Cireșe de mai
De unde să-ți aduc
Iarna
Cireșe de mai?
Nici Pomul Cunoștinței
Nu înflorea în ger.
Doat iluziile tale,
Iubitule,
Boabe cărnoase,
Dulci și aromate
Precum cireșele,
Ne împrimăvărează în roz
Copacii din livadă,
Care iernează în noi.
De unde să-ți aduc,
Iarna,
Cireșe de mai?
poezie de Daniela Reghina Onu din Pași printre pietrele Sionului (decembrie 2006, Davideni, Neamț)
Adăugat de Valentin Mesianic
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Ce să-ți aduc iubito de pe mare?
Ce să-ți aduc iubito de pe mare,
Ce să-ți aduc iubita mea de pe ocean?
Ce să-ți aduc iubita mea din depărtare,
Din timpul și din mitul necontemporan?
Ce să-ți aduc iubita mea din Atlantida,
Ce să-ți aduc iubita mea de pe Olimp?
Ce să-ți aduc iubito din legenda
Unui ținut și a unui ev uitat de timp?
Vrei să-ți aduc poemele străvechi despre iubire
Și diamante ferecate-n aur și argint?
Sau amfore grecești scăldate-n nemurire,
Din Sparta din Athena sau Corint?
Poate dorești să îți aduc numai seninul
Și liniștea albastră din nemărginiri?
Ori poate vrei ca să-ți aduc destinul,
Potopul și blestemul unor mari iubiri?
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Condițional
Gândesc.
Ar fi bine să-mi fii
De unde nu mi-e.
Să-mi aduni de unde scad
Și să-mi aprinzi din zbor
Ce sting...
Gândesc.
Aduc.
Ar fi simplu să-ți dau
De unde n-am.
Să-ți cânt de unde n-aud
Și să-ți strâng din suflet
Ce nu poți...
Aduc.
Simt.
Ar fi frumos să vii
De unde nu mergi.
Să poți de unde nu vrei
Și să iubești din mine
Ce nu am.
Simt.
Chem.
Ar fi tu să strigi,
De unde nu vin,
Ar fi eu să strâng de unde nu ești
Și să iau din tine
Ce nu sunt.
Chem.
poezie de Gabriela Chișcari (21 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
CIREȘE ROȘII...
Intr-o livadă minunată
Cu cireșe roșii încărcată,
De dimineața m-am plimbat și cireșele le-am admirat.
Să le culeg am ezitat,
Am ezitat și să se mai coacă am așteptat.
Dar o ploaie puternică, dintr-odată s-a iscat
Și cireșele s-au scuturat!
Chiar dacă unele, după ploaie le-am adunat
Cireșele roșii pe care le-am admirat,
Totuși, iată, s-au stricat...
Viața, să mă învețe, așa a încercat
Și pe viu mi-a arătat
Ca atunci când un dar ție ți s-a dat,
Și tu să-l primești, ai ezitat
Darul, departe de tine a zburat,
Pentru că cine ți l-a dat Acum, pentru totdeauna ți
l-a luat!
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O lună de cireșe
O lună de cireșe
stau prinse
în pleoapele stelare,
ca niște muze
sperând să cadă
ploi trezite
cu fulgere nemărginite
prizându-le
în fotografii străpunse
de aripi contopite
în priviri libere.
O lună de cireșe
flori albe
roșii pete
prelinse-n
dulci sentimente
duios pătrund
în aerul scufundat
de degete desenate
forforescente bat
în noaptea
de cireși... cireșe.
poezie de Maria Dumitrache DMP din Port balerinii cu aripi (2012)
Adăugat de portbaleriniicuaripi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La cireșe
Vrei cireșe și n-ai bani -
Poți să-ți iei doar o felie,
Vânzătorii nu-s țărani...
Și-au cântar de farmacie.
epigramă de Valentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste de iarna
Miracol glisat în cristale
iernează târziu
lumini măcinate de clipe
imaculat
toate zăpezile care trec prin fereastră
îmi aduc aminte de acea lume
din care iarna încuia veșnicia
în tine
de cabana ascunsă între umbre
și de căldura vetrei
peste care focul
hipnotiza arderea unui timp
mocnind a mere coapte
cu gânduri amestecate
într-o cană de ceai
fierbinte
îmi ninge din priviri
o dorință.
poezie de Raluca Oprita
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cireșe
Fața ei este o grădină
De trandafiri, de parfum plină,
Un paradis e trupul ei
Cu fructe atârnând pe-alei.
Cireșe cresc la care n-ai acces
Până se coc și plâng după cules.
Și, oh, cireșelor le vine atât de bine
Cu perle albe alăturea să șadă!
Când râde, cireșele ei pline
Roșii boboci par, în zăpadă.
La ele n-au nici ochi, nici prinț acces,
Până se coc și plâng după cules.
Ochii de înger pândesc sub pleoape,
Sprâncenele stau arc, cu-ntinsă struna,
Amenințând pe-oricine-i prea aproape,
Orice-atentat, cu ochiul sau cu mâna.
La sacrele cireșe n-ai acces,
Până se coc și plâng după cules.
poezie de Thomas Campion, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu cireșe la urechi și cu fragi
Această femeie pe care
O iubeam nebun în tinerețe
S-a șters ca un semn de-ntrebare
Când mor între vârstnici povețe
Din toate-a rămas doar consemnul
Uitării precum o nălucă
De unde și poate, îndemnul
Cu veșnice doruri de ducă
Această femeie de care
Întreabă amintirile-mi vagi
M-așteaptă în nopți viitoare
Cu cireșe la urechi și cu fragi
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cireșele
"Dă-mi, fa, cireșele!..." Ea tace,
Dar ochii ei, uimiți, îi spun:
"Auzi, cireșe în Decemvre!...
Zău, mă băiete, ești nebun!"
"Dă-mi, fa, cireșele!..." Ea coase
Cămașa-i prinsă în ghierghef,
Și-l lasă-n voie s-aiureze:
Îl vede ea că e cu chef.
"Dă-mi fa, cireșele!..." Ea râde,
Pricepe făr-a-l întreba;
Și-acopere cu mâna sânul,
Șoptindu-i rușinoasă: "Ba!"
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cireșele
Doamnei M. C.
"Dă-mi, fa, cireșele!..." Ea tace,
Dar ochii ei, uimiți, îi spun:
"Auzi, cireșe în Decemvre!...
Zău, mă băiete, ești nebun!"
"Dă-mi, fa, cireșele!..." Ea coase
Cămașa-i prinsă în ghierghef,
Și-l lasă-n voie s-aiureze:
Îl vede ea că e cu chef.
"Dă-mi, fa, cireșele!..." Ea râde,
Pricepe făr-a-l întreba;
Și-acopere cu mâna sânul,
Șoptindu-i rușinoasă: "Ba!"
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iti placeau
Ție îți plăceau mereu căpșunile
Și eu alergam să-ți aduc căpșuni,
Mie îmi plăceau mereu nopțile
Dar tu noaptea trebuia să fii devreme acasă!
Ție îți plăcea des ciocolata
Și eu alergam mereu să-ți aduc ciocolată
Și-mi zâmbeau atât de frumos vânzătoarele
Când alergam eu ție să-ți aduc ciocolată!
Ție îți plăceau stelele și eu
Te alergam mereu prin gând nopțile
Să-ți arăt stelele,
Mie îmi plăceau mereu sărutarile
Și tu mi le dădeai atât de greu!
Ție îți plăceau de fapt alți băieți
Și eu am picat de fraier.
poezie de Andrei Ionut Sava
Adăugat de Mihaela Dorulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crizanteme
Așteaptă-mă diseară la fereastră
Cu ochii triști, cu fruntea visătoare...
Am să-ți aduc un braț de crizanteme,
Să-mpodobim iubirea care moare...
Am să-ți aduc un braț de crizanteme...
Sunt flori târzii, sunt florile din urmă,
În viața lor e moartea primăverii,
Cu viața lor iubirea ni se curmă...
Așteaptă-mă diseară la fereastră
Cu fruntea-n mâini, cu ochi pierduți în vis
Am să-ți aduc un braț de crizanteme
Și cel din urmă cântec ce ți-am scris...
poezie celebră de Victor Eftimiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Paunasul codrilor" de Victor Eftimiu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Sâmburi de mărturisire
Cireșe stropite de păcate
Cu sâmburi de mărturisire,
Atârnă la gâtul nostru
Cu fir de smerenie.
Cireșe decojite de piele
Rămân vulnerabile în fața Judecătorului...
Cireșe dezbrăcate de prejudecăți,
Se spală în apa recunoștinței...
poezie de Silvia Filip (8 martie 2020)
Adăugat de Silvia Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarnă-n doi
Hai să ne jucăm de-a iarna
să ne îmbrăcăm în fulgi
Dumnezeu Însuși cu goarna
semn să-ți dea unde să fugi
Hai să ne-mbrăcăm în fulgi
tu femeie de zăpadă
să-ți sparg sânii ca pe nuci
îngerii din cer să cadă
Vai femeie de zăpadă
Dumnezeu iarăși cu goarna
viscolește o baladă
hai să ne jucăm de-a iarna
Să ne dezbrăcăm de fulgi
din carne ninsori să-mi smulgi
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (1 ianuarie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Cântec de iarnă
Ești atât de frumoasă, iarna!
Câmpul întins pe spate, lângă orizont,
și copacii opriți, din fuga crivățului...
Îmi tremură nările
și nici o mireasmă,
și nici o boare,
doar mirosul îndepărtat, de gheață,
al sorilor.
Ce limpezi sunt mâinile tale, iarna!
Și nu trece nimeni
doar sorii albi se rotesc liniștit, idolaru
și gândul crește-n cercuri
sonorizând copacii
câte doi,
câte patru.
poezie celebră de Nichita Stănescu din Sensul iubirii -1960
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Uită-mă
Uită-mă, precum o pană, uită aripa ce-o zboară
Uită-mă, precum arcușul, uită coarda de vioară
Ce vibrând așteaptă iarăși mângâierea lui cuminte
Uită-mă te rog, ca astfel, să-ți aduc din nou aminte
Cum te mângâi cu privirea chiar de mâna te atinge
Cum sărutul meu, iubito, te alintă și te frige
Atingându-ți pielea fină de pe gâtul tău suav
Așternând fiorii clipei peste trupul tău firav
Dacă vrei, mă uită-n noapte, ca aminte să-ți aduc
Alipindu-mă de tine, încercând să te seduc,
Trupul meu să te respire, împreună să plutim,
Uită-mă, dar fii-mi alături, să-ncercăm să ne-amintim
Amnezii să te cuprindă, însă toate temporare,
Să mă uiți de te mai supăr, dăruiește-mi iar iertare,
Uită-mă, dar mă iubește, inima să-ți fie a mea
Să-ți aducă ea aminte că de fapt nu poți uita
poezie de Adi Conțu (27 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să mă aștepți
Așteaptă-mă în clipa care-ți trece
Topindu-ți urme de sărut pe buze
Ce umezite, nu mai vor să sece,
Iubirea rătăcită printre scuze
Ridică voalul, inima deschide,
Să poți vedea cu ea albastrul zării
Din ochii unde zâmbete candide
Te scot de sub altarul supărării
Și lasă-mi mâna să-ți ofere visul
Ce-a fost cules cu grijă dintre stele
Să-ți lumineze sufletul și chipul
Ca tu să strălucești precum fac ele
Așteaptă-mă când redevii uitare
Aminte să-ți aduc prin mângâieri
Că nu ne-am risipit în clipe amare
Uitând iubirea care ne-a fost ieri
poezie de Adi Conțu (3 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna pe uliță
Pe patul unde bolesc
Îmi pun o ultimă dorință:
Duceți-mă să mă-ncălzesc
Iarna pe uliță.
epigramă de Alexandru Truță
Adăugat de Alexandru Truță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cireșele
S-au copt cireșele acasă
Si n-are cine le culege
Si iarba a crescut de coasă
Iar iasomia inflorește
Pe drumul care leagă sate
Cu plopii inșirați străjeri
Mă duc cu gândurile mele
La zilele care-au fost ieri
E soare cald in luna mai
Grădina toată inverzește
Unde-i copilul cel bălai
Care-aduna in sân cireșe....
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Unde te duci, privighetoare
Strigă, salcia,.. cu pleată plângătoare.
Să-ți aduc altă primăvară!
Plecă, in lacrimile ei, uscate..
de toamnă
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!