Alternativă

Adio, cu ciracii, beţii,
Ispite cu priviri fumurii,
Mucuri strivite-n farfurii,
Proză la greu, adio poezii.
În pijama de mătase deabia-ncap
La papucii de casă sar ciucurei,
Apă plată cu canistra, cât vrei,
Doamne mă iartă! Să-mi fie de cap!

parodie de Constantin Ardeleanu, după Mircea Micu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

,, Adio, râsete, şi adio, jigniri. Nu am să vă mai văd, nici voi n-o să mă mai vedeţi. Şi adio înflăcărare, adio, amintiri."

Javier Marias în Mâine în bătălie să te gândeşti la mine
Adăugat de Renata D
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

Adio tu, adio soare,
Adio, dulce îmbrăţişare,
Adio dorul meu cel sfânt,
Adio, crudule Pământ,
Adio, suflet necurmat,
Adio, plâns nemângâiat ;
Adio, viaţă cum te ştiu,
Adio, suflul cel mai viu,

Astăzi te las, nefericit,
Rămân să stau unde-am venit
Ca să răspund la ce-ai cerut
Când n-ai ştiut ce ai avut
Şi ai întors ce-i cuvenit
Să-ţi stea în suflet, fericit,
Doar pentru că în calea ta
Aşteptai flori spre Golgota.

Adio, sărutare grea,
Adio, alinarea mea,
Adio, vânt de neîntors,
Adio, sentiment nestors,
Adio, bucurie dulce,
Adio, gând ce nu se smulge ;
Adio, timp ce stai pe loc,
Adio tu, adio foc.

Ce fericit te-am căutat
Şi cum pe răni mi-ai apăsat
Să vindeci locul unde-ai vrut
Să-ţi laşi veninul ce-a durut,
Ca mai apoi, aici, pe loc
S-aşezi cuţitul nu în toc,
Ci în torace să-l înfingi
Cercând ca inima s-atingi.

Adio, suflul cel mai viu,
Adio, viaţă cum te ştiu,
Adio, plâns nemângâiat,
Adio, suflet necurmat,
Adio, crudule Pământ,
Adio, dorul meu cel sfânt,
Adio, dulce îmbrăţişare,
Adio tu, adio soare...

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio sincer, Europa!

Îţi spun adio, Europa,
Adio, Timmermans şi Weber,
Sună în Ierihon trompeta,
Adio, crenvurşti şi cu lebăr.

Din goticele abatoare,
Nici un şoric mai cumsecade
Şi asta tare mă mai doare,
Că-n gurile de nătăfleaţă
Nici mălăiaţa nu mai cade.

Te înjunghiară mişeleşte,
Exodurile de fanatici,
Cu ordine sunând nemţeşte,
Extremele prefabricate,
În agenţii cu inşi plasmatici.

Perfidul Albion prin brexit,
A şters-o celtic, englezeşte,
Gaulaiteri cu magister dixit,
Din Indiile Olandeze,
Mă fac să spun, Doamne fereşte!

Îţi spun adio, Europa,
Adio, să-ţi fie de bine!
Eu sunt demult, tot Europă,
În plaiurile carpatine.

Fă, tu să-mi scrii, să nu fii proastă,
Că telefon nu am la munte,
Dar avem poştă sub o coastă,
Cu post-restant şi geamuri multe.

O vreme oi mai sta prin preajmă,
Că sincer, n-am unde mă duce
Şi-oi bea în cinstea ta agheazmă,
Cu zaibăr negru demi-dulce.

Adio sincer Europa,
Adio sincer, Notre Dame,
Un haida-de, şi-un tropa-tropa,
Îţi spun de-acum, bonsoir madame!

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ADIO SINCER, EUROPA!

Îţi spun adio, Europa,
Adio Timermans şi Weber,
Sună în Ierihon trompeta,
Adio cremvurşti şi cu lebăr.

Din goticele abatoare,
Nici un şoric mai cumsecade
Şi asta tare mă mai doare,
Că-n gurile de nătăfleaţă
Nici mălăiaţa nu mai cade.

Te înjunghiară mişeleşte,
Exodurile de fanatici,
Cu ordine sunând nemţeşte,
Extremele prefabricate,
În agenţii cu inşi plasmatici.

Perfidul Albion prin brexit,
A şters-o celtic, englezeşte,
Gaulaiteri cu magister dixit,
Din Indiile Olandeze,
Mă fac să spun, Doamne fereşte!

Îţi spun adio, Europa,
Adio, să-ţi fie de bine!
Eu sunt demult, tot Europă,
În plaiurile carpatine.

Fă, tu să-mi scrii, să nu fii proastă,
Că telefon nu am la munte,
Dar avem poştă sub o coastă,
Cu post-restant şi geamuri multe.

O vreme oi mai sta prin preajmă,
Că sincer, n-am unde mă duce
Şi-oi bea în cinstea ta agheazmă,
Cu zaibăr negru demi-dulce.

Adio sincer Europa,
Adio sincer, Notre Dame,
Un haida-de, şi-un tropa-tropa,
Îţi spun de-acum, bonsoir madame!

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

adio crângului copilăriei,
se face ziuă
şi îmi iau rămas bun
de la această lume mică,
învelit în mantaua lui
somnul îşi ia adio
de la vise,
lăsând sufletul
ca o paiaţă părăsită.
îmi iau adio
şi de la oglinda
în care mi-am lăsat masca.
adio zorilor,
te sărut, râule,
că tu m-ai învăţat ce e curgerea,
adio, fetiţa mea dragă,
tu mi-ai spus prima dată
că delirul dragostei noastre
e un zbor de fluturi
spre oaza de vis.
spinări de întuneric
alunecă peste noi,
urmărindu-ne
ochiul păsării de noapte
în care vom pieri.

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (10 octombrie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, doamnă

E tristă toamnă şi e trist afară plouă
Din ochii mei din picături de caldă rouă
Aş vrea o clipă doar la ochii tăi de foc să mă-ncălzesc
Dorul dintr-înşii să-mi poftesc

În sufletu-mi se frâng dureri nebănuite
Şi se aprind aceleaşi veşnice ispite
Şi se răsfrâng in simfonii de lacrimi fără de popas
Cântecul durerii fără glas

Adio, doamnă
În sufletu-mi de-atâta plâns îndoliat
Acum e toamnă
Adio, doamnă
Voi rătăci de-acum de dor înfrigurat
În trista toamnă

O, vis pierdut
Roman trecut
Al vieţii drum
Ce trist e-acum

Adio, doamnă
În sufletu-mi drapelul negru s-a lăsat
Acum e toamnă

Adio, doamnă
În sufletu-mi de-atâta plâns îndoliat
Acum e toamnă
Adio, doamnă
Voi rătăci de-acum de dor înfrigurat
În trista toamnă

O, vis pierdut
Roman trecut
Al vieţii drum
Ce trist e-acum

Adio, doamnă
În sufletu-mi drapelul negru s-a lăsat
Acum e toamnă

O, vis pierdut
Roman trecut
Al vieţii drum
Ce trist e-acum

Adio, doamnă
În sufletu-mi drapelul negru s-a lăsat
Acum e toamnă.

cântec interpretat de Gheorghe Ionescu Gion, muzica de Ionel Fernic
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

Adio suflet părăsit de trup,
Adio ochi scăldaţi în lacrimi,
Să mă scuzaţi că n-am putut
Să vă şoptesc din nou dulce şoapte.

E întuneric şi e frig
Şi sufletul mă doare,
Aş vrea să strig,
Dar cine mă aude oare?

Nopţi de-a rândul voi stătea
La geam privind cum luna pe cer răsare
De tine îmi voi aminti cu drag,
Adio, iubrea mea ce mare.

poezie de Vladimir Potlog (3 octombrie 2011)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

Adio frumoase bucle, adio amor fierbinte
Eu mă despart de tine
Cu sufletul zdrobit,
Cu mai puţin amor, dar cu mai multă minte
Un altul decât mine
Va fi mai fericit!

poezie celebră de Iacob Negruzzi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, tată

Adio, tatâ!
Azi ţi-am luat cravată
cu un model din cercurile mele.
Adio tată!
Azi ţi-am luat cămaşă
mai albă decât negrul gurii mele
Adio tată!
Azi ţi- am luat pantofi
cu o talpă ochiul tău
cu o talpă ochiul meu...
Adio tată!
De azi nu o să mă mai vezi niciodată
De azi ne vom vedea mereu!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Profesorul de filosofie: Tot ce nu e proză, e vers; şi tot ce nu e vers, e proză.
Domnul Jourdain: Şi cum vorbeşte omul, ce e?
Profesorul de filosofie: Proză.
Domnul Jourdain: Adică aşa să fie? Când zic: Nicole, adu-mi papucii şi dă-mi scufa de noapte, e proză?
Profesorul de filosofie: Da, domnule.
Domnul Jourdain: Pre legea mea, de peste patruzeci de ani fac proză fără să ştiu!

replici celebre din piesa de teatru Burghezul gentilom, scenariu de Moliere
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă iartă Tu, Doamne

Iartă "Tu Doamne" păcătosul din mine,
Păcat că tânăr... nu mai pot să fiu,
Dar să visez, mă lasă "Tu Stăpâne"
Sau poate că şi asta-i prea târziu.

Iartă-mi "Tu Doamne"greşala făcută
Şi dă-mi tinereţea, te rog! înapoi,
Ochii mi-s plânşi şi gura mi-e mută
Doar către "Tine"genunchii-i îndoi

Mă iartă"Prea Sfinte" puterea mi-o lasă,
Să pot a iubi... cât încă sunt viu,
Cât mândrele, iată, mai cad încă-n plasă,
Ajută-mă "Doamne" şi slug-am să-ţi fiu.

Mă iartă"Părinte" eşti bun şi-nţelept,
Nu pot a promite, ispita-i prea mare,
Mă ţine în noapte... flămând şi deştept
Şi-mi place"Părinte"deşi chiar, mă doare.

Mă iartă"Tu Doamne"că nu ştiu ce fac,
Pe apă aruncă păcatul din mine,
Mă iartă"Părinte"că nu vreau să tac
Şi-n lume eu strig... iubirea de"TINE"

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, fecior!

Toamna mă-ndeamnă să zbor,
Braţele, aripi de dor,
Frunzele, moale covor,
Pernă... de cad, să nu mor,

Bube să n-am la picior,
Mândră să-mi caut uşor,
Noră s-aduc, în pridvor,
Mamei. Adio, fecior!

poezie de Marius Robu (14 septembrie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

La soare zapada se topeste
din starea solida in lichida se transforma
in mana nu se mai opreste
ramane doar amintirea oarba, paseriforma.
Ca ea si tu ai disparut
esti acum imaginea stocata a unei priviri,
un ochi pierdut si abatut
fugind de intelegeri, nedumeriri, marturisiri.
Esti curcubeul unui adio soptit
in echivocul timpului din clepsidra de foc
In amintirea ta voi pastra inteleptit
inceputul unei noi zile sfintita cu busuioc.

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

Să-mi iau la revedere n-am să pot.
Sunt lacrimi multe între noi... şi dor,
De-aş colinda în gând pământul tot,
Cu lacrima nu am să-l mai măsor.

Pe pleoapa grea am scris cu nouri gri
Şi lacrimi ruginii de frunze-au curs,
Căci a trecut o zi şi înc-o zi,
În suflet, toamnă aspră, mi-ai pătruns.

Pe foi mototolite-ar fi-n zadar
Să-mi iau adio, ştiu că ar fi greu,
În toamnă m-aş ascunde iar şi iar,
Căci este toamnă şi-n sufletul meu.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Verset de adio...

Domnilor, mă bucur, c-aţi cetit
Versuri, scrise pentru idioţi
Şi vă spun adio implicit,
Şi vă las in plata Domnului pe toţi...

Şterge-mi, Velea, orişice cuvânt,
Lasă-ţi numai anonimii-patrioţi
(Doar sunteţi o apă ş-un pământ)
Vers să facă. Pentru idioţi...

poezie de Iurie Osoianu (3 noiembrie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capricii

Tu vrei să ţi se scrie
poezii
cu o patimă desprinsă
din crimele în serie.

Dacă ai putea umple
cuţitele cu cerneală,
m-ai implora să scriu
pe gâtul tău nesărutat
ADIO.

Când vrei să ştergi totul, ia
o batistă în care ai picurat lacrimi albastre
şi apasă uşor
pe trecutul nostru
să nu ne doară!

poezie de Victor Iacobescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, domnişoară!

Înşeală-mă când încă-s foarte viu
Fă-o să ştiu, sau fără să o ştiu
Trădează-mă la timp cât se mai poate

Când mor de tot să nu-ţi mai faci păcate
Iar când auzi că-n fine, am murit,
Tu să nu-i crezi, oricum, m-ai părăsit
De-aceea-n ăst voios poem, spre seară,
Dă-te cui vrei. Adio, domnişoară!

poezie de Eugen Evu (1978)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

Îmi spui adio,
Este uşor să te joci cu cuvintele,
Când plouă.
E uşor a spune adio,
Cuvântul de ploaie,
Cuvântul de plumb,
Cuvântul nenorocit
Care risipeşte culorile,
Care transformă curcubeul în ceaţă,
Într-o negură a sufletelor pierdute,
Care transformă iubirea în ură.
Este uşor a spune adio,
" Adio", este legitimaţia de călătorie
Spre infern,
Este biletul de tren către nicăieri,
Pe care mi-l pui noaptea în poştă,
Biletul ieftin de autobuz către niciunde,
Este biletul doar dus,
Pe care,
Mi l-ai cumpărat cu banii tăi...

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recapitularea unei răni gingaşe

Adio-ţi spune iar copilăria
şi viitoru-ţi spune tot adio
aceasta-i Doamne România
o rană ce n-ai părăsi-o

Când viitoru-ţi spune iar adio
şi stau mormintele la rând
în ţara ta nu se mai face ziuă
şi-i noaptea-ntruna pe pământ

Iar stau mormintele la rând
aceasta-i Doamne oare România
gură de rai pe-o gură de mormânt
adio-ţi spune-n veci copilăria

Şi viitoru-ţi spune tot adio
cu tot cu moartea ce n-ai părăsi-o

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (8 octombrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, iartă-ne

Numai pentru tine, Doamne!
Adunat-am în păr toamne,
Primăverile-n priviri
Şi o vară de iubiri.

Pentru Tine Doamne Sfinte!
Aştept iernile cuminte,
Talmăcind în slova ştearsă,
Taina sufletului, arsă,

Pentru Tine înalţ rugă!
Timpul să îmi mai ajungă,
A sorbi foc şi scântei,
Din sfinţitele femei.

Plec genunchii, pentru Tine!
Fiindcă împlineşti destine,
Dezgolite-n primăveri,
Prin secundele de ieri.

Tu mă iartă Doamne... iartă!
Gândurile când mă poartă
Şi m-aruncă pătimaş,
În al dragostei sălaş.

Veşnic fie al Tău nume!
Şi slăvit în astă lume!
Învătându-m-a iubi,
Inimile a dezrobi.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!