Secolul unirii noastre

Un secol de existenţă, un secol de viaţă sfântă
De când s-a unit poporul, inspirând chiar şi poeţii,
Iar de-atunci din clipa sfântă, însăşi nemurirea cântă
Şi ne poartă mai departe, cu speranţe-n drumul vieţii.

madrigal de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa este unicul "timp" ce-l avem, de care merită să profităm, ea pecetluind legătura dintre noi şi faptele noastre. Îmi răsunau în minte vorbele mătuşii "timpul nu este de vânzare, căci dacă ar fi fost, mulţi ar fi cumpărat secole..." Mda! Oare, ce ne dorim mai mult, un secol sau o clipă? Sau toate clipele dintr-un secol? Dau o clipă pentru un secol, sau, la fel de bine, dau un secol pentru o clipă; dar nu dăm nimic, pentru că nu avem ce da în efemera noastră existenţă pe Pământ!

Dorina Georgescu în Weekend gratis (octombrie 2013)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumină sfântă - în viaţă far -

"Te port pe buze, ca pe-un fagur plin
O poamă aurită de smochin,
Te port în braţe, horbote subţiri,
Mănunchi legat cu grijă fir cu fir
Cum poartă floarea rodul de cais,
Adânc te port în trupul meu şi-n vis"
Zorica Latcu
Lumină sfântă - în viaţă far -
Topeşti în mine orice gheţar.
Ca pomii-n luna cireşar,
Curat faci orice mădular.

Iar gustul care-a fost amar
Mai dulce-l faci ca un nectar.
Lumină sfântă - în viaţă far-
Topeşti în mine orice gheţar.

Eram pe lume un hoinar,
Umblam pe-ntunecat hotar
Cu trai parazitar, murdar,
Pân' raza sfântă ai dat în dar,
Lumină sfântă - în viaţă far -.

poezie de Toma Adrian Frenţiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Holocaustul a fost o perioadă obscenă din istoria naţiunii noastre... din istoria acestui secol... Cu toţii am trăit în acest secol. Eu nu am trăit în acest secol.

perlă de Dan Quayle
Adăugat de Sinziana Mihalache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Slavă Ţie

Noapte de Crăciun, curată,
Noapte-a Naşterii, prea sfântă,
Câtă pace-mbelşugată
Torni în inima înfrântă!
În ce strai de bucurie
Înfăşori tu lumea toată,
Zvon de rai şi veşnicie,
Noapte de Crăciun, curată.

Oameni, ce-au purtat prin ceaţă,
Uriaşa lor povară,
Pot păşi în noua viaţă,
Zvon de nouă primăvară.

Căci Isus Mântuitorul
S-a născut în ieslea sfântă,
Ca să mântuie poporul,
Biata inimă înfrântă.

S-a născut sărac, în paie,
Prunc al păcii şi-al iubirii,
Ca să ardă-n vălvătaie
Vechea lume a pieirii, —

Şi să-nalţe, peste moarte,
Rod al răstignirii Sale,
Lumea celor scrişi în Carte,
Lumea dragostei totale.

Slavă Ţie, scump Isuse,
Creang-a cerului, boltită
Peste sufletul ce-Ţi spuse
Bucuria sa smerită!

Slavă ţie, noapte sfântă,
Noapte de Crăciun, curată!
Cântă frate, soră, cântă,
Cântă pacea-mbelşugată,

Pacea Lui în dar primită,
Pacea Sângelui iertării...
Fii în veci de veci slăvită,
Sfântă noapte a-ntrupării!

poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă poporul va fi stăpân în poezie, nu va fi departe să stăpânească şi în politică, iată ce ne învaţă acest secol, iată ţelul pe care trebuie să-l urmărim... Sus poporul, în iad aristocraţia!

citat celebru din Sandor Petofi (1847)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărbătorim un secol de când am devenit Ceea ce nu mai suntem de mult: un neam unit.

aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi vorbim o limbă sfântă

Noi suntem pe acest pământ stăpâni
Şi vorbim o limbă sfântă.
Şi nu-i ascultăm pe acei păgâni care spun,
Că limba noastră, e o limbă frântă.

Limba noastră e dulce ca mierea de albină,
E gingaşă şi frumoasă ca floarea din grădină.
Limba noastră, e limbă veche, e de pe timpul lui Traian.
Ea s-a născut atunci când s-a înfrăţit poporul dac cu cel roman!

Limba noastră, e o limbă divină.
Aşa a fost şi va fi mereu,
Căci limba noastră cea română
E vorbită chiar şi de bunul Dumnezeu.

poezie de Vladimir Potlog (30 august 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

De câte ori citesc câte un lucru inteligent mă gândesc la tine, iar claritatea ta vizionară, accentul patetic al înţelegerii tale, îmi trezesc imaginea unui secol al XVIII-lea meditând Apocalipsul. De când sunt în Franţa am început să iubesc acest secol, pe care nu-l putem dispreţui fără să evacuăm inteligenţa din istorie.

Emil Cioran în scrisoare către Petre Ţuţea (19 ianuarie 1938)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Ce sfântă icoană, iubirea de mamă!
Ca un Sfânt Dumnezeu,
Chipul tatălui meu.
Şi ce sfântă minune
Un prieten pe lume.
O lumină în noapte
E iubirea de frate.
Şi iubirea de soră
Este blând lampadar,
O scânteie de aur
Pe tărâmul de jar.
Şi ce blândă lumină
Pentru pruncul din pântec,
Viaţa-ţi este deodată
Şi miraj, dar şi cântec.
Dar ce sfântă iubire pentru pruncul născut –
O suflare de viaţă
Într-un pumn de pământ.
Ce creaţii divine!
Dumnezeu e stăpân
Peste toate acestea...
Slavă Lui de acum!
Căci ce sfinte biserici ne-au unit cu Hristot,
Şi în rugi şi-nchinare
Ne-au hrănit voluptos
Cu aleasă credinţă...
Drumul nostru spre cer
Peste crucea purtată,
Este parte din El.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Ce sfântă icoană, iubirea de mamă!
Ca un Sfânt Dumnezeu,
Chipul tatălui meu.
Şi ce sfântă minune
Un prieten pe lume.
O lumină în noapte
E iubirea de frate.
Şi iubirea de soră
Este blând lampadar,
O scânteie de aur
Pe tărâmul de jar.
Şi ce blândă lumină
Pentru pruncul din pântec,
Viaţa-ţi este deodată
Şi miraj, dar şi cântec.
Dar ce sfântă iubire pentru pruncul născut –
O suflare de viaţă
Într-un pumn de pământ.
Ce creaţii divine!
Dumnezeu e stăpân
Peste toate acestea...
Slavă Lui de acum!
Căci ce sfinte biserici ne-au unit cu Hristot,
Şi în rugi şi-nchinare
Ne-au hrănit voluptos
Cu aleasă credinţă...
Drumul nostru spre cer
Peste crucea purtată,
Este parte din El.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un secol distanţă

Demult, într-un alt secol,
m-am rătăcit în tine.
Şi tu prin mine, pare-se.
A fost cumva şi-o regăsire?

N-am regretat pierderea.
Am sărbătorit câştigul!

Corăbii sfărâmate,
pe drumuri paralele,
ne-am adunat din miile bucăţi,
şi prin oceanul de "de ce"-uri,
am invăţat să rezonăm cu viaţa,
când zbatere de aripi,
când spre pământ,
abrupt planăm.

Un secol mai târziu,
vibrăm intens-zurliu,
iubim,
greşim,
iertăm,
miracole traim,
şi incă ne descoperim!

Fideli aceluiaşi vechi crez:
Nuuu!
Obsedantului "cum ar fi fost..."
Daaa!
Să-nchinăm pentru greşeli!

poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut (Priceasnă)

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica Sfântă a cerului
Bucuria Domnului
Eşti mijlocitoarea noastră
Pentru noi roagă-te.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica celor oropsiţi
Şi pe pământ pedepsiţi
Tu ne faci viaţa uşoară
Atunci când ne rugăm.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Maica fiului cel Sfânt
Soare în cer şi pe pământ
Zorii toţi ar fi apus
Fără de Iisus.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

Toţi îngerii duc în zbor
Vestea bucuriei lor
Că tu eşti mărirea noastră
Maica tuturor.

Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.

cântec, versuri de Valeria Mahok (25 august 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alt secol

Îngerul meu tămăduitor
n-are aură, nici aripi.
Îmi pune degetul pe rană şi-mi spune:
"Exişti, Danilov, exişti?"

"Exist, exist, îi răspund.
De mai bine de-un sfert de secol
nu fac decât să exist".
"Atunci fii mai sigur de tine
şi există cu adevărat!"

"Exist, exist, îi răspund."

"La vârsta ta, eu eram altfel, îmi spune.
Tu parcă n-ai sânge în vene,
n-ai viaţă, n-ai demon."
"Exist, exist, îi răspund.
De mai bine de un sfert de secol
mă străduiesc să exist."

"Atunci caută-ţi cealaltă jumătate a ta
şi există cu adevărat!"
"Cealaltă jumătate a mea
a rămas dincolo. Dincolo, îi răsound.
Du-mă în alt timp, în alt secol..."

poezie de Nichita Danilov din Câmp negru (1982)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În noaptea sfântă

În noaptea sfântă de Crăciun,
Pe drumul nins de lună,
Trei magi călări, cu suflet bun,
Aleargă împreună.
De unde vin? Cum se numesc?
Ce doruri îi frământă?
Spre-o iesle ei călătoresc
Şi cerurile cântă.

Şi cântă-n inimile lor
Aprinsă, bucuria:
Azi S-a născut un Salvator,
Azi S-a născut Mesia.

Nu simţi fiorul de atunci
Şi-n noaptea asta, frate?
Isus te-aşteaptă să-I arunci
Povara de păcate.

El stă în ieslea Lui şi azi
Iertare dând şi viaţă.
Încearcă în genunchi să-I cazi
Cu inima-ţi de gheaţă.

Mărturiseşte-I fapta rea
Şi-a patimii revoltă —
Şi-o albă, minunată stea
Va răsări pe boltă!

Vedea-vei îngeri şi lumini
Pe umerii tăi şubrezi,
Când vei veni să I te-nchini
Cu ochi smeriţi şi umezi...

poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Generaţii după generaţii, secol după secol interpretările noastre variază în armonie sau dizarmonie cu Mozart. Când interpretarea este justă concluzia transpare. Aceea a unui adevăr absolut, acelaşi dintotdeauna. Orice interpretare e subiectivă, departe de a fi perfectă, dar o operă de geniu ca "Don Giovanni" nu este o creaţie statică în sine, face parte dintr-un flux în mişcare care se adaptează în timp.

citat din Andrei Şerban (20 iunie 2017)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un sfert de secol şi un pic

Am scris şi eu poezii
sperând cu naivitate că voi înmuia inimile voastre profund corupte, irecuperabil,
m-am îmbătat cu iluziile vestului, shot după shot, trăind visul auto-suficienţei, în centrul mirajelor sociale,
am fost mândră şi rea ca să supravieţuiesc,
am tolerat
şi am îmbrăţişat pe cei marginalizaţi apoi,
le-am iubit provincialitatea şi francheţea,
mi-am făcut prieteni pentru o viaţă,

acum, la un sfert de secol
şi un pic
de existenţă, departe de stereotipul
soţiei urbane, nicidecum docilă sau
resemnată,
în mica mea lume fantastică,
în apartamentul de la periferie unde-i zgomot de tren şi maidanezi,
mult praf şi folclor,
iubirea
cea de toate zilele,
aş putea să rămân
fără să scriu, fără să cârcotesc,
fără să dau share la cel mai
irezistibil video cu pisici
şi mi-ar fi suficient, aş fi fericită.

poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ziua sfântă de Crăciun

Azi tot creştinul este-n sărbătoare
Copiii s-au întors de la colind
E ziua Sfântă de Crăciun, zi mare,
Când candele în ţintirim se-aprind.

Şi arde focul de cu seară-n plite
Şi fierb sarmalele şi caltaboşii
În somn colindătorii au visele plăcute
În zori când se adună, dându-şi bineţe moşii!

Şi este ţintirimu-n sărbătoare
Un orăşel feeric luminat
E ziua Sfântă de Crăciun, zi mare,
De tămâiat femeile-au gătat.

Se-împart apoi bucatele gustoase
Ce-au fiert pe plite de cu seară
Femeile sunt astăzi mai frumoase
În danţul fulgilor de-afară.

În case arde focul şi e bine
Flămânzi, fac ochi colindătorii,
Rostesc sfioşi o rugăciune
Şi-nfulecă apoi cu foamea morii...

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măicuţă Sfântă, nu fi supărată

Sunt lanţurile parcă tot mai strânse
Iar labirintul nu se mai sfârşeşte,
Ia-mi Doamne toate lacrimile plânse,
Nu vezi că suferinţa mă orbeşte?

Măicuţa Sfântă, nu fi supărată
Şi iartă-mă de patima greşelii,
Mi-e inima atât de-nsângerată
Încât doar cheaguri am deasupra pielii.

Mi-e teamă pentru fiecare clipă
Şi o otravă lentă mă sfârşeşte
Iar spaima şi 'ndoiala-n mine ţipă
Când fulgerul durerii mă loveşte.

Învaţă-mă să-mi regăsesc speranţa
Sau dă-mi măcar drumul eliberării
De-s vinovată, voi plăti creanţa,
Dar dă-mi un strop din liniştea uitării.

Doar Tu şi Domnu-mi puteţi schimba calea,
O şansă chiar şi-un condamnat o are,
Vă rog îngenuncheată, luaţi-mi jalea,
Sau liniştiţi-mi sufletul ce moare.

Regret, of cum regret Măicuţă Sfântă
Că uneori m-am contopit cu răul,
Şi am dansat cum doar cel negru cântă,
Deşi simţeam că mă cuprinde hăul.

Nu cer nici milă şi nici îndurare,
Dar le aştept şi sper într-o minune,
Acum când a venit postul cel Mare
Şi toată lumea crede-n rugăciune.

poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De când... până când...

De când e lumea şi pământul,
Tot de-atunci bate şi vântul.
Norii tot de-atunci se-adună,
Fulgeră, plouă şi tună.

Tot de-atunci apele curg,
De-atunci cântă cucu-n crâng,
De-atunci sunt zile şi nopţi,
Tot de-atunci sunt vii şi morţi.

Din acele prea vechi timpuri
Există ani şi anotimpuri.
De când soarele e soare,
Tot de-atunci luna răsare.

De-atunci pomii ne umbresc
Şi cu flori se-mpodobesc.
De-atunci pământul hrăneşte
Tot ce pe el vieţuieşte.

De-o veşnicie strălucesc
Stelele-n raiul ceresc.
Tot de atunci păsări zboară
Către marea Stea Polară.

Toate-acestea îşi au mersul
De când există Universul.
Şi după cum cartea ne-nvaţă,
Tot de-atunci există viaţă.

De când planeta are viaţă
Omul stă mereu în faţă.
Chiar dacă există moarte,
El are posteritate.

Va dăinui până când
Va dispărea acest pământ.
Atunci, nu vor fi zile şi nopţi,
Nu vor mai fi vii, nici morţi.

Atunci viaţa se sfârşeşte,
Când pământu-ncremeneşte.
Când, în Universu-acesta mare
Va străluci un alt soare.

poezie de Dumitru Delcă (22 octombrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să ne rugăm dacă vrem să ducem o viaţă sfântă! Trebuie să trăim o viaţă sfântă ca să ne putem ruga!

citat din Leonard Ravenhill
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!