Duşman prieten

Am auzit pe cineva...
Pe mine mă iubeste,
Oare? Intreaga lume

Din răsărit şi apus
Din inalt şi de aici
Dusmani-mi par mici
Am prea mulţi amici.

Câteodată un duşman
Are curajul ce nu-l are
Un fals sau bun prieten
Să-ţi spună cu tărie

Adevărul ce doare...
Mai bine iubit puţin
Cu incredere şi onoare
Decât adulat morgan

Pentru câştig, interese.
Mă inchin in faţa...
Ta.. reverent duşmane...
De-mi spui realul şi ai...

Cinste şi onoare.

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E un vis oare?

E un vis oare?
Şi mi-am înfipt condeiul
în piept cât am putut de tare..
Dar...
Nu doare!
O fi iubirea?
In care nimic din ce faci
pentru ea nu doare?
Sau e visare?
Cine ştie oare...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neasemuito

Am auzit uimit,
Lenardo a inviat
Să-ţi picteze iubito
Trupul de neuitat.

Brâncuşi din poarta sărutului
Vrea,
Să sculpteze neantului
Forma ta!

Bethoveen aude
Şoapta ta
In simfonie de nemurire...

Eminescu a scris sus
Pentru tine
Poezia poeziilor
Zeilor!

Neasemuită esti aici
Şi in orice univers
Si cred cu tărie
Că nu este pictură
Muzică sau vers,
Să-ţi descrie frumuseţea
Iubirea mea...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus fruntea

Sus fruntea înalt in munte Române
Rupe lantul ce crud mi te răpune
Legat de gât de acest roşu tăciune
Saprofit pe codru si legi străbune

Ce din in grai în grai curaj ne spune
Precum Mihai Iancu şi tu Ştefane
Ce nu v-aţi închinat sfinte icoane
De onoare la zalele duşmane

Căci nu am mai fi aici existat
Cum e aromânul ce-ncet dispare
Cum e bucovineanul încleştat
De bolşevici si cucu-i moare

Cum e basarabeanul în Siberii
Lăsat să se roage disperării
Sus căci naţia in mâna lor ne moare
Fără educaţie şi sănătate

Fără legi cu onoare dreptăţii
Fără armată să apere graniţe
Pândite crud de ura jivinităţii
Să ne fure pământul în baniţe

Cu ai noştri mârşavi, hoţi stăpâni!
Comunisti mascaţi in dihori haini
Să sugă sângele sfânt al ăstei naţii
Să umple cu corupţie cu avuţii

Ce vor fi plătite in lagăr Române
Şi ei vor fugi fără cinste şi rusine
Lăsându-ne hrană pentru hiene
Ce ne vor fără grai, tradiţii străbune

Grădina Maicii Domnului să dispară
Din cea mai frumoasă in lume, ţară

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea frumos te pupă în...

Emine coboară în înger de lumină
Şopteşte-le cu poezia ta de stea divină
Onoare, cinste, curaj si multă putinţă
Poeţilor, să scrie cu vers de cristalniţă

Despre chipurile cu mască de mercur
Ce te-au chinuit pe tine adevăr pur
Pentru meschinul lor tron de laur!
Ce acum... prea frumos te pupă în...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citiţi batiste

Voi ce credeţi in onoare si cinste
Uitaţi-vă la maicile voastre preciste
Si ascultaţi ce se aude-n batiste
In ecouri largi de acatiste

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câteodată, ea... nu vorbeşte cu mine.
Si-i mulţumesc, căutând un argument evident...
Mă inchin, ei! Căci nu sunt perfect existent
Şi o privesc ascuns, clipind sunete divine

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-mi spui...

De-mi spui cine-a dat viaţa întâiului atom,
De-mi spui de unde vine pe lume întâiul om,
De-mi spui unde să află fiinţa prea putinte
Ce lumea a creat-o zicând două cuvinte,
De-mi spui de ce e lumea şi care-i ţinta sa,
De ce se mişcă totul şi-n veci se va mişca,
De-mi spui aceste toate, atunci m-apuc şi eu
Să-ţi spun cam unde este şi cum e Dumnezeu.

poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Gândindu-mă ce nu am gândit
Zăresc un apus sau un răsărit

distih de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-mi fie...

Să-mi fie cumva frică... de moarte
O aud în ale voastre şoapte.
Si vreti si oare şi de noapte?
E destulă aici printre fapte...

Si de umbre vreţi oare, cumva...
Le aveţi in spate-ntotdeauna
Cu faţa ascunsă de-mi Luna
E un Paradis de altceva...

Ce aici sub măsti de voi închis
Il cântaţi in psalmi în acest vis...
De a zbura cătărati pe spate
Pe mamă, soţie, copii şi frate...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Superlativul roşu

Totul e de o grandoare
Fără margini şi libertate
In superlativul roşu
Orice cuvânt e nemaiauzit
Şi e nemuritor
Alfabet de dictator
Indică in preamărirea lui
Proiecte vidanjate din găndirea vizionară
Vede in el soluţia tuturor problemelor
Sânge pe caldarâm
E un nimic in megalomania
Pieţii cu tenori rugându-se
Intr-o religie a tuturor pentru o minune
Amăgeala neosuperlativelor
Ne-au ingropat şi mai adânc
In smârcuri ce inghit
Onoare, cinste, demnitate!

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Axiomele convingerii

În bun, onoare, cinste, nu e relativ...
E o simplă încercare de a găsi motiv.

distih de Daniel Aurelian Rădulescu
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Axiomele convingerii

În bun, onoare, cinste, nu e relativ...
E o simplă încercare de a găsi motiv.

distih de Daniel Aurelian Rădulescu
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o zi

Va veni
Fiţi siguri
Când voi dispare de aici
Şi atunci
Voi scrie
Doar pentru iubire
Ea v-a primi tot
Versul inimii mele
Şi ea va hotărî
Ce va face cu ele
Eu nu am avere decât poezia
Şi i-o inchin toată
Celei ce mă face să uit c-am să mor aici
Iubirea

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copii cântă în gheare de vultur

Credeţi că omul o să devină mai bun
După ce ne trece virusul ăsta nouă nebun
Şi-o să cântăm pe la balcoane iar
Cântecul sufletului auzit atât de rar

Precum ai vedea raza unui quasar
Venind spre tine să-ţi releveze senin
Că nimeni pe aici nu e rege pe spin
Înfipt ieri aproapelui cu chip de zar

Rotit după interese de omul avar
Copilului-nfometat sfâsiat de vultur
Pentru o nestemată ori pentru aur
Ce acum fără valoare nouă ne par

Cântând din suflet pentru a fii-n viaţă
În funia acestui virus ce ne învaţă
Că suntem atârnaţi precum o paiaţă
În mâna avarilor care ne înhaţă:

Păduri, soare, aer, apa şi focul
Să ne trăim ca robi antici sorocul
Decameronic în zale inchizitoare
Ca un copil dus de vultur între gheare...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idoli ipocriţi

Simbolismul înaintea substanţei este retorica vremurilor noastre.
Mai bine să te simţi bine decât să fii bun; mai bine
să spui lucruri frumoase decât să faci bine celor din jur; mai bine
să spui o minciună nevinovată când să spui adevărul ar fi suficient.
Mai bine te comporţi ca şi cum ai mai fost pe acolo.

Când, de fapt,
eşti la fel de rătăcit ca toţi ceilalţi...
dar cineva trebuie să ducă oile la abator...
şi-ai putea foarte bine fi tu acea persoană.

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoflagelare de Iude

Apele ce s-au prăvălit
Ce par că ne-au nămolit
Comoditatea de a fi
Corupţiei de a nu şti
Lacunele politici
Ce se fac pe timp bun, laici
Furând diguri, şanţuri
În palate şi averi...
Aduce credinţa Iudei
Ce pare că se spânzură
În faţa populaţiei
Ce-nchinaţi-l crezură...
Pentru a părea martirul
Fără vreo vină pe pământ
Autoflagelându-se-n eroul
Ce a suferit mult prea sfânt
În arest la domiciliu
Numărând bani cu doliu
Că nu sunt mai mulţi-n munţi
De ai noştri "popi" sfinţiţi...
Devenind prea religioşi
Aceşti mârşavi voioşi
În noroiul arginturilor
Sub tălpile copiilor
Pe casele bătrânilor
Luate de furia apelor
Prin găurile zăgazurilor
Ce păzesc izvorul neamului
Ce se scurge în mlaştini
Unde ne ţin aceşti cretini
Fără religie şi onoare
Ce slujesc doar argintului
Iudeu

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îţi aduc, Isus,m onoare

eu te laud şi îţi cânt
dragostea de Dumnezeu
a Celui Prea Înalt Cuvânt
şi în veci Mirele meu

mă închin în faţa Ta
şi ţi-aduc Isus onoare
lumii Tu nu mă lăsa
ci în veci să-mi fii salvare

sub aripa Ta Divină
Doamne astăzi Tu mă ia
şi mă fă să fiu lumină
să trăiesc doar voia Ta

vreau lumina să îmi fie
scut şi pavăză mereu
Mire drag din veşnicie
să-mi fii Domn şi Dumnezeu

o Isuse îţi slăvesc
Numele şi-a Ta Fiinţă
eu te laud Domn Ceresc
umple-mă de-a Ta credinţă

fă-mă să-ţi fiu slujitor
să-ţi cânt gloria iubirea
pe veci dar îţi sunt dator
căci îmi dărui mântuirea

eu te laud te slăvesc
Mire scump şi minunat
fiinţa mea îţi dăruiesc
fă-mă dar în veci curat

fă-mă dar să mă supun
să trăiesc Cuvântul Tău
căci Isus atât de bun
eşti Tu-n veci Mirele meu

îţi cânt Doamne îndurarea
pentru fiinţa omenească
căci ne eşti pururi salvarea
drum spre patria cerească

glorie Isuse Ţie
slavă cinste şi onoare
îţi cântăm în veşnicie
pentru marea Ta-ndurare
03 octombrie 2018 mănăştur

poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenul

Prietenul

Te rog, azi, să-mi întinzi o mână,
Căci sunt bolnav şi sufletul mi-e frate cu pelinul.
Şi mâine, mâna mea o să-ţi devină,
La fel, sprijinul ce mângâie şi alină.

Te rog, azi, inima-ţi să-mi dai,
Căci a mea, mă doare şi suspină.
Şi mâine, pe a mea o să o ai,
Să te înţeleagă şi să te susţină.

Te rog, azi, să-mi dai privirea,
Să o îndrept spre-o altă zare,
Căci a mea, şi-a stins sclipirea,
Pierdută-n-ntr-un apus de disperare.

De un prieten am nevoie azi,
Să-mi spună doar că-i lângă mine.
Căci în viaţă, când mai cazi,
Te ajută un prieten lângă tine.

Şi de n-oi fi, de-mi eşti numai în gând,
Te rog să ştii prea bine,
Că te poţi baza pe mine, oricând,
Atât cât viaţa mă va ţine.

poezie de Marck Nessel din Nerostitele Cuvinte, Versoterapii, Editura Sfântul Ierarh Nicolae, 2019 (5 februarie 2019)
Adăugat de Marck Nessel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai Tu-mi eşti fericirea

Doamne cum să îţi cinstesc
Numele şi-a Ta Fiinţă
Pururea să te iubesc
Să mă-mbraci în biruinţă

Cum să-ţi laud al Tău Nume
Să-ţi aduc Isus onoare
Har nespus în rugăciune
Tu să-mi dai— şi-a Ta salvare

Vreau pe palmele-ţi Divine
Să mă iai— şi eu să-ţi cânt
C-ai murit şi pentru mine
Să te ascult pe acest pământ

Mă închin în faţa Ta
Şi ţi-aduc a mea fiinţă
Să-mi speli duhu— inima
Să mă umpli de credinţă

Să mă faci aşa cum vrei
Cuvântu să-ţi împlinesc
Ca pe braţe să mă iei
Eu în veci să te iubesc

Cum în dragostea Ta vie
Eu umblarea să ţi-o cânt
Să-ţi dau fiinţa-n veşnicie
Nu numai pe acest pământ

Pân"la sfintele-ţi picioare
Vreau Isuse să mă-nchin
Glorie cinste onoare
Să-ţi aduc Mire Divin

Leagă-mă aşa cum ştii
De a Ta scumpă Fiinţă
Ca să-ţi cânt în veşnicii
Viaţa nouă prin credinţă

Numai Tu-mi eşti fericirea
Şi lumina mea Isus
Tu-mi eşti Doamne bucuria
Viaţa fără de apus

Mire scump şi minunat
Ţine-mă pe palma Ta
Să-ţi cânt drumul Tău curat
De mine— o nu uita

Fă-mă crinul din grădină
Numele să-ţi proslăvesc
Ca străpuns de-a Ta lumină
Pururea să te cinstesc

Înfăşoară-mă-n iubire
Şi în harul Tău nespus
Viaţa de neprihănire
Tu să-mi fii o scump Isus
03-02-2018 cluj

poezie de Ioan Daniel Bălan (februarie 2018)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hector

Apus pe zid, tăcut
Ochii goi şi reci
Platoşa lăcrimată
Lancea dormind pe scut

Desculţ, ingenucheat
Sub cerul zeilor
Aude urlet de Cerber
Luntrea o vede cu ochii inchişi

Troia-l aclamă
Sorbind potir după potir
Mâine va uda pământul
Cu iubire pentru frate

Dezvelind pieptul
Neînvinsului Achile
Să-i afle cheia
Spre tărâmul lui Hades

Zorii bat in poartă
Soarele răsare strălucind
Pe mii de scuturi şi suliţe
Tăcerea totul a cuprins

Două coifuri se pleacă
Din onoare şi curaj
Săbiile se sărută
Scuturile se ciocnesc

Hector aruncă platoşa
Apoi-i sopteşte lui Achile
"Mor pentru gloria ta
Nu te pot infrunta

Pieptul-i dezgolit
Rugă de vei vrea
Din inima mea
Să o auzi cum arde

Pentru al meu frate"
Uimit şi tulburat
Văzu imediat
Sub coiful lucind

In ochii corbilor
Hector se afla..
"Numai trebuie să vorbeşti
Vrei să-l cruţ pe Paris

Mă inchin in faţa ta
Iubirea ta nici un zeu
Nu o poate avea
Moartea-ţi va fi ofrandă

Pentru iubirea de frate"
Infingând sabia in piept
Cu lacrimi in ochii
Urlă cu putere

"Jalnică-mi este gloria
Acum inţeleg iubirea
Ea e cea care nu se teme
De nimic şi moarte

Sus pe Olimp abia aştept
Cupa să o inchin
Cinstindu-ne in ode nemuritoare
Toate din iubire pentru al tău frate"

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!