Poem Nazteca
Condeiul am să-l bag în buzunar
Pe fila lumii să plec hoinar...
Lăsând în urmă, poemele cărare
Spre muntele ce se vede-n zare.
Unde am să aștept cu o floare
Să apari poem de mirare!
Cu șoapte de metafore
Să dai lumii mele culoare.
Căci acum sunt conturul de tuș...
In lumea lui Gopo în rostogol
Un cerc de ochii fără tine gol
In vortex de nisip prea nesătul.
Ce lasă in urmă doar pietre
Cu numele tău scris Nazteca...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre poezie, poezii despre ochi, poezii despre nisip, poezii despre munți, poezii despre metafore sau poezii despre flori
Citate similare
Culoare poem de quasar
Despletită învăluită șerpiu
abur de curcubeu cu boare
sublimă de mirare
înfiptă al meu rece pustiu
pe ecranul de cinema gol
ce desparte ziua de noaptea mea
văzând doar umbre prin ea
spintecând în lumină de mirabol
vidul meu rece de prostovol
unde prins în liane nevăzute
ace de timpuri topite
te asteptam levitat în carambol
cu astri seci ai clipelor
ce i-ai-nflorit în nuferi de albastru
cu sărutul tău măiastru
și căpruiul curcubeielor
a opta culoare a cerurilor
dorită de privirea îngerilor
de mare de piatra stâncilor
să le ucidă teama abisurilor
cu șoapte și bucle
nemaivăzute în toate timpurile
cu conturul de infinit
în care în quasar poem am renăscut
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre sărut
- poezii despre stânci
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre nuferi
- poezii despre noapte
- poezii despre lumină
- poezii despre infinit
Primul cuvânt
Când, prima dată te-am zărit
Planetele toate s-au oprit..
Și inorogi din câmp de stele
Pe spate ducând bătăile.
Băteau in piept cu cutremure
Răscolind galaxii, mările!
Și apoi totul a împietrit..
Asteptând primul tău cuvânt.
Din care universul sa născut
Cu mine gol de tot și toate
In mână cu o simplă floare
Un contur de Gopo fără culoare!
Dorind un Big bang de mirare
Dintr-o sublimă sărutare
Cu ambrozia curcubeielor
Cu vâlvătăiele muzelor!
Care in tine s-au contopit
Cu sărutarea de infinit,
Ce a despicat Universul
Si am simțit că sunt punctul..
Exclamației, terminând cuvântul
Cu numele tău, inceputul
Care denumește Universul
Ce! După pasul tău are mersul
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre cuvinte, poezii despre unicorni, poezii despre stele, poezii despre planete, poezii despre naștere sau poezii despre cutremure
Poeme suspendate
Mă afum cu o lumânare
De aceea a iadului, tare..
Clipa trecând șerpuitoare
Nu te aud culoare-n zare.
Nisipul sa oprit se pare!
Privind în dune de umbre,
Să te zărească mirare
Ce-n trupul lui răsare
Oaze ochilor mei orbi
Mirajelor timpului robi
Până ai apărut deodată
In zbor pe filă fermecată
Mângâindu-mi călimara
Precum Aladin lampa
Să mă scape de vampa
Singurătate selenară
Ce-o duceam in zi și seară
In desaga mea de cuvinte
Pe cămile de fum în minte
Ca un beduin de ceară
Ce se topea în soare
Renăscând în frig de noapte
A deșerturilor fără metafore
Ce mi le-ai născut tu poveste
Cum în o mie una nu mai este
Prin grădini nemaivăzute
Semiramidă de șoapte
Prin poemele mele suspendate
De curcubeie-nfipte-n stele
Să legene-n cuiburi de flori
Când tu spre mine zbori
Răsfind rouă in versuri
Să naști din fiecare punct
De nisip câmpuri de maci
Albaștri si rosii și violet
In metafore de curcubeie
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre versuri, poezii despre timp, poezii despre singurătate sau poezii despre seară
Puncte sărutate în note
Mi se terminau cuvintele
În puncte, puncte cu clipele
Versurilor ce mi-e erau hrană
Și apă și aer și crisalidă..
O răsuflare le-a ondulat
Pe un portativ în muzică
Divină si lumii unică
Cu diez de neasemănat...
Zburându-le în fluturi
De sunet de mirare
Cum fluturele are în privirile
Noastre-n efemere zboruri
Născând infinitul de mirare
Ce mă renăstea-n șoapte
De nu stiu unde venite
Să dansez în metafore
In cântecul de sublim
Născut de ea, heruvim
Venit din altă lume
Să-mi renască poeme
Pe portativuri de infinit
Cu soaptele ei de zenit
Cu parfum de tei lucit
In note licurici aurii
De ea, șoapta răsuflare
Magnific de mirare..
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre fluturi, poezii despre tei sau poezii despre sunet
Poem hoinar
sunt un deșert fără habar
cu dune de zar
distih de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zaruri, citate despre poezie sau citate despre deșert
Lună poți
Lună te rog de-mi poti
Infinge-ți adânc colții!
Să alerg prin munți și văi
Doinind cu șoapte văpăi.
Poate o vedea ochii ei,
Dorul de raze selenare
Ce mă arde-n nopți prea tare...
Pe grumaz făr'buza de tei.
Ce înfloreste bratele
Și îndulcește clipele!
De coboară in stol stele
In cunună printre bucle.
Răsfindu-se-n sărutare
In aurore de mirare,
Invăluindu-i conturul
Cum mă arde acum dorul
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi sau poezii despre dor
Poem răbdării de diamant
Răbdarea de diamant
e rară în această
magmă de calvar
căci cea de fier
o capeți în foc
în câteva ore
când el stă
mii de clipe ale fierului
în focuri de neimaginat
să răsară
cu strălucire în soare
în șoapta lumii
plină de mirare
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre fier, poezii despre ore, poezii despre diamante sau poezii despre Soare
Cărarea
De la unde-ai fost odată
Pân' la unde vrei s-ajungi,
Dai din coate, ochii roată,
Depărtarea s-o alungi.
Te agiți ca într-o mare
Ce te-ntâmpină c-un val,
Uneori, mai fără sare,
Alteori, catastrofal.
Și nu vezi că-i doar o mare,
Nu vezi nici că-i doar un val,
Te forțezi să-ți faci cărare
Către un... ceva final.
Când ajungi, privești în urmă,
Dar ți-e foarte greu să vezi
Căci, în spate, anii, turmă,
Te așteaptă să te-așezi
Și se țin de tine... ață,
Nu ai loc spre unde-ai fost,
Și-ți dai seama că o viață
Ai trăit-o... fără rost.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață sau poezii despre sfârșit
Sublim de mirare
Atunci când ea apare
lumea capătă culoare
și-nmiresmează în boare
cu sublimul de mirare
ce nu-l are nici o floare
răsăritul unui soare
briză de perlă în mare
cetină-n a ei răcoare
răsărită din mirare
cu a ei atingere
născută printre liniște
de nemaivăzute creste
înălțată de umeri ei
de cristalinul ochiilor
cu adierea mărilor
șoaptele răsăriturilor
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre perle sau poezii despre briză
trup de Nazteca
bătătorit de mine
cu al tău contur
haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem
În noaptea minții mele
Ea are șoapte
De Perseide
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem matrice
Potcovit cu caiele de viermi
Înhămat clipelor de ieri
Din ce in ce mai grele
Cu cele de azi mute în pietre
M-am asezat pe iarba ta șoaptă
Și nebunie s-au îndrăgostit
De tine și ambra rouă, viermii
Ce-mi răsăreau din toată clepsidra trupului
Spărgând coconul ei de sticlă
In clipe fluturi in roiuri
Oprind nisipul să-i admire
Cu zborul lor efemer de mirare
Ce răsărea altul din cel ce moare
În fuiorul ce se înălta in zare
Cu două trupuri îmbrățisate
In matricea de eternitate
Cu ploi de aripi căzătoare
Si cu un fuior de fluturi curcubeu
Ce se ridica in continuare in mirare
Privirilor ce din patru ochii s-au topit
In cea de infinitul nedefinit
Cu utopii ce doar iubirea le poate trăii
In matricea nemuririi energiei
Ce nu se pierde veșniciei
Atrăgându-se din orice zare
De aceași lumină are
Și tel de zbor de fluture
În infinitul de mirare
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viermi, poezii despre iubire, poezii despre trecut, poezii despre rouă, poezii despre prezent, poezii despre ploaie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nesătul de opt
Azi sunt trei de opt!
Trei infinturi as umbla
după tine mort
fără să fiu sătul
de gustul
tău de albastru copt
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte sau poezii despre albastru
Lasă talpa să citească
Câteodată, când clepsidra te strivește
Aruncă de pe tine sticla ce te-nvelește
Și alergă pe o plajă de nisip desculț
Să-ți șoptească talpile cu a lor simț
Că esti sus pe nisipul ce curge invers
Oprindu-l pentru o clipă, lipsit de sens
După care fugim noi turbați-n vortex
Negustând simplul ce lasă timpul perplex
Din adierea vântului, culoarea curcubeului
Cuvintele florilor, zborul fluturelui
Și, chiar,.. din citirea lui cu tălpile...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre plajă sau poezii despre lectură
Mirare din mirare
Cu fiecare clipă floare
Te măresti-n mirare
Și mă cuprinzi-n petale
Acoperind răni letale
Cu săruturi de ultraViolet
De șoapte solare
Ce ucide orice demon..
Topindu-mă intr-un punct de foton
Pe bucla de magmă ascunsă
După soare
Să lunec pe ele
Ca o adiere cu șoapte de stele
Să o strălucesc
In cuibul meu de petale
A unui colibri ciocârlie
Ce se hrănește cu polen solar
Din sărutul tău mie bipolar
Ca o eclipsă ce apare și dispare
Când nu ți-a aud vocea
Cu magme astrale..
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre eclipsă sau poezii despre astre
Poem întelepciunii
Intelepciunea e un munte înalt
ce-și topește rece gânduri
de ghetari în izvoare...
Inimi verzi cu bătăi de tămâie
lăsând în urmă delte din sufletul său
pentru munții,.. ce-o să apară iar
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre verde, poezii despre suflet, poezii despre inimă sau poezii despre gânduri
Când iubești...
Când iubești pe cineva
Capătul lumii e doar un pas
În căutarea lui pentru a-l săruta
Și universul un buzunar cu răvaș
Ce-l scotecești în toate ungherele
Să-i găsești șoapta
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
În nori lumii cu picături de oameni
iubirea adevărată zăreste
prin celălalt o fantă albastră
spre lumea ei neînoroiată
unde doar ei, cei ce se iubesc adevărat
intră unul prin celălalt
intr-un paradis de neimaginat
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre adevăr, poezii despre rai sau poezii despre nori
Lasă-mă femeie
Lasă-mă, femeie, să mă închin în fața ta,
Căci fără tine lumea un pustiu ar părea.
Lasă-mă, femeie, să-ți sărut piciorul gol,
Căci fără tine dorul nu ar mai fi dor!
Lasă-mă, femeie, să-ți sărut buzele tale dulci,
Căci fără tine zilele sunt prea scurte și nopțile prea lungi.
Lasă-mă, femeie, să-ți admir chipul tău divin,
Căci fără tine soarele ar lumina mult mai puțin.
Lasă-mă, femeie, să-ți mângâi palmele tale moi,
Căci fără tine pământul ar fi pustiit de vânturi și inundat de ploi!
Lasă-mă, femeie, glasul tău blând să-l ascult,
Căci fără tine începutul nu ar avea niciun început.
poezie de Vladimir Potlog (6 martie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre zile sau poezii despre picioare
Sens al sensurilor
File albe negre cad din zare
Scrise alb și negru-n renegare...
Alba scrisă-n negru dă dreptate
Neagra-n alb scrisă-ntoarce toate.
Renegând sensurile predicate
Lumii de minți prea luminate!
Căzând in frunze ying yang cu lame
Tăind fante ce-mi ard napalme...
Fila-ntunecată a zării mele
Intr-un deja-vu-n ploi de stele,
Zărind sensul sensurilor mele
Cunjurată de hore cu iele.
Recitindu-mi duios poemele
Transformând toate gândurile,
In ninsori de astrale petale
Tu, dragă,.. sens al nemuririi mele...
Căci ne vom întâlni, poate aici
Sau-n viețiile-n care voi căuta:
Talpa, sărutarea, șoapta ta...
Prima! Ce mi-a născut menirea
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre alb, poezii despre negru, poezii despre stele căzătoare, poezii despre ninsoare sau poezii despre minciună