Crocodilul de apă

sărată este o piatră
marea totuşi nu muşcă
poftiţi
vă însoriţi, vă prăjiţi liniştiţi! -
băgăm
peste zi piatra
flămândă în cuşcă

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatra

nu mai ai gaz! spune ea
încercând să-şi aprindă
o ultimă ţigară...
bine că totuşi am piatră
la fiere! zic eu resemnat

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatra scrisă

se bate cu pumnii reci re
ci în pieptul care o
lespede este şi se încălzeşte
în piatră

scrie cu litere ca de neon (?!) cam de

o şchioapă de-ai fi şi mă treci nu
te opri niciodată în
durerată nu te a
pleca după aşchii de fosfor

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea cameră

acesta este cer
tamente peste zi colţul meu! spuse
macaronarul vorbind... friulana
înţelegând
prin mare o cameră tipică – adriatică –
pătrată, sărată
înţelegând
să-şi pună soţia şi copiii cu ochii să în
depărteze cu trufie parchetul
de stegar (salvamar) şi să calce
cu aere de struţi pe nisip
în ciuda avertismentelor "mare calmă..."
până spre masca de prânz – când
au decolat de acasă din Tri
este un vecin de origine slo
venă i-a spus că sigur vor fi vor servi
la Isola d'Istria la
all inclusive şi carne şi oase şi coamă
fluturată de mânz! –
marea e calmă, e-n colţuri: e camera
lor, a macaronarilor
şi
ei se extind cu pene pe nisipul fierbinte
deşi
unele tehnici în deghizare dau greş
aici, lângă mare...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De poftiţi

De poftiţi la nemurire
Câtă am - o dau acuşi,
Ca să cumpăr dragei mele
O pereche de mănuşi.

epigramă de Mihai Eminescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pisicul marin

unu se îneacă
geamandura priveşte
cum înoată un peşte
în zbaterea mieunată
în apa sărată
altu spală o roşie-mpieliţată
o taie de o salată
bulgărească şi nu
se mai întoarce

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Valuri de vacanţă

în timp ce el sparge valuri normale,
de vacanţă, la Isola d'Istria, ea
face valuri sintetice cu
coada ei de sirenă gonflabilă în timpanele
lui de suprafaţă... şi de aceea
el introduce un băţ ascuţit ascuţit
în urechea-lagună şi sparge
iubirea ei declarată – sărată – dar ea
încă nu, totuşi nu
îi obturează cu sânii în spume, ah, poli
uretanice mările şi oceanele! – nu
are încă etichetele necesare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trenul de piatră

Când venea naşul
îi arătam o piatră culeasă din tren
el îmi ştampila piatra cu o piatră
culeasă de lângă tren.
Trenul trecea prin piatra
de sub tren...
Urla
cu un urlet de tren
o piatră
în urma trenului...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu greşitoru'

Îndrept arma către mine –
glontele abia de-mi vine...

E o puşcă ce nu muşcă,
e o puşcă-blândă-puşcă...

Am atunci a nu muri,
am a trage – zi cu zi!...

poezie de Traian Abruda din Orele rindelei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacul Europa

unul din bloc s-a întâlnit
cu mine: a scos o bară numai rugine
a băgat
întreaga asistenţă din cartier între
aracii cu trandafiri (?!) totuşi strânşi
totuşi
cu gume de strangulat peste
poate picioarele unor tinere balerine
foarte lebede,-nţepenite
în casa scării comună
europeană. de azi
până azi

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Francheţea epigramei

De-aceea ar dori-o-n cuşcă
Persoanele prea ipocrite,
Că nu înghite tot ce muşcă,,
Ci muşcă tot ce nu înghite!

epigramă de Gheorghe Ungur din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câine rău

A ieşit rapid din cuşcă
Şi-am sărit cam speriat,
Am crezut că el mă muşcă,
Dar e maistru la lătrat!
În politică ai altă soartă
Cu magnifici lătrători,
Ei te muşcă apoi latră
Şi se dau drept salvatori!

fabulă de Constantin Enescu din Jungla modernă (7 aprilie 2017)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

un el şi un el da
că-şi încoardă bărbăţia şi muşchii
nu vor dura mult mai repede de
cât un el şi o ea
visata casă de piatră?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce să se bucure unii la bucuria ta, când ei pot mai bine să nu se supere la marea ta supărare?

aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te întorci de la ţară, e bine să te opreşti la oraş, să nu dormi, totuşi, în câmp.

aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu beau non stop dar, totuşi, mă opresc când simt, aşa, o deziluzie...

aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abandonul

Piatra alergătoare a abandonat.
Peste piatra alergătoare a abandonat
încă o piatră alergătoare
peste care îndrăgostitul
abandonat
a ridicat în sus floarea din mână
şi a apăsat trăgaciul de "Start".
Toate păsările lumii
speriate
au abandonat stolul.
Toţi au abandonat.
Nu se ştie încă cine a câştigat!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carminul

traian, eşti nebun
spune un capăt de scrum
în scrumiera monumentală de-acum
dată uitării ceramice -
o fosilă
totuşi sensibilă uneori la atingeri (?!)
cum şi milenarii poeţi
par a zvâcni fructivori
mai mult
decât fumul cireşelor: nori
de carmin

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu muşcă

Îngerul închis în cuşcă

monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele (25 noiembrie 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presiunea votivă

ştii că nu te iubesc
şi totuşi pui capul de femeie cu fa
cultăţi terminate la zi
seara pe umărul meu ca o pernă cu epoleţi
(?!) - peste nară
mai strecori şi genunchiul cu aripioară
între tapetul de casă şi halatul de masă
corporală puţin deplasată
spre roşul votiv al dezvirginării

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balaurul

mi-au căzut capetele unul
după altul - si
si(n)gur la calm (?!)
giordano făcea totuşi
pe-nflăcăratul

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!