Furtuna de primăvară
Cerul și-a revarsat
întreaga amăreală.
Din întunecata lui metamorfoză
toată ziua
plouă, plouă
fără încetare.
Totuși, zăpada se menține
albă deasupra pământului.
Dar apa, apa
care se adună cu sprinteneală
dintr-o mie de izvoare,
pistruiată,
își taie drum
prin gheața verde-a rigolelor.
Strop după strop alunecă
pe lujerii ierbii ofilite
peste plombele terasamentelor.
poezie de William Carlos Williams, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zăpadă, poezii despre primăvară, poezii despre ploaie, poezii despre gheață, poezii despre apă sau poezii despre alb
Citate similare
Plouă
Plouă iar, plouă metodic, plouă lung și plouă des,
Ploaia asta n-are noimă, plouă doar de palmares.
Plouă noaptea, plouă ziua, plouă mâine, ieri, și azi,
Plouă și la țărm de mare, și la munte, peste brazi.
Plouă-n gară la Suceava, în Galați și în Bacău,
Plouă ca și cum chiar ploaia a murit... și-i pare rău.
Plouă-n răpăit de tobe boleroul lui Ravel,
Plouă cu mitraliera, plouă într-un mare fel.
Plouă, fulgeră și tună, plouă ca la Început,
Plouă într-o veselie, plouă cinic, absolut.
Plouă mult, și greu, și tare, plouă halucinogen,
Plouă cu nerușinare, plouă sadic, patogen.
Plouă ca la-nmormântare, ca la ultimul Sfârșit,
Plouă strașnic, plouă-ntruna, fără milă, prăbușit.
Plouă cu nemiluita, plouă gotic, plouă crunt,
Plouă-n valuri, în averse, deșănțat, în amănunt.
Plouă grav, plouă despotic, plouă iarăși, plouă crud,
Plouă fără încetare, plouă de la nord la sud.
Plouă ca o-njurătură, plouă ca un recviem,
Plouă ca o întrebare: cine-am fost, cine suntem?
poezie de Eduard Lupascu (19 iunie 2021)
Adăugat de Eduard Lupascu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre început
- poezii despre viitor
- poezii despre trecut
- poezii despre sfârșit
- poezii despre sadism
- poezii despre prezent
- poezii despre noapte
- poezii despre nerușinare
Plouă
Plouă și ploaia
se varsă-n morminte
Ce tac
Plouă și apa
învie oseminte
Ce zac
Plouă și vântul
cutremură cruci
Care plâng
Plouă și ploaia
îmi sapă tăcerea
Din gând
poezie de Alexandrina Vlas
Adăugat de aliona vlas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre vânt, poezii despre tăcere, poezii despre plâns, poezii despre gânduri sau poezii despre cruce
Zile de ouat
Plouă și tac
și se ouă apa
și se face lac
trupul tău!
Taci că plouă!
peste porți cu chei
pe umărul ei
apa se ouă!
Plouă și tac
și țigla ne zboară
mă prefac în tine
tu clocești și taci
apă în chitară..
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre zbor, poezii despre timp sau poezii despre chitară
Iubita mea are virtuțile apei
Iubita mea are virtuțile apei: un surâs clar, un gest curgător, o voce pură care cântă strop de strop.
Când uneori - fără să vreau - un foc s-aprinde în ochii mei, ea știe cum să mi-l stârnească-nfiorat: apă zvârlită pe cărbuni aprinși.
Apa mea vie, iat-o toată împrăștiată în țărână.
Alunecă, îmi scapă; și mor de sete, și într-una alerg după ea.
Din palme-mi fac căuș. Cu amândouă mâinile o stăvilesc, o strâng și-o duc la buze:
Și înghit un pumn de mocirlă.
poezie celebră de Victor Segalen din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre voce
- poezii despre ochi
- poezii despre mâini
- poezii despre muzică
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre foc
- poezii despre cărbune
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Peisaj umed
Plouă strâmb
Și fals,
Plouă tâmpit-
Plouă cum ploua-ntr-o zi la Londra
Când sorbeam un vermut sec
Cu Anny Ondra
într-un bar pe Piccadilly Street...
Ploua ca și cum o stropitoare
Ar uda, pripită, verzile peluze
Inventate-anume ca s-amuze
Lorzii beți de whisky
Și morți după soare...
Plouă ca și cum stropii de ploaie
N-ar fi decât stropi de nădușală
Ce s-ar scurge de pe Anny Ondra goală-
Când se-ncuie cu boxerul în odaie...
Plouă,
Plouă,
Toată ziua plouă,
Plouă ca-ntr-o baltă fără fund-
Baltă-n care Ofelia și Hamlet
Se ascund
Să-i procure lui Shakespeare
O dramă nouă...
poezie celebră de Ion Minulescu din Cinci grotești (1943)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre whisky, poezii despre verde, poezii despre peisaje, poezii despre William Shakespeare, poezii despre Soare sau poezii despre Hamlet
Seară de vară
Se strâng rotocoale de nori peste cer
Și tună-n mânia-i, salbaticul jder...
Alunecă râuri de fulgere-n noapte...
Se-aud în tăcere doar ramuri de șoapte...
Și plouă... Și plouă... Se strâng la picioare
-În șuvoi de săruturi, amare izvoare...
Simțim fierbințeala în clopot de sânge
Și plouă întruna... Și plouă... Ajunge!...
Cad bulgări de sticlă sub clopote grave...
Se sfarmă pedeapsa naturii bolnave...
Noi plângem cu lacrimi de ploaie... Potopul
Ne-a luat prunci și case, speranța, norocul...
Sub grinzi sfărâmate de dalta pieirii,
Ne ducem pedeapsa, cerșind omenirii,
Fărâme de suflet... Pe cer, iese luna...
Se termină ziua, sfârșește furtuna...
Sub cerul speranței, altar vieții suntem...
Mai plouă cu vise... Adesea, mai plângem,
Dar veșnic credința ne e scut și faclă,
Cu Domnul vom trece prin foc și prin apă...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre viață, poezii despre sărut, poezii despre sânge, poezii despre suflet sau poezii despre seară
Vin și apă
Tata Noe avea fermă de struți și de alte păsări, în stil mare,
El mânca oul cu polonicul dintr-o cupă cât o căldare;
Supa lui era Supă de Elefant, iar la cină peștele, un cașalot,
Dar oricum toate erau mici comparate cu cotețele din arca lui, socot;
Noe mai mereu spunea nevestei când se așezau la masă,
"Câtă vreme nu intră-n vin, unde se duce apa chiar nu-mi pasă."
S-au rupt zăgazurile slavei și apele au năvălit, căzând cum cade un perete,
Iar stelele de pe cer au dispărut ca bulele de aer din chiuvete,
Oceanele s-au umflat până în gâtul iadului, să-l astâmpere de sete.
Iar Noe, privind în sus: " Se pare că iarăși plouă zdravăn, pe-îndelete,
Varful Matterhon o fi acum pe fundul mării, o biată creastă joasă;
Mie, cât timp nu intră-n vin, unde se duce apa chiar nu-mi pasă."
Dar tata Noe a păcătuit, ca și noi, de altfel; a umblat pilit pe drum
Până când, drept pedeapsă, a început o secetă cumplită cum, necum,
Nu se găsea strop de vin prin crâșme ori biserici, nici măcar de-împărtășit,
Pentru ca Blestemul Apelor a secat toată seva fructului oprit:
Se afla apă numai pe altarul Celui Prea Înalt și pe-a Episcopului masă,
Dar mie, câtă vreme nu intră-n vin, unde se duce apa chiar nu-mi pasă.
poezie celebră de G.K. Chesterton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mâncare, poezii despre religie, poezii despre înălțime, poezii despre tată, poezii despre stele sau poezii despre soție
Plouă, pic, pic, pic
Plouă, plouă, pic, pic, pic!
și nu-i nici un strop de soare,
cerul negru cerne picuri
prin ochi de strecurătoare.
Frățiorul meu cel mic
este tare supărat
și mânuța-și răsucește
în păru-i cârlionțat.
Nu-nțelege de ce mama
nu îi ia în seamă drama,
când el vrea ca să se joace
cu ghetuțele-n băltoace...
O întreabă serios:
-Cine a bătut, azi, cerul,
de s-a supărat pe noi
și plânge acum cu ploi?
poezie de Titina Nica Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre supărare, poezii despre păr, poezii despre negru, poezii despre mamă sau poezii despre jocuri
Apa
Apa curge din izvoare, izvorăște în fântâni,
Dar când ea dispare, plâng și cei tineri și cei bătrâni.
Fără apă pâinea nu crește, în râuri și iazuri peștii mor!
Apa este elixirul vieții, când o bei rece de la izvor.
Fără apă, viață nu-i pentru pomii și florile din grădini.
Fără ea, pe pământ ar crește numai urzici și spini!
Bucurați-vă când plouă și când auziți că susură un izvor,
Natura ne aduce bucurie nouă și pământul devine mai roditor.
poezie de Vladimir Potlog (16 octombrie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe, poezii despre râuri, poezii despre pâine, poezii despre pești sau poezii despre natură
Mașinăria de plouat
Plouă cu zinc și iasomie
cu irigații de tutun
plouă cu damigene peste vie
plouă cu prunii rupți peste magiun
Plouă cu somnolențe, cu desfrâuri,
cu labe diavolești în ochi de cai
cu brâuri de bunici aduși de râuri
plouă cu iad și cu bucăți din rai.
Plouă
cu timp între armuri de șarpe
cu blănuri de oțel nealtoit
cu tine plouă
și cu mine...
Iată!
Cu Dumnezeu ne plouă
dezgolit.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șerpi, poezii despre rai, poezii despre iad, poezii despre fumat sau poezii despre draci
Cîntecul ploaiei
Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă.
Cu ploaia ce cade, m-apasă
Durerea cea veche, cea nouă...
Afară e trist ca și-n casă, -
Plouă, plouă.
Plouă, plouă... -
Plouă cît poate să plouă...
Zadarnic vor cîntece clare
Ca florile umezi de rouă
Cei vecinic scutiți de-ntristare... -
Plouă, plouă.
Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Ființa mea și simțirea
Sufăr și plîng amîndouă...
Viața-și urmează-ndîrjirea...
Plouă, plouă.
Plouă, plouă,
Plouă cît poate să plouă...
Rapănă-n geamuri ca-n tobe...
Spintecă inima-n două
Cîntecul ploaiei de cobe... -
Plouă, plouă... -
poezie celebră de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Alexandru Macedonski despre ploaie, poezii despre tristețe, poezii despre rouă, citate de Alexandru Macedonski despre rouă, poezii despre flori, citate de Alexandru Macedonski despre flori, poezii despre durere sau citate de Alexandru Macedonski despre durere
Privatizare umedă și curbă
Plouă pe căile ferate.
De vină-s cei de sub umbrele;
Natura singură nu poate
Să tragă linii paralele.
Ca un sărut forțat, pe șine
Cad buzele de ploaie, reci;
De vină-i vinderea ce vine,
Plătindu-ți plecăciuni, să pleci.
Plouă pe căile ferate,
Vândute straniu, strop cu strop,
Și răspicat răscumpărate
Când crește potul, c-un potop.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (14 martie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Marius Robu despre ploaie, poezii despre privatizare sau poezii despre creștere
Apa
Din adâncuri urcă apa
Să coboare-încet la vale.
La deal, nu urcă, săraca.
Dar prin munți, își taie cale.
Ea din pământ izvorăște
Să vadă lumea de-afară.
După ce călătorește,
În pământ se-ascunde iară.
poezie de Dumitru Delcă (26 ianuarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre văi, poezii despre munți, citate de Dumitru Delcă despre munți sau citate de Dumitru Delcă despre apă
Să torn
Să torn un strop de miere sângerie
în apa înghețată
și stropul să rămână întreg și încremenit
- e și acesta un miracol,
o ceremonie a lumii, ca să ne desfete
și să ne învețe cu legile ei.
E atît de simplu:
orice copil poate turna un strop de miere sângerie
în apa înghețată.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre roșu, poezii despre miere, poezii despre legi, poezii despre copilărie sau poezii despre apicultură
Plouă!
Plouă pe suflet, teribil mai plouă
Și-n mine se-adună o mare de ploi
Inima mea se împarte în două
Când amintirile-s pline de noi, amândoi.
Plouă, dar plouă cu doruri ce dor
Și curg peste anotimpuri, șiroaie
Avem sentimente care nicicând nu mai mor
Când vine dorul de tine, de mine, de ploaie.
Plouă cu flori, cu gânduri, cu vise
Strașnic mai plouă peste grădini
Plouă în noi cu orgolii și mândrii interzise
Dar zarea mai poartă încă lumini!
Plouă cu fluturi, cu păsări, cu viață
Fantastic mai plouă peste pământ
E-o stare de bine ce-mi dă o speranță
Că poate fi totul ca un nou legământ!
poezie de Lucia Guriță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor, poezii despre păsări, poezii despre mândrie sau poezii despre lumină
Plouă în mine
Plouă în mine, mai mult decât știi,
mă plouă rostiri, cuvinte curate,
sculptată în ceață,
mi-este ruga să vii,
pe frunte mă plouă, iubire...
păcate.
Mă plouă cărarea ce-mi știe suspinul,
nerăspunsuri din taină,
la întrebări tot mai multe,
pe trup din cișmea,
ne plouă destinul,
când lumi amintire se-așează
s-asculte.
Mă plouă o viață, mă plouă un cânt,
îmi plouă pământul,
colindul aiurea,
mă plouă cu îngeri,
cu frunze de vânt,
mă plouă și macii...
dar mă iartă pădurea.
Mă plouă orașul, cu pași...
că nu treci,
mă plouă cu oameni, mă plouă dureri,
fâșii de întuneric, mă plouă...
sunt reci,
în amurgul adânc,
mă plouă tăceri.
poezie de Aurel Chiorean
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre îngeri, poezii despre sculptură, poezii despre păduri sau poezii despre oraș
Frică
Nu de moarte, ci
De metamorfoză
- a accepta lepădarea de sine
Ca apa pe care o lași să curgă
Și ia forma a ceea ce o conține
Și se scurge și-o absoarbe pământul
Și e și nu mai e fără să sufere, poate
Și totuși nu se va pierde.
Molcom, temerar
Orice lucru atinge
Pentru o clipă
Culmea desăvârșirii
După care dă pe-afară
Așa cum apa dintr-un vas
Nu-ndură preaplinul.
poezie de Donatella Bisutti, traducere de Geo Vasile
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre perfecțiune, poezii despre frică sau poezii despre Pământ
Plouă infernal
în orașul atrofiat de galben
și ruginiu lăsat de toamnă
balta din fața blocului
se întărește din sfert în sfert
de oră și rânjește la trecătoare
privește parșiv pe sub fuste
sau rochii într-o nebunie ludică
plouă cu picături murdare
prin orașul obosit de atâta vară
și mașinile scrâșnesc din pneuri
când simt carosabilul umed
plouă pisici și câini și trecători
fără discernământ curge apa
aproape rece vine pe pământ
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre toamnă, poezii despre rochii, poezii despre pisici, poezii despre ore sau poezii despre nebunie
Plouă amar
Îmi plouă pe-o stradă anume
Cuvintele cad în zadar
În stropii cu gustul amar.
Ce ploaie, ce ploaie cu spume!
Mă fulgeră cerul prin norii
Din care își scutură, sec,
Cuvinte de dor ce se-ntrec
Să-nvie prin mine fiorii.
Își mută văzduhul taraba
Din pagina stropilor reci
În cea a uitării pe veci
Și plouă cuvinte cu graba
Pe care o ai când te-apleci
Să iei ce-a căzut... și-i degeaba.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre uitare sau poezii despre nori
Noiembrie
Plouă stupid...
Cerul își scutură
Ca dintr-o ciutură
Frigul lichid.
Cârduri de ciori -
Neagră pecingine,
Flori de funingine
Zboară sub nori...
Plouă perfid.
Și-n doză minimă
Picură-n inimă
Neant acid.
Plouă de sus...
Toamna ironică
Îmi scrie-o cronică
Cât un Larousse.
(O Halim?, -
Pentru că nu cere
Nici introducere,
Nici "va urma"...)
Plouă placid:
A... e... i... o... u... ă...
Dacă continuă,
Mă sinucid!
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre ciori sau poezii despre cenușă