Ţipete de pradă

Când vine diminea,
Se simte ostenea
Femeii ce munceş
Când altele, fireş,

Nu-şi pierd întreaga noap
Cu vorbe spuse-n şoap,
Cu strângeri tari în bra
Şi ţipete de pra.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dus... întors

Când mă trezesc diminea,
Simt o mare ostenea,
Până când îmi beau cafea,
După care... sunt ca sea,
Înainte de culca;
Numai gata de pleca
La muncă. Şi plec... de par
Mă-ntorc... pe cealaltă par.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credinţa unei somnofile

Mă gândesc la ti,
Cât eşti de mati;
Te trezeşti cu noap
În cap, şi, în şoap,
Spui o rugăciu,
Să îi faci în ciu
Somnului, pe ca
Îl alungi din ca
Şi-l trimiţi afa,
Spunându-i în fa,
Să mă lase-n pa.
Dar el, hoţ, în pa
Nostru se strecoa,
În locu-ţi. Fricoa
De mine... nu-l spu...
Şi prânzul ne-apu
Pe când el mă strân
În braţe, şi lân
Mine zăboveş...
Cred că mă iubeş!

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când "toată lumea e a ta", ea nu te simte stăpânul, ci robul său.

aforism de Marius Robu din Aproape alb (29 martie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvară crudă

Mă tăvălesc în chinuri când vine primăvara,
De dorul tău, minune cu sâni ca tămâioara
Şi simt faţă de tine ce simte căprioara
Faţă de iedu-i fraged, când îl pândeşte fiara.

Mă tăvălesc în chinuri ca bobul când răsare,
De dorul tău, ca râul când loc în matcă n-are;
Nu ştiu dacă iubirea din mine-acum răsare
Sau e-ncolţită, dându-şi, crud, ultima suflere.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine ştie!

Omul
Când se naşte
Are gură, dar n-are vorbe
Să spună adevărul –
De unde vine sau ce-l paşte...
Şi numai după ce uită totul
Începe să zică Mamă, Tată...
Până la moarte.
Când îi rămân doar vorbele
Dar nu mai are gură să şi le spună
Şi i le spun alţii
Mistificând adevărul.

poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (14 septembrie 2009)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua cea mai lungă

Azi e ziua cea mai lun,
Trebuie s-ai bani în pun,
Să rezişti până la noap,
Când vei mânca vise coap.

De nu poţi s-adormi de foa,
Să încaleci pe o roa
Şi să vii la mine-n coa,
Să-ţi dau mâncarea mea toa:

Versuri, în loc de friptu,
Proză-n loc de băutu.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Pierd nopţile gândindu-mă la tine
Când aş putea veni să te-ntâlnesc
Nici dragostea nu-mi iese foarte bine
Când intr-un ea visând că te iubesc.

Se lasă înşelată noaptea toată
Dar dimineaţa, când îs dat afară
Se culcă şi rămâne supărată
Intrând în sine până către seară!

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tablou sonor

Am prins iubirea ta precum un şarpe
Şi nu ştiu cum s-o ţin să nu mă muşte;
Din depărtări vin bocete de harpe,
Transfigurate-n ţipete de gâşte.

Fundalul prevesteşte anotimpul
Când şerpii-ncep, de frig, să se dezică;
Iubita mea, ce potrivit e timpul
Să tremur şi să spun că nu mi-e frică!

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (24 noiembrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce este Această Sfântă Tăcere care aboleşte întreaga gândire, toată mintea? Poate ea fi definită? Îi pasă ei de definiţiile sterpe şi limitatoare ale gândului? Se simte "bucuroasă" când o defineşti "Dumnezeul creştin"? Se simte completă când o defineşti Sine sau non-dualitate? Jubilează când îi spui Shiva-Shakti sau Krishna? Poartă ea cu sine sclavia vreunei etichete sau forme de cunoaştere? Este ea văzătorul, lucru văzut sau vederea? Are în ea dualitate, trinitate sau unitate? Sau absolut toate acestea ca infinit mai multe altele se sting complet în EA? Contemplă Asta!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui oltean zgârcit

Pe soaţă-ades o iau la trei
La vorbe când nu-şi mai dă seama:
- De soacră poţi să spui ce vrei,
Dar să nu zici nimic de... Mama!

epigramă de Marius Coge din Blitzuri cu sughiţuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvânt în vânt

Plopul de la fereastra mea
N-are pe ceruri nici o stea
Cu toate că se uită-n sus
A răsărit sau a fost pus?

Nu ştiu, dar cred c-a răsărit
Chiar de la minus infinit
Şi-acuma tinde către plus
L-ai întrebat sau el ţi-a spus?

Nu ştie încă de cuvânt
Sau ştie, dar e prea grăbit,
Că dacă tinzi la infinit
N-ai timp de vorbe spuse-n vânt.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima trecătoare

Dacă dragostea nu trece,
Trecem noi;
Când nimic nu se petrece,
Nişte ploi

Ne reţin mai mult în casă,
Picurând
Stropi din dragostea rămasă,
Când şi când.

Tace ploaia, ceasul, gândul;
Inima
Bate până-i vine rândul,
Ultima.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preţuire

Nu cred că-s vorbe spuse-n van,
Dar când se-adună-n viaţă anii,
Pe doctori nu mai dai un ban
... Ci dai toţi banii!

epigramă de Vasile Larco din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

epitaf

Epitaful

Vorbe tari, dar cu măsură,
Spuse de un om cuminte:
Ultima împunsătură
Pentru cel ce n-o mai simte.

definiţie epigramatică de Ionel Iacob-Bencei din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orbesc de dor

Afară, cerul e-nnorat,
În suflet am un strop de soare,
Pe care, tainic, l-am păstrat
Din tine, astrul meu, şi care

De cald şi de urât îmi ţine
Când este noapte sau e nor,
Când iarna semne dă că vine,
Când ochii mei orbesc de dor.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Anul Nou, femeile sunt unele mai frumoase decât altele.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apocalipsa culorilor

Frunzele ude
Pică uscate

Fecioare crude
Pică pe spate

Apocalipsa
Pică mai rar

Îi simte lipsa
Vântu-n frunzar

Focul ce vine
Galben şi crud

Pică pe mine
Verde şi ud

poezie de Marius Robu din Aproape alb (2 noiembrie 2012)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ceva scâbros, chiar degradant, când pasiunea, o pasiune devorantă, vine de la femeie, în timp ce bărbatul nu-şi îndeplineşte decât o obligaţie cavalerească. E un fel de intervertire a raporturilor de posesiune şi duce la o prioritate jenantă a femeii în dragoste.

Thomas Mann în Doctor Faustus (1947)
Adăugat de Dama de pică
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unele femei sunt mai frumoase când suferă, altele când sunt stăpânite de-o pasiune, şi iarăşi altele, când sunt luminate de-o bucurie... Îmi pare că o femeie e făcută anume pentru simţământul în care e mai frumoasă. Dacă e mai frumoasă în momente de suferinţă, natura a creat-o într-adins pentru suferinţă. Văd în frumuseţea femeii soarta ei.

aforism celebru de Lucian Blaga
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi drumeţi

Sufletul şi poezia
Sunt un munte şi o mare
Ce tânjesc la fantezia
De a-şi da o sărutare,

Pe furiş, când noaptea vine,
Prinzându-i departe iar,
Şi n-au, să doarmă, la cine,
Să se viseze măcar.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!