Și de o fi să-mi pierd albastrul
De-aș mai putea să te desprind, din alte brațe de liane,
Cu brațul drept să te cuprind, cu stângul să-ți ating piane,
Te-aș recompune-n do major, preludiu, vals chopinian,
Ca în nocturna mea de dor, să te adorm venusian.
Ca o lunatică bacantă, te-aș îmbăta definitiv
Și te-aș iubi ca o amantă, sălbatic și imperativ.
Pe glezna mea să te supun, ca pe un sclav servil și blând,
Când din dorință te adun, să muști din trupul meu flămând.
Și de o fi să-mi pierd albastru', în sângele zvâcnind extrem,
Vei fi cel mai dorit dezastru, de-așa năpastă nu mă tem.
Să geamă cerul ca-n potop, eu te primesc în tot ce sunt,
Să nu te-atingă niciun strop, eu n-am să uit vreun amănunt.
Și de va fi să nu-ți ajungă cât te iubesc și te alint,
Tu, să m-alungi cu mâna stângă și eu cu dreapta să te mint.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Și de o fi să-mi pierd albastrul
De-aș mai putea să te desprind, din alte brațe de liane,
Cu brațul drept să te cuprind, cu stângul să-ți ating piane,
Te-aș recompune-n do major, preludiu, vals chopinian,
Ca în nocturna mea de dor, să te adorm venusian.
Ca o lunatică bacantă, te-aș îmbăta definitiv
Și te-aș iubi ca o amantă, sălbatic și imperativ.
Pe glezna mea să te supun, ca pe un sclav servil și blând,
Când din dorință te adun, să muști din trupul meu flămând.
Și de o fi să-mi pierd albastru', în sângele zvâcnind extrem,
Vei fi cel mai dorit dezastru, de-așa năpastă nu mă tem.
Să geamă cerul ca-n potop, eu te primesc în tot ce sunt,
Să nu te-atingă niciun strop, eu n-am să uit vreun amănunt.
Și de va fi să nu-ți ajungă cât te iubesc și te alint,
Tu, să m-alungi cu mâna stângă și eu cu dreapta să te mint.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aș ninge...
Te-aș ninge de azi, sub troiene să-mi cazi, tot eu să te caut și să te găsesc, sub albul ce-mbracă și mare și brazi și om de zăpadă în tine să cresc...
Te-aș ninge așa, liniștit ca-n povești pe ochi și pe frunte, pe brațe și gând, să-ți intru cu iarna în nopți când privești cum ning dintr-un cer, unde vise mai vând...
Te-aș ninge cu versuri albite de nea, poemele iernii să-ți fie veșmânt, te-aș ninge cu stele, dar n-am nicio stea, și de mai cade vreo stea pe pământ,
Decembrie-o-ngroapă-n zăpezi de argint, sau cade pe cetini în seri de Ajun și nu pot, iubite-n Ajun să te mint și nici că aștept înc-o stea, să îți spun...
Te-aș ninge cu dorul ce-mi umblă hai-hui, să mi te-aducă la piept să-mi colinzi, dar a rămas în parfum de gutui, de sub troiene, nu știu de-l mai prinzi...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Te-aș iubi
Te-aș iubi
invers de cum răsare soarele
din Pământ până la Lună
să fiu a trupului arvună.
Te-aș iubi
cu ultimul fulg de nea
invers de cum iubește deșertul ploaia,
de la Lună pân' la stele
să ne fim blestem de iele.
Te-aș iubi fără de vină
ca pe-o dulce violină
arsă pe umărul stâng
de-a ta gură dată-n pârg.
Te-aș iubi cu-n strigăt mut
până te-aș avea tăcut
iar pe trup să te reverși
cu a' tale versuri verzi
să-mi iubești trupul în șoapte
pân' la o mie de păcate,
săvârșite-n miez de noapte.
Te-aș iubi
și poate da
M-ai iubi
te-aș săruta...
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aș iubi...
te-aș iubi dar nu-mi dai voie,
te-aș iubi cum știu doar eu,
ca pe-o floare de aloe,
ca pe însuși Dumnezeu
strig în noapte, strig sihastru,
strig la lună și la cer,
o dorință cu albastru
totul este efemer
zorii plâng și mă ascultă,
plâng și eu în ton cu ei,
sunt o flacără prelinsă,
luminez tristeți de ieri
totul e învolburare,
totul tulbure le văd,
caut o rază, încântare,
caut prin pomi doar frunze verzi
te-aș iubi dar nu-mi dai voie,
te-aș iubi, cum te-aș iubi,
te-aș iubi de bunăvoie,
dacă vrei, pentru că știi...
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-aș putea
De-aș putea să te rup din cer,
De-ai putea să fii tu, steaua mea?
Să te-așez într-un galben eter,
Să te pot privi, să te pot umbla.
De-aș putea să te cânt mereu
Într-o rapsodie fără de sfârșit,
De-ai putea din tu, să fii numai eu
Și să nu mai pleci, să devii zenit.
De-ai putea să-mi fii nopțile târzii,
Fără să adorm, să te pot visa?
Făr' să mă trezesc, să te pot privii,
Cât te-aș mai iubi, cât te-aș mai avea?!
poezie de Mihail Coandă (18 noiembrie 2016, Rîpa, Motru)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu te-aș iubi
Eu te-aș iubi, dar n-am nici casă
Și nici venituri relevante,
Pentru-a putea pune pe masă,
Atingeri... mai interesante.
Eu te-aș iubi, dar noaptea vine
Și străzile mă tot alungă,
Înspre ferestrele puține,
Ce au uitat, demult, să plângă.
Eu te-aș iubi, îmi ești pe buze,
Catifelată și discretă
Și nimeni n-o să mă acuze,
Că nu fac uz de etichetă.
Eu te-aș iubi, dar de ce oare?
Și până când să tot aștept?
Să nu mai fii o întrebare
Retorică... în al meu piept.
Eu te-aș iubi, a câta oară?
Și-n câte stiluri păcătoase?
Pentru deliciul tău fecioară,
Când orologiu bate... șase.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De nu te-aș ști
De nu te-aș ști nebună,
Nebuna mea pe veci
Mi te-aș ciopli din humă
Din minți să mă petreci.
De nu te-aș ști vâltoare,
Vâltoarea mea de dor
Te-aș zămisli din mare
Din vis să te scobor.
De nu te-aș ști
Mi te-aș ciopli
Te-aș zămisli
Și-atunci te-aș ști...
poezie de Eugen Lovin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Replică la poezia "Și de o fi să-mi pierd albastrul" de Violetta Petre
De aș putea să te cuprind, în jungle plină de liane,
Cu patimă eu te-aș mușca, să-mi potolesc imensa foame,
În ritm de tobe îndrăcite, te-aș scufunda în apa caldă,
Aș pune flori de rozmarin si flori albastre de lavandă.
Cu dalb ulei de palmier ti-aș unge brațele, genunchii,
Și-un dans erotic îți închin, de simt că-mi sar din piept rărunchii.
Te-adulmec ca pe-n trandafir, iți pipăi pulpele sublime,
Și în sfârșit te gust plenar, căci sunt flămând, dar doar de tine!
Îți simt cum sângele în vine aleargă iute și palpită,
Iar carnea fragedă mă cheamă și-aprinde-n mine dinamită,
O pasiune fără margini mă sfâșie cu țepi de rugi,
Ți-aș dezlega măcar o mână, mi-e frică însă c-o să fugi.
Simt fluturi în stomac cum zboară, tu ești amorul meu fatal,
În mine te doresc întreagă, dar ghinion... sunt canibal!
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aș iubi
ca un tânăr cu lacrimi și cu rime
mi-au rămas în urmă durerile
furiile le-am încuiat în sipet azi
să fiu iute ca norii o clipă trec
te-aș iubi prin beznă întotdeauna
ce îmbrățișează noaptea luna
o să-mi fii prințesa din visul otrăvit
vibrând în mai multe feluri
te-aș iubi în fel și chip
te-aș iubi sub fiecare boare
te-aș iubi până
apucăm să ne trezim plângând
ținându-ne de mână pe drumul
ce lung ne așteaptă întotdeauna
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ea
Te-aș fi răsturnat cu o privire, draga mea,
de-aș fi avut vederea de-a vedea,
te-aș fi ridicat în aerul cu nori
de-aș fi avut eu aripi de la sicomori!
Ah, iubito, tu, de draga mea,
în secundă te-aș și îngheța,
dar mi-e timpul meu departe foarte
fugărind pe alte roate
o imagine de moarte
când mi-e unul către șapte.
De-aș putea să te năzar
viața mea n-ar fi-n zadar.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Alicya
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.De-aș putea...
De-aș putea cuprinde zarea cu o singură privire,
Nu te-aș mai avea în minte ca o simplă amintire,
Ți-aș vedea frumosul chip în oglinda cerului
Și mi-aș pune stăvilar împotriva dorului...!
De-aș putea schimba destinul aș da timpul înapoi
Și-aș fugi în rai cu tine să rămânem amândoi
Pe gurița ta ca fraga ți-as da dulce sărutat,
Printre flori și printre iarbă te-aș iubi neîncetat
De-aș putea să fiu eu floarea ce-o culegi în zori de zi
Cu mireasma mea te-aș face și mai mult a mă iubi
M-ai păstra în foi de carte ca pe-o frunză-ntr-un ierbar
Și din când în când ți-aș cere un sărut, unul măcar
De-aș putea să fiu o apă cu-al meu val să mă-nfășor
Să-mi pot șterge lăcrimioara din lumina ochilor
Ți-aș vedea chipul aievea în apa izvorului
Și n-aș mai fi trist într-una din pricina dorului!
De-aș putea să fiu eu timpul care trece mult prea greu
Când tu nu ești lângă mine să te strâng la pieptul meu
M-aș opri în loc o clipă rătăcind pe-al vieții drum
Iar pe tine te-aș preface în clepsidra mea cu fum!
De-aș putea să-ți mângâi pleoapa cu-n sărut în zori de zi
Să-ți fiu dulce dezlegare, tu iubita mea să-mi fii
Aș striga în gura mare să audă o lume-ntreagă
Cât de mult țin eu la tine și cât imi ești tu de dragă!
poezie de Gabi Costin (13 aprilie 2014)
Adăugat de Gabi Costin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sadism
Ți-aș mușca buzele, să curgă tot sângele din ele,
Pe sânii mei,
Să ți-l iei inapoi de pe ei.
Te-aș lăsa fără bărbăție, să nu te mai poți bucura.
aș ține-o la mine,
s-o am zi și noapte, ce bine.
Și ochii ți i-aș scoate din cap, să nu mai
privești.
i-aș pune-n ai mei,
să mă uit doar la mine cu ei.
Apoi te-aș ascunde-ntr-un pod cu lacăt închis.
așa schilodit cum ai fi,
ce mult te-aș iubi, te-aș iubi.
poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albastru
De-aș fi iarnă, ce-aș mai ninge peste trupul tău sedus!
Dar, nu sunt și ninge cerul vinovat, de jos în sus.
De-aș fi mare,-n brațe-albastre, te-aș purta spre mine-n larg,
Dar, în brațe, port doar vise, umbre ce de țărm se sparg.
Și de-aș fi suspin de vară-n asfințit de flori de maci,
Ți-aș fi lacrima-povară, dar nu sunt și-n ierni mă-mbraci.
De sub neaua vieții mele, te adulmec și te chem
Să îmi fii colind albastru, dezlegare de blestem.
De-aș fi toamnă-n strai de frunze ruginii și de gutui,
Ne-am sorbi la prânz și cină și-amândoi am fi sătui;
Eu, licoare aromată, căpșunică-n bob răscopt,
Tu, șampanie aleasă, așteptând să te adopt.
De-aș fi primăvara verde, și tu frunză-nmugurind,
Fir de iarbă ce-ncolțește pe-al iubirii tainic grind,
Aș mai cere înc-o viață, să am timp să te iubesc;
Dar nu sunt nimic din toate și-n nimic nu mă găsesc.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Te-aș lua în lumea mea,
Ți-aș dărui nemurirea!
Te-aș scoate din pământ,
Te-aș face ceva sfânt!
La rădăcini ți-aș planta
O ramură din inima mea!
Și te-aș uda cu-o lacrimă
Cu dor si patimă!
Și te-aș crește cu priviri
Printre zile, printre spini!
Să mă zgârâi, să mă dori
Să mă pierd în ochii tăi!
Și te-aș face-o margine de timp,
Să mă pierd, să cad prin tine!
Să simt zilele cu mine,
Să-mi fi Tu, doar EU cu... tine!
Și m-aș pierde...
În privirea Ta,
Rezemat de-o clipă,
Doar un zbor, o aripă!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aș ascunde-n vers...
Eu îți caut mâna dreaptă, la răscruce de destine,
Stânga-n lanțuri te așteaptă, s-o eliberezi de mine.
Și orfani de vor rămâne umerii, de-mbrățișare
Vor jeli viori din strune și-or muri de-nsingurare.
Te-aș ascunde-n vers, iubite, să îmi cânți cu muza-n brațe
Printre rime obosite, necuvânt să nu te-agațe.
Și te-aș scrie-n nopți de veghe, un poem pe glezna albă,
Sau sărut lângă ureche, să te-adun din cer și iarbă.
Știu să cânt refren de iele-n nopți vrăjite, sclav te-aș face,
Când mirese nedormite te ademenesc rapace.
Aș pândi de după vise, ca un vânător de stele,
Diminețile să ni se rotunjească în inele.
Te-aș criogena în nordul cu eternități polare
(Mai păstrez și-acum fiordul amintirii fără soare).
Să îmi fii mereu sub gene, irișii să te păstreze
Un mesteacăn din poiene, dor de noi să descifreze.
Tu să înfrunzești alene, când din alba hibernare
Te-or trezi zâne viclene cu promisiuni stelare.
Eu să te culeg, când fructul va erupe de dulceață
Să te gust, să te adulmec, cu apucături de hoață.
Să te sorb ca pe-o licoare, ce mă-mbată cu iubire,
O beție-nșelătoare ce-n curând o să expire.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Te-aș lua în lumea... mea,
Ți-aș dărui nemurirea!
Te-aș scoate din pământ,
Te-aș face ceva sfânt!
La rădăcini ți-aș planta
Ramuri din inima... mea!
Și te-aș uda cu-o lacrimă
Cu dor și patimă!
Și te-aș crește cu priviri
Printre zile, printre spini!
Să mă zgârii, să mă dori,
Să mă pierd în ochii tăi!
Și te-aș face margine de timp,
Să mă pierd, să cad prin tine!
Să simt zilele cu mine,
Să-mi fii Tu, doar EU cu... tine!
Și m-aș pierde în...
În privirea Ta,
Rezemat de-o clipă,
Doar un zbor, o aripă!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate... nu te-aș fi pierdut...
Ce frumoasă ești, iubito!
Of, Doamne, de-aș fi văzut,
Toate astea, mult dorito,
Până să te fi pierdut...
Ce senină ți-e privirea,
De când eu, un derbedeu,
Nu-ți mai rănește iubirea,
Văzându-te un trofeu.
Și ce zâmbet ai, femeie,
Tot haosul lumii-l frângi,
Of..., de-aș fi avut idee,
Nu te-aș fi făcut să plângi.
Cât regret! Dar n-are rost...
Anii nu-i mai pot întoarce,
Să-ți zic: "Nu iubi un prost!
Că de lacrimi te va stoarce."
Și te-aș ține-n brațe, tare,
Înger, cu pleoape căprui,
Însă, eu sunt ăla care,
Te vede-n brațele lui...
Ieri, avut-am și eu șansă,
Să rămân în dreapta ta,
Dar, parcă, eram în transă,
Prea orb să te pot păstra.
Te-ai luptat cu îndârjire,
Să-mi dai vălul de pe chip,
Și-ai iertat, of, în neștire,
Geșelile "ăstui tip"...
M-așteptai, mereu, voioasă,
Și nu-mi reproșai nimic,
Eu? Veneam din altă casă,
Un mârlan! Un nemernic!
Și când ți-ai făcut bagajul,
Sătulă, să "te jertfești",
Ți-am zis sec: "Ai tu curajul,
Fără mine să trăiești?"
În loc să îmi cer iertare...
În loc să plec capul, mut,
Te-am lăsat, cu nepăsare,
Să pleci spre necunoscut.
Ce frumoasă ești, iubito!
Of, Doamne, de-aș fi văzut
Toate-acestea, mult dorito,
Poate... nu te-aș fi pierdut.
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aș scrie...
Te-aș scrie cu peniță de argint, pe un răvaș înmiresmat în șoapte
Albastru din cerneala de abis, să-ți fie vis frumos, lumină-n noapte
Te-aș scrie cu emoție și surâs, la răsăritul mărilor tăcute
Să te îmbrace liniștea-n plăceri, să-ți fie dorul plin de muze mute.
Te-aș scrie sub fiorul gândului apus, pe urma pașilor stingheri din umbră
Ecoul frânt al graiului nespus, extaz pierdut în agonia surdă
Te-aș scrie în ispite oarbe, aș căuta pretexte să te șterg
Și unde-ți freamătă dorința-ntâia oară, acolo aș fi, acolo aș vrea să merg...
Te-aș scrie molcom sub un tei bătrân, cu ramuri înflorite de parfum
I-aș tăinui trecutul în adânc, să te iubesc intens și-n veacuri, ca acum.
Te-aș scrie nebunesc și echivoc, cu patimi stinse într-o amintire
Cum se topește scrumul într-un joc și clipa într-o fragedă trăire.
Te-aș scrie până mi- ar pieri uitarea și oamenii n-ar mai avea povești
Și te-as iubi cu-nfrigurare, mai abitir m-as bucura că-mi ești
Te-aș scrie tremurat în anii grei, cerneala să îmbrace-un vis cărunt
Să nu-ți apună rima în alt suflet
Să-mi fii mereu și virgulă și punct...
poezie de Andreea Palasescu (18 iunie 2018)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
... ci nu te-aș ști mai bine, nu te-aș ști
astrala mea iubire infernală
și gelozia mea patetic de fatală
ci nu să mor aș vrea, ci aș muri...
... ci nu să mor aș vrea, ci aș muri
smulgând din floarea ta petală cu petală
și împletind o coroniță boreală
ci nu te-aș ști mai bine, nu te-aș ști...
... ci nu te-aș ști mai bine, nu te-aș ști
ci nu să mor aș vrea, ci aș muri
ci nu te-aș ști mai bine, aș muri
ci n-aș iubi mai bine, n-aș iubi....
poezie de Iurie Osoianu (23 august 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-aș iubi
Te-aș iubi
Dar nu se poate
Mai incearca
In alta parte
Bate-n poarta
Altundeva...
Te-aș iubi
Ca mi-ar placea
Doru-i dor
Nu-i fulg de nea
Te-aș iubi
Dar nu se poate
Gândurile-s adunate
Și zburate
În alta parte
Și-i târziu
Târziu de toate!
Te-as iubi
Dar nu se poate...
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!