An de nopți
E un an de nopți, un an de când
Mi-apare-n vis aceeași damă,
Cu o furcă-n brâu o văd torcând
Din caier fir ce se destramă.
Dar cine-i acea torcătoare?
E o-ntrebare ce mă-ncurcă...
O fi ea doamna-n negru, care
Și-a preschimbat coasa în furcă?
Iar firul tors din căierele
Ce lasă scamă după scamă
Să fie firul vieții mele
Și să asist cum se destramă?
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre viață, poezii despre noapte, poezii despre negru sau poezii despre femei
Citate similare
Zăpada mieilor
Fulgi răzlețiți din cer coboară
Să inspecteze florile și mieii...
Să fie soli trimiși de zeii
Ce n-au uitat că-i primăvară?
Sau poate îs doar mărțișoare
Venite de la Domnul pre pământ
S-aline ce dureri mai sunt
Din lunga iarnă trecătoare.
Își drege glasu-n crânguri ciocârlia
Ciobanii-și cată notele pe fluier
Iar eu surprins constat că-i mică mia.
Mă-ncearcă uneori ipohondria...
O! Cât de scurt e firul tors din caier
Și cât de aproape mi-e copilăria.
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre oi
- poezii despre zăpadă
- poezii despre uitare
- poezii despre primăvară
- poezii despre iarnă
- poezii despre flori
- poezii despre durere
- poezii despre copilărie
- poezii despre Mărțișor
Păianjenul
Stă pânza-ți diafană ca o rază
Pe-un ram ce pe prăpastie se-nclină,
Iar noaptea prinde-n ea o bură fină
Pe care dimineața o perlează.
Trăiești plutind în legănare lină
Pe hăul ce sub tine surd vibrează;
Când vraja tainei lui te-ncătușează,
Îți torci un fir ca firul de lumină.
Și te cobori în adâncimea vagă...
Dar dorul ramului din nou te-avântă
Pe firul tors din propria ta vlagă.
Și fericită ești trăindu-ți visul,
Insectă mică ce domini abisul
Când noi, privindu-l numai, ne-nspăimântă.
sonet de Nichifor Crainic din Poezii alese 1914-1944
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre prăpăstii, poezii despre crengi, poezii despre păianjeni, poezii despre lumină, poezii despre insecte sau poezii despre fericire
Puls urban
se-ascunde luna după bloc
troleul face stânga,
pe bulevard din loc în loc
o zebră pierde dunga.
bolizii ca săgețile
se-nfig în pieptul nopții,
lumini din toate părțile
par să-și arate colții.
la farmaciile nonstop
se vând antigripale.
ascult în cască ZZ Top
și merg tot mai agale,
iar după bloc fără temei
luna - veche dulamă
se destramă în ochii mei
pân' la ultima scamă.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre troleibuze, poezii despre timp, poezii despre puls, poezii despre oraș, poezii despre ochi, poezii despre farmacie sau poezii despre clasamente
Scama
De sus de undeva o mică scamă,
Venită-ncet, plutește vag, cu teamă
Se urcă și coboară lent prin tindă,
s-oprește se-admiră în oglindă
Spre ghemul cel tăcut din colț
coboară
... și fire cresc pe ghem și se-nfioară
... și labe are ghemul ce se-nnoadă
și coadă are ghemul... vai ce coadă!
Doi ochi verzui se plimbă după scamă
... pupilele cu tăieturi de lamă
Înfipte-n tigrul ca de jucărie
se-nvârt, iar tigrul pare de hârtie
Și scama vine-ncet... și țâști odată
tărcata labă către scamă cată.
Dar hoața printre ghiara-ntinsă-i scama
și fuge legănată ca pe apă...
poezie celebră de Nichita Stănescu din volumul: Nepublicate 1953 - Amintiri din copilărie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre verde
- poezii despre tăcere
- poezii despre tigri
- poezii despre plimbare
- poezii despre jucării
- poezii despre hârtie
- poezii despre frică
- poezii despre creștere
- poezii despre apă
Cu-al tău sărut, ce-avea gust de iubire
Mă-mbrac mereu cu-o mantie de teamă,
Peste cămăși țesute din visare
Și mă incing c-un brâu de supărare,
În timp ce viața-ncet mi se destramă.
Îmi scutur clipele de frământare,
Cum de pe haină-ndepărtez o scamă.
Din vechi frustrări croit-am o maramă,
Cu care-acopăr lacrimi de-ntristare.
Încercănată de dezamăgire,
Mi-ai dezgropat speranța din adâncuri,
Cu-al tău sărut, ce-avea gust de iubire,
Și-n goană, aplecați peste oblâncuri,
Vom galopa pe-albi cai de fericire,
Cu tine-alături pătrunzând noi tâlcuri.
sonet de Mihaela Banu din In volumul Bolta-și răsfrânge straiul peste brazi (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre supărare, poezii despre iubire, poezii despre cai sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Spaima unui vis
Merg, Doamne, pe calea ce-ai deschis,
și darul tău de viață l-am preschimbat în vină,
calc cu putere piatra, mă-ndemn către lumină,
dar tot mă doare cerul cu spaima unui vis.
Zadarnic răsucesc în suflet suferința
cu mâinile de carne, de sânge și de duh,
nu știu să-i torc din caier "firul de văzduh",
ștergar de glorie să-și facă pocăința!
poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre sânge, poezii despre suflet, poezii despre suferință, poezii despre suferința sufletească, poezii despre spaimă sau poezii despre pocăință
Din caierul bunicii
Torcea bunica timpul în caierul de lână,
curgea întruna firul pe fusul slab zărit, în raza lămpii afumânde.
Nu auzeam secunde, un zumzet abia deslușit se propaga agale
din corpul rotitor ce îmi șoptea povești și-un somn, odihnitor.
Și tot mai greu o pleoapă privirea o ridică, zăream bunica
căscând îmbietor, cuprinsă-n picoteală de lucrul monoton.
Odihna de-o secundă revigora lucratul, degetele stângii în caier dăpânau,
iar dreapta coborâtă asigura scurgerea lânii, uniform,
pe corpul din clepsidră, pe fusul plutitor.
Dar, niciodată n-am aflat povestea sfîrșitului de fir,
vedeam, doar dimineața, în paner,
din nou, că fusu-i gol și apare înc-un ghem.
Și nu știam atunci, eram un torcător, ce-adună firul vieții întruna crescător.
Din ombilic venit-a firul, la caierul de timp ursitele l-au prins,
ca pe un nod al vieții în mersu-i necuprins.
Căci veșnică e viața, funie în univers, sudează-ntruna fire ce nu se mai sfârșesc.
Rar lângă trunchi e câte unul nelegat, e însă mic, și-n bază ancorat.
Câtă miscare-n față, cum clocotește viața,
parcă e un fitil ce mușcă-n viitor cu fiecare germen în șanse roditor.
Nestăvilita sete sorbește din trecut și-ntruna iscodește ce nu s-a mai născut.
Din vreme-n vreme, se îndreapta bunica din strâmba-i aplecare,
cu o mișcare iute, plină de-ndemânare, muta în caier firul să aibă-ndestulare.
Si curge, curge timpul prin fir sau în frânghie ca să-ntregească șirul,
cu unic început, din care bifurcații întruna s-au născut.
A-nțepenit clepsidra cu firul prins în caier,
și n-a știut bunica că-n mînă eu l-am prins,
să fie moștenirea pe care s-o transmit.
Ștafeta vieții curge întruna în timpul conștient și cine poate ști,
peste milenii, în caierul de stele, poate se va-nmulți.
Căci e matur Pământul și vremea i-a venit,
Să mute firul în loc cu-ndestulare, de care să profite și ultima suflare.
A tot slăbit Pământul, începe a picoti,
e supt de energii, că pofticioasă-i viața, plină de lăcomii.
Dar, e tenace, cu adaptări ciudate și sorți de-nvingătoare,
sigur va izbuti, așa este corect, cu gându-n viitor și ancore-n trecut,
c-așa dorește timpul, să fie perceput.
poezie de Tudor Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secunde, poezii despre odihnă, poezii despre lână, poezii despre început, poezii despre viitor, poezii despre stele sau poezii despre somn
Oglinda oarbă
Firul de sânge care îmi iese din buzunar
firul de lână care îmi iese din ochi
firul de tutun care îmi iese din urechi
firul de flăcări care îmi iese din nări
Tu poți crede că urechile mele fumează
dar oamenii au rămas țintuiți în mijlocul străzii
pentru că în noaptea asta se vor vopsi în negru toate statuile
și va fi insomnia mea aceea pe care o vei cunoaște
o insomnie oarecare de cretă și de argilă
o insomnie ca o sobă sau ca o ușă
sau mai bine ca golul unei uși
și în dosul acestei uși vreau să vorbim despre memorie
vreau să mă miroși ca pe-o fereastră
vreau să mă auzi ca pe un arbore
vreau să mă pipăi ca pe o scară
vreau să mă vezi ca pe un turn
poezie de Gellu Naum din Culoarul somnului (1944)
Adăugat de Adelina V
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre insomnie, poezii despre fumat, poezii despre vorbire sau poezii despre sculptură
Evoluții
Din materie pierit-am, să-ncolțesc în firul ierbii,
și-am pierit din firul ierbii, să răsar în erbivoră,
și-am pierit din erbivoră, să mă schimb în om anume.
Pot să spun că după moarte mă voi spulbera-n nimica?
Voi zbura și eu odată mai presus de lumea asta
și mă voi schimba în ceea ce mi-i teamă să-mi închipui.
*
Mai întâi și-ntâi descinse în materie, și apoi
din materie căzut-a într-o plantă. Ani de zile
în materie trăit-a și nu și-a adus aminte
nici de-o luptă cu uscatul. Când căzu din plantă-n vită,
nu și-a mai adus aminte de cum a trăit în plantă.
Iar aceste contradicții, pe care le știi prea bine,
l-au atras, ca dintr-o vită către om să năzuiască.
Apoi omul pribegit-a din meleaguri în meleaguri,
până-a căpătat în capu-i minte și înțelepciune,
dar din mințile-i trecute nu și-a mai adus aminte,
și din mințile-i de astăzi încă va sui pe trepte.
poezie celebră de Rumi, traducere de George Dan
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre înțelepciune, poezii despre zile, poezii despre zbor, poezii despre prezent, poezii despre plante sau poezii despre moarte
Metamorfoză
iubesc vibrațiile care se nasc din fericire
lasă mult în urmă temerea și tristețea
când muzica respiră acorduri de iubire
destramă misterul etalându-și finețea.
iubesc gândul ce înfrânge esențele morții
care desfigurează iluzia și fantezia
în aparențe mă declar de partea vieții
în ceasuri de tihnă muzica mi-e frenezia.
gânduri în noapte au precizie misterioasă
un laconism tulburător agită vise
în adierea amintirilor mă simt voioasă
mă conversez cu vântul din rațiuni admise.
asist cu conștiința la metamorfoză
uneori sunt lotus alteori sunt roză.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gânduri, poezii despre înfrângere, poezii despre vânt, poezii despre tristețe, poezii despre trandafiri sau poezii despre roz
Lui Mihai Eminescu
Fără flintă, la izvor,
Tolănit la firul ierbii
C-un ochean la purtător
Privea ciutele și cerbii,
Cum se adăpau de zor
Din apa precum cristalul
Și-unde îl prindea un dor,
De-a vedea cum vine valul
Mării negre-adus de vânt,
Chiar de unde fierbea zarea
Și atunci un legământ
Și-a făcut, să vadă marea,
Dar traiul fi'nd ca o ață
Desprinsă din mosorele
Legământul n-a prins viață...
L-a luat cu dânsu-n stele!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre Mihail sau poezii despre Mihai Eminescu
Cred că trebuie să ne alegem finalul. Am tot cârpit bucăți și la mine se tot rupe firul ăsta. Așa-mi doresc să țină, de-aș pune bucăți din mine, la propriu, dar cred că n-ar fi de ajuns. E ceva în tine care nu ne lasă să fim împreună. E ceva în iubirea ta, care nu seamănă cu a mea. Tu încă n-ai întâlnit iubirea vieții tale. Eu, da. De-aici, poate, desincronizarea. Ești minunat când ești al meu. Ești iubirea vieții mele, când mă uit în urmă. Doar că nu știu cine ești când mă uit înainte... Credeam că tu ești tot restul vieții mele. Atât.
Mihaela Rădulescu în Întreabă-mă orice (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate despre sfârșit, citate despre iubire sau citate despre dorințe
Nimănui nu-i place să fie mințit, iar când vine vorba de persoana în care ai încredere, lumea din jurul tău se destramă. În timp, trădarea poate fi iertată, dar niciodată uitată.
Camelia Oprița în Insomnii în alb-negru (februarie 2007)
Adăugat de Ileana Steliana Mandi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre încredere, citate despre uitare, citate despre trădare, citate despre timp, citate de Camelia Oprița despre timp sau citate despre iertare
Orice activitate ai practica, lasă firul destul de lejer, astfel încât să poți învăța din acea experiență.
Ed Bacon în Cele opt deprinderi ale iubirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre învățătură
Zăpada, rămâne în amintire, vis
"Scoală-te, copile
e prima ta zăpadă."
Cu gingășie m-a cuprins în brațe
m-a sărutat, așteptându-mă la geam.
Alb, alb, alb...
Din cer cădeau steluțe albe,
pluteau și parcă se jucau,
cu mâinile întinse
vroiam să le cuprind.
Pe ulițe, cete de copii
se bat cu bulgări de zăpadă.
"Când vei mai crește
te vei juca și tu ca ei."
Și firul visului se rupe
de ritmul sacadat
a unui ceas uitat de timp.
Cu pași înceți și grei
m-apropii de fereastra prăfuită,
un soare blând și iubitor
poftește în odaie.
Cireșii din grădină
s-au îmbrăcat în văluri de mireasă,
logodna lor cu primăvara.
Sfios îmi șterg o lacrimă fierbinte,
se destramă în mine un cântec,
în zăpada copilului uitat,
zăpadă ce rămâne în amintire, vis.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre ritm sau poezii despre nuntă
O nouă zi
Când dimineața mă trezesc și privesc la cer.
Văd soare, nori și cum cad stropi reci din el.
Văd copaci și câmpii înverzite,
Văd oameni harnici, cu suflete înflorite.
Când dimineața mă trezesc
Și privesc în ochii tăi, mamă,
Văd atâta bunătate, văd un sfârșit de iarnă,
Care și în sufletul meu încet se destramă.
Când dimineața mă trezesc și deschid ochii încet
Și văd cum o zi nouă se naște, dispare orice regret.
Atunci mă simt ca Iisus în zi de Paște.
poezie de Vladimir Potlog (29 martie 2024)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre nori, poezii despre naștere, poezii despre mamă sau poezii despre hărnicie
Viața ca firul de iarbă
Viața trece ca firul de iarbă prin ac.
După ce trece, pune în ștreang
Propria moarte.
Moartea vrea să scape oricum
Din fluierul sângelui.
Nu se mai poate rotunji.
Îngenunchează,
Duhnește a umbră.
Viața trece firul de iarbă
Mai departe
Numărând ștreangurile crude!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezie, spune mamei să mă ierte, sunt o poamă rea,
pe care o aruncă cine mușcă din ea;
lacrimi din ochi ca dintr-un burete i-am stors,
firul oftării pe buze s-a tors.
catren de Emil Botta din Post Ludum
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, citate de Emil Botta despre poezie sau poezii despre iertare
Și ziduri cad, și blocuri se destramă...
... și ziduri cad, și blocuri se destramă
și un popor devine iar popor
când oare răul dintre noi și Mamă
va deveni pârâu interior?!
suntem cu veșniciile de-o seamă
pământul nostru-i de la Dumnezeu
când oare scumpa noastră Mamă
ne vei aduce iar la sânul tău?!
când oare n-oi mai sta la vamă
în drum spre bucurești și chișinău
când oare numele purtat de Mamă
îl vei purta și tu, poporul meu?!
și ziduri cad, și blocuri se destramă
și un popor devine iar popor
și va veni o zi când peste noi și Mama
va fâlfâi un singur tricolor...
poezie de Iurie Osoianu (30 august 2018, Moscova)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe citate de Iurie Osoianu despre mamă, poezii despre devenire, citate de Iurie Osoianu despre devenire, poezii despre vamă, citate de Iurie Osoianu despre vamă, poezii despre religie, citate de Iurie Osoianu despre religie, poezii despre Pământ, citate de Iurie Osoianu despre Pământ, poezii despre Dumnezeu, citate de Iurie Osoianu despre Dumnezeu, poezii despre București sau citate de Iurie Osoianu despre București
Scadente
torsul se imbrumareste
caierul se-mputineaza
ghemul vremilor trecute
se aduna din sfarleaza
si-ti da sama despre felul
cum ai fost in asta viata
despre cum o sa se-nnoade
la alt tors firul de ata.
poezie de Sorin Tilita Dolhesti
Adăugat de Andreea Sipos
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!