Martor incomod

Pe întuneric, cu cazmaua,
Dau frâu pornirilor oculte:
În curte, îmi îngrop salteaua...
Fiindcă ştie mult prea multe!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lorelai: Nu pot să o duc înapoi la Yale.
Luke: Nici să nu te gândeşti că am să-ţi depozitez salteaua plină de microbi.
Lorelai: Atunci rămân aici.
Luke: Bun, pentru că am nevoie să-mi recuperez camioneta.
Lorelai: Bun, dar rămâi şi cu salteaua.
Luke: Nu iau salteaua.
Lorelai: Atunci lasă-mă să iau camioneta.
Luke: Asta înseamnă că iei şi salteaua.
Lorelai: Nu pot să iau salteaua.
Luke: Atunci nu poţi să iei nici camioneta.
Lorelai: Dar atunci o să-ţi rămână ţie salteaua.
Luke: Dacă iei camioneta, trebuie să iei şi salteaua.
Lorelai: Nu pot să iau salteaua.
Luke: Atunci nu iei nici camioneta.
Lorelai: Atunci rămâi tu cu salteaua.
Luke: Am mai trecut pe aici.
Lorelai: Recunosc copacul acela.

replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greşeală fatală

Curte i-a făcut, păcat,
Gardul însă e prea mare;
Imprudent, nu şi-a lăsat
O portiţă... de scăpare.

calambur epigramatic de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi patria

Şi patria noastră
Ar merita
Să i se facă curte
O curte de justiţie
Dreaptă şi imparţială
Care să slujească
Naţia şi dreptatea
Şi să stopeze
Cele multe abuzuri
Din politichia românească
Şi din multe alte domenii.

poezie de David Boia (19 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristă constatare

Rătăciţi pe căi oculte
La noi totul e pe dos,
Nu hienele-s prea multe,
Ci prea mic celebrul... os.

epigramă de Mitică Ion
Adăugat de Mitică Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-i prea mult strică...

Eu pe soacră o respect,
Ţine Euroii stivă;
Are însă-un mic defect...
Este mult prea longevivă!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel ritual

Woodooul e o joacă cu păpuşele multe,
Ce le vopsesc şamanii grotesc cu bidineaua.
Cu sânge, şerpi, veninuri ei otrăvesc vopseaua,
Dansând în ritualuri obscene şi oculte.

Pe plaja din Haiti stau damele adulte,
Bronzate şi cu forme mai dulci ca baclavaua,
Woodooul e o joacă cu păpuşele multe
Ce le vopsesc şamanii grotesc cu bidineaua.

M-a prins din nou nevasta că umblu cu ocaua,
Am multe explicaţii, dar nu vrea să m-asculte,
Ci-aruncă furioasă blesteme şi insulte
Spunând că-mi scoate ochii din tigvă cu andreaua...

Woodooul e o joacă cu păpuşele multe.

rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii planetei

Suntem mult prea mici
În astă lume mare...
Sunt valuri prea înalte,
Când noi suntem prea scunzi...
Sunt mult prea multe lacrimi
Închise-n vieţi amare,
Suntem mult prea mici
Când ne-arătăm rotunzi...

Suntem mult prea răi
Pe o planetă bună...
Sunt oameni care mor,
Când trupul le trăieşte...
Sunt mult prea multe crime
Iar viaţa prea nebună,
Suntem mult prea reci
Când viaţa ne-ncălzeşte...

Suntem mult prea mici
Ca oameni, noi cu noi...
Sunt răni ce am uitat,
Când ele nu te uită...
Sunt mult prea multe sarcini
Şi nu-s purtate-n doi,
Suntem mult prea orbi
Când viaţa este mută...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea multe

Mult prea multe primăveri
Şi-atâtea veri, şi-atâtea ierni
Şi toamne pline de tăceri,
Cu frunze verzi, de-abia le cerni,

Şi mult prea multe zile când,
Singură-n gând, singură vrând
Şi multe nopţi scurse pe rând,
Doar frământând, doar aşteptând

Mult prea multe adieri,
Din când în când, de vânt plăpând
Şi norii cerului stingheri,
Din rând în rând, pe mine plâng

Şi mult prea multe flori murind,
În mâini flămânde, tremurând,
Cu multele culori şoptind,
"De ce ne-ai rupt?"... şi eu le frâng.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea multe

Mult prea multe primăveri
Şi-atâtea veri, şi-atâtea ierni
Şi toamne pline de tăceri,
Cu frunze verzi, de-abia le cerni,

Şi mult prea multe zile când,
Singură-n gând, singură vrând
Şi multe nopţi scurse pe rând,
Doar frământând, doar aşteptând

Mult prea multe adieri,
Din când în când, de vânt plăpând
Şi norii cerului stingheri,
Din rând în rând, pe mine plâng

Şi mult prea multe flori murind,
În mâini flămânde, tremurând,
Cu multele culori şoptind,
"De ce ne-ai rupt?"... şi eu le frâng.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minciuna are picioare scurte

Minciuna are multe tare,
Fiind prea scurtă în picioare:
Mult mai departe poţi s-ajungi
C-o tipă cu picioare lungi!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

(ipoteze şi cam atât)

prea multe ipoteze
uzate
prea mulţi doctori în
conspiraţii şi
în prea mult întuneric
învăluite faptele -

gata
ajunge
e timpul unor minime speranţe
noaptea aceasta trebuie să ia
sfârşit

poezie de Alexandru D. Funduianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un înaintaş infatuat

Stă pe bancă mult şi bine,
Chefuieşte des prin malluri,
Este mult prea plin de sine,
Ca să mai marcheze goluri.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţeleptul pune frâu limbii care ştie multe.

aforism de Publilius Syrus din Sentinţe
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drama Zburătorului

E Zburător. Să zboare nu mai poate;
Scriind rebel, poemele, în pripă,
Şi negăsind stiloul, din păcate,
A rupt prea multe pene din aripă.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salteaua mea

Noapte de noapte şi ani mulţi la rând practic
Salteaua mi-a fost cel mai sincer şi mai bun amic.

Noi ne simţim foarte comfortabil – eu şi salteaua mea.
Pe margini sunt dealuri mari, iar eu dorm într-o vâlcea.

Dezvăluie clar forma din care vă fac acum vorbire:
Unde-s subţire, ea-i groasă, unde-i groasă, sunt eu subţire.

Contururile ei reflectă pe primul şi pe ultimul din mine.
E aproape un mulaj al celui care sunt – şi mă susţine.

Îmi lipseşte salteaua mea când sunt plecat de-acasă;
E singurul lucru pe care-am lăsat o amprentă generoasă.

poezie de Richard Willard Armour, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magnetism

Când crunta foame, cu arţag,
Mă chinuie c-un braţ de fier,
Din curte, simt cum mă atrag,
Magneţii de pe frigider!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nervi de primăvară

În curte pomii înfloresc,
Albine sorb din cupa florii,
Pe ramuri păsări ciripesc...
Şi din aresturi turnătorii!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cultură protejată

O damă, aventurieră,
Frumoasă, dar cu capu-n nori,
În curte şi-a făcut o seră...
Că are mulţi copii din flori!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Află Ceea Ce Eşti pentru că restul sunt doar efemere poveşti. Şi ducem prea multe poveşti cu noi. Ştim prea multe, credem prea multe, vrem prea mult, sperăm prea mult. Şi toate aceste dorinţe ne leagă cu lanţuri invizibile de identitatea corp-minte, de ceea ce nu suntem. Pentru că dorinţa pentru ceea ce nu eşti aparţine a ceea nu eşti.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O fată care roşeşte prea mult ştie multe.

citat din Hacob Paronian
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!