu există niciun leac credeam că uitasem

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am ascuns de toamnă...

M-am ascuns de toamnă într-un vârtej de frunze rătăcite,
Lenevind mă poartă vântul spre orizonturi prăfuite.

M-am ascuns de toamnă sub un butuc de vie plin de struguri,
În visul ruginit al viţei se trezesc şi plesnesc muguri.

M-am ascuns de toamnă sub poala mărului ce stă să ardă,
Freamătă uşor, se teme că frumuseţea o să-şi piardă.

M-am ascuns de toamnă sub un gutui ce candela-şi aprinde,
Arde fitilu-n felinar, raza speranţei se întinde.

M-am ascuns de toamnă iar sub nucul falnic din grădină,
Coji de nuci se zdrenţuiesc, foşneşte-n ram frunza-i puţină.

M-am ascuns de toamnă în nostalgia dulcilor tristeţi,
Mi-a fugit dorul de-acasă în zorii unei dimineţi.

M-am ascuns de toamnă într-un lăcaş de răvăşite gânduri
Şi m-a găsit în zboru-mi lin prin păsări pribegind în cârduri.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc cu sufletul curat

În luciul apei pe înserat
Se oglindeşte aurie Luna
În apa mării ea a înotat
E ritualul ei dintotdeauna

Mirifică căldură glacială
Veghează tainic somnul
Dăruieşte iubire în seară
Fluturii în Lună naşte coconul

În noapte Luna mi-a vorbit
Cu ochii ei de diamant lucios
Despre luceafărul ce s-a ivit
Pe cerul constelaţiei luminos
Un astru mândru si frumos

Mereu în noapte eu privesc
La cerul albastru' -nstelat
De-atunci luceafaru' îl iubesc
Iubesc cu sufletul curat

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna ne dă un sfat

Am ajuns ca să te cunosc
Pătrund în taine fermecate
Lumină a nopti din adânc
Ascunzi iubirile pe însetate

Când la mare bate vântul
Valuri ce se spag în spume
Gândul meu isi ia avântul
Reflectând la acelasi nume

Îmbrăcată în rochie de voal
Părul în coadă am împletit
Vreau să mă scufund în val
Pregătită sufleteşte de peţit

De atâta iubire si aşteptare
Cerul este rosu înfierbântat
Marea varsă lacrimi cu sare
Lumina Lunei ne dă un sfat

Iubim tăcuţi nisipul desculţi
Scurtăm cu privirea zarea
Ajungem curgând în munţi
Iubirea vântul briza si marea

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna ne dă un sfat

Am ajuns ca să te cunosc
Pătrund în taine fermecate
Lumină a noptii din adânc
Ascunzi iubirile pe înserate

Când la mare bate vântul
Valuri ce se spag în spume
Gândul meu îşi ia avântul
Reflectând la acelasi nume

Îmbrăcată în rochie de voal
Părul în coadă am împletit
Vreau să mă scufund în val
Pregătită sufleteşte de peţit

De atâta iubire si aşteptare
Cerul este rosu înfierbântat
Marea varsă lacrimi cu sare
Lumina Lunii ne dă un sfat

Iubim tăcuţi nisipul desculţi
Scurtăm cu privirea zarea
Ajungem curgând în munţi
Iubirea vântul briza si marea

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumini cromate

O rază de lumină foarte sfioasă
Cu ochii mari cu genele lucioase
Stă asezată pe geamul de la casă
Cu plete galbene in vânt luxoase

Se asează n suflet mă săgeată
Imi sopteste vorbe nedescifrate
E semn iubitul deseară se arată
Lumina ei de vis lumini cromate

Gânduri amestecate nenumărate
Iubesc acea rază albă de lumină
Din noapte stelele si ale ei surate
Linistea din suflet împăcare deplină

Trecerea la cer si iubirea divină
Mă uit în creasca albă de cafea
Iar viaţa mea o văd in zaţ senină
Suflu cald ce îmi deschizi cartea

Alungă gândul goneste mortea
Ingerul cerului vine cu cele bune
De iubire de soare să am parte
Apusul fie dus cât mai departe

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pictează-mă în inima ta

Iubire am să te pictez in vis
Pe o foaie cu chenar si aurie
Cu puterea ta de nedescris
Rămâne foaia albă de hârtie

Voi picta pe zidul casei mele
Dar cu lumina din privirea ta
Zidul se va transforma in stele
Râzând tu printre ele vei sălta

Îţi voi picta chipul sub mască
Dar ochii tăi vor lumina sticlosi
Iubirea din iubire să se nască
Eternă ca anii lumină valorosi

Mă dau bătută, nu te lasi pictată
Iubire crescută din iubirea mea
Dorinţa-mi este limitată strictă
Pictează-mă acum in inima ta

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulce toamnă

Oh, dulce toamnă cu miros de miere,
Cu zâmbet rece şi covor de frunze,
În ascunzişul nopţii mii de stele
În colivii de nouri stau ascunse...

Ca un slujbaş al templelor – o umbră –
Ţie destinat în nemişcarea ta,
Să laşi pe cer doar nori sortiţi să plângă
Şi vânt sinistru... Toamnă, toamnă grea!

Un râu de frunze-nvolburat de vânt,
Gutui, în vreun pridvor, straniu lucind,
Alai de fum şi ramuri tremurând...
Sângeri mustind pe cerul suferind...

Miros de pâine coaptă şi dovleac,
Velinţe fluturânde la fereşti,
Surâs de prunci şi dulce cozonac...
Un rod bogat mereu ne dăruieşti...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un parfum de liliac

Un parfum de liliac dulceag
Pe fereastra deschisă a intrat
Flori albastre aşezate şireag
De la geam m-au întrebat

Ce faci tu îţi este bine
Astăzi nu te-am auzit
N-ai privit pe geam la mine
Nici scriind nu te-am zărit

Zâmbetul nu ţi-am găsit
Când priveai pe cerul tău
Astăzi ochii tăi nu m-au iubit
Vântul bate din vest mai rău

Liliac cu florile albastre
Cum este cerul liniştit
Recunosc parfum de astre
Eşti parfumul meu iubit

Eu sunt adierea ta de vânt
Împart parumul tău dulceag
Tu esti blând ca şi un cânt
Te iubesc pentu grija ta cu drag

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afară e sfârşit de toamnă

Afară e sfârşit de toamnă,
Copacii sunt goi.
Pământul îmi pare ca o vamă
Prin care trec lucruri mai vechi şi mai noi.

Afară e sfârşit de toamnă,
O frunză rătăcită bate în geam.
Şi tu citeşti o frumoasă poveste
Despre o prinţesă şi un sultan.

Afară e sfârşit de toamnă,
Norii pe cer să adună.
Eu mă întreb cam ironic:
O să plouă sau o să fie furtună?

Afară e sfârşit de toamnă,
Dar soarele tot mai încălzeşte
Pe un copil care aleargă după a sa mamă,
Pe o floare care îi mai zâmbeşte.

poezie de Vladimir Potlog (13 noiembrie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-a fost dor de toamnă

Mi-a fost dor de toamnă;
De frunza ruginie,
De struguri copţi din vie,
Mi-a fost dor de ploaia
Care cade pe caldarâmuri
Şi de păsările care se duc rânduri, rânduri.
Mi-a fost dor de tine, iubirea mea
De mult uitată,
Şi de nucul falnic care la poartă mă aşteaptă.
Mi-a fost dor de tine, toamnă aurie, ca să pot aşterne versuri
Nostalgice pe hârtie.

poezie de Vladimir Potlog (18 octombrie 2014)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e nevoie să-mi vorbeşti
Stii că azi ieri şi mâine te iubesc
Gând în gând cu mine eşti
Sufletul cu iubire îl înveţi

catren de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prieten drag

Mă ierti atunci când lacrimile-mi curg
Îmi mângâi fruntea ce acum e obosită
Mă porţi prin foşnetul de brad din crâng
Mă-ncurajezi în viaţă să fiu eu pregătită

Nici uraganul nu mă mai doboară
Ori vorbele aruncate la întâmplare
Peste sufletul meu liniştea coboară
Din orice zi voi face o sărbătoare

O piatră aruncată nu mă omoară
De fulgere şi tunete nu mă feresc
Glumesc şi râd cu toţi cei de afară
În omul bun sprijin la nevoie găsesc

În piept o inimă ce bate pentru tine
Prieten drag cu suflet bun şi îngeresc
Te-am întâlnit pe cer în fulgere şi ploaie
Printre lacrimi spun acum: eu te iubesc

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!