Polen de vioară

Mă tachina ceva sub zăpada coastelor
Încet, pe sub ele se infiripa ceva
Uitată si pierdută intr-o toamnă din clipa mea
Gheizere fierbinţi curg unduitor
Topesc aisbergul gândurilor
Mă impotriveam incătuşat de amintiri
Inchis in catafalcul regretelor
Coconul in care m-am inchis, tăia orice răsăriri
Cu ambră boare de primăvară
Mi-ai cântat ca o vioară
Răscolind trupul de vierme
Zvâcnindu-mi măruntaiele
Te-ai prelins ca un fir de rouă
Pe inima insingurată si uscată
Ai înflorit in ochii... rosie lalea
Şi am căzut in fluture, narcozat de sărutarea ta
Intre petale tale a răsărit primăvara
Polenul de infinit in braţe la tine-l simt
Şi numai ştiu cine sunt
In primăvara ta am renăscut

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de matrice în fuior

Fluture din fluture,
cel viu răsarit
din cel mort
în petale căzut
într-un zbor spre infinit

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plase de cuvinte

Inchis intr-o călimară
Intr-o lume de vise
Interzise şi proscrise
Caut să le dau glas, cuvinte
Dar le aud prin ecouri
Scrijelite de stilouri
Ce stau ca nişte plase
Pe alte file intinse
Să inhaţe răpitoare
Din marea de cerneală
Orice pare strălucire
Pentru a lor preamărire...
Apoi ca niste rechini
Sfâşie pe acei delfini
Care vor să rupă plase
Ce vânează din cuvinte...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu...

De ce te-am ales pe tine
Din atâtea priviri feline,
Şi te-am ascuns in mine
În tăceri de peşteri..
Unde ţi-am inchis ecoul
În sunetul din căuşul...
De unde sorbeai apă
de izvoare
Ca dintr-o scoică de mare.
Şi... ucis de intrebări
Nu ştiu,.. nu găsesc răspunsul
Care mi-l dă sărutul.
Ca un răsărit de soare
Într-o peşteră pe un mal de mare...
În stânca pieptului
Măcinată de valurile timpului...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mugur de coastă

Femeie, tu, mugur de coastă
Cauţi pieptul să înfloreşti.
In fruct, gingaş să rodeşti,
Apetisantă şi coaptă.

Ţie frică de iarnă, toamnă...
Ascunde-te-mi sub mână
Ca o gutuie ambră, coaptă
Să te mângâi in şoaptă,

Inmuiată, goală şi caldă!
Să muşc din tine cu poftă,
Pe buze să te simt, sevă
venină.
Fără de care, sunt ramură
uscată..

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara de mult a venit

Iubite, a venit primăvara,
Mi-ai zis tu ca prin vis.
Ghioceii înfloresc,
O poartă nouă s-a deschis.

Ştiu, iubito, ţi-am răspuns cu drag.
Afară mai este frig şi totul în jur încă e alb.
Dar nu regreta, căci primăvara a venit.
În ochii tăi, în inimă mea fierbinte,
În dragostea pe care o exprimăm prin cuvinte,
În tot ce ne înconjoară, chiar şi în fulgul cel de afară,
Care s-a topit încet în palma ta.
Primăvara de mult a venit pentru noi doi, iubirea mea.

poezie de Vladimir Potlog (28 februarie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am făcut fluture

Ca să nu-mi uit cuvintele
m-am apropiat de flori
m-am făcut fluture
să-nalţ iubirea
dincolo de iubiri
am deschis ferestrele
să intre primăvara
inima mi-am agăţat-o
de o petală
să nu mă doară
niciodată
să nu mă doară

poezie de Fatma Sadâc din Cântec pentru surâsul păpădiei (1988)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochii tai

ma ratacesc in adancul
ochilor tai negrii
intre stelele de pe cerul
privirii tale
chipul tau ma urmareste
inchis in inima mea
din care curge iubirea
ca un izvor
din care sorbi insetat
tin in brate amintirea
surasului tau
rup raze de luna
si imbrac chipul tau
care ma urmareste.

poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grădină de primăvară

Iubire din grădina mea
Ai fost mereu cea mai frumoasă,
Surâzătoare şi drăgăstoasă
Himeră în primăvara mea.

Toată primăvara ştiu
Că pe tine te-am admirat,
Şi dintr-o dată mi-ai lăsat
În inimă pustiu.

poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2015), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Mi-ai oprit răsăritul între...
Două şoapte de iubire
Si am rămas intr-o picătură de rouă...
Pe pielea ta...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc, Cireşule înflorit!

Cu măreţia ta m-ai ademenit,
Peste tot în lume, te-am urmărit,
Cu delicateţea ta m-ai cucerit,
Cu splendoarea ta m-ai uluit,
Cu foşnetul tău m-ai vrăjit,
În florile tale m-am oglindit,
Cu frumuseţea ta, sufletul mi-ai hrănit,
De atâta privit, timpul a încremenit,
În florile tale pure, inima mi-ai învăluit,
În preajma ta, fiecare clipă este ca un răsărit,
Când îmi surâzi, sunt tare în spirit,
Când mă atingi cu petalele tale, mă simt de parcă am înflorit,
Dansând între crengile tale nu mă pot opri din zâmbit,
Vreau doar să te mângâi, să te sărut, să te fac fericit,
Te iubesc, Cireşule înflorit!

poezie de Gabriela Aronovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea vieţii

Un mic boboc a mai crescut
Şi azi frumos a înflorit,
După un prim an ce a trecut
De când pe lume a răsărit.
Azi prima floare-ţi înfloreşte
Din marele buchet al vieţii,
Care pe an ce trece va creşte
Şi numărul de flori şi-l măreşte.
Chiar primăvara ai răsărit,
Când şi natura se trezeşte
Şi viaţa din nou şi-o porneşte
După iarna cea lungă, grea,
Cu zăpadă, frig, vreme rea,
Care pe loc o amorţeşte,
Dar primăvara o goneşte;
Şi natura toată se-nveseleşte,
Căci Soarele iar o-ncălzeşte.
Tu, floare scumpă a vieţii mele,
Ai răsărit parcă dintre stele,
Cu mult dor am să te ocrotesc
Şi cu drag am să te-ngrijesc.
Cu dragoste te-am îngrijit
Şi cu iubire te-am ocrotit
Şi ai parcurs un an acum
Din lungul vieţii tale drum;
Ai răsărit din viaţa mea,
Ţie ţi-am dat ceva din ea,
Ai apărut în zorii vieţii,
Care sunt anii tinereţii.

poezie de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă un sărut...

Când inima îmi simte
Că ea,.. e-nviere,.. moarte
Din piept bate să iasă
Să zboare la cea aleasă

Ca două ciocârlii spre soare
In triluri de dor răvăşitore
Una în alta să topească
Si infinitul o să le dorească

Muzica lui divină, senină
Printr-o fantă de curcubeu
Să moară de ciudă orice zeu
Când spre tine zbor... eu
Să te iubesc un infinit
Şi incă un sărut..
In triluri curcubeu
Ce le simt când ştiu
Că exişti pe pământ
Si mai renăscut din lut
Cu un sărut de infinit
Ce-l ador sfânt

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multumesc, că exist!

Nici nu stii cât de frumoasă eşti
Nu s-au scris sau se vor scrie
Poezii romane sau poveşti
Sau se vor picta şi fotografia
Culorile fiintei curcubeu ce-mi
mi-ai răsărit din lacrima de nisip
a clepsidrei ce eram eu, să-mi
ţip!
Ca un delfin ce se scaldă
in valurile amniotice cu curbe de infinit
Te-ai născut să exist, simt, gust, respir
Culorile ce mi le-ai sărutat tandru
Fluviu de univers meandru
Ce urcă intr-un fuior de fluturi
Cu trupul meu ce-l învăluiesti
In adieri de aripi ce mă înalţă
Intr-un quasar cu toate culorile
Sufletului şi inimii tale
Universul unde exist
Fără a-mi cere ceva de negăsit
Doar atât vrei să mă iubeşti....
Cu toate vidurile şi găurile negre ale angoaselor
Ce le îmblânzeşti în lumina ce-mi eşti
Multumesc!
Că exişti

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu primăvara la cafea

Mă invită primăvara la cafea
Făcută din toate boabele de rouă
Are ceşti roşii, din floare de lalea
Şi o aromă, dintr-o iubire nouă.

Simt toată dragostea din lume
Când o beau cu zefirul dimineţii
Are un gust al nu ştiu cui anume
Al fericirii sau... poate al vieţii?

Ea-mi povesteşte de iubirea ei
Pe care vrea Soarelui să i-o fure
Este grăbită să-şi cumpere cercei
Şi pleacă după doruri, prin pădure

Cireşul are mireasmă de iubire
Şi stă îmbrăţişat cu primăvara
Vin fluturi albi, să-mi dea de ştire
Că vor cânta cu mine, toată vara!

poezie de Lucia Guriţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aleanuri

Iubita mea, cu trupul de vioară,
Tu, care doar în mintea mea exişti,
Eu tot visez şi-n zi şi-n neagră seară,
Cum îmi săruţi ochii bolnavi şi trişti.

De te-ai născut, şi undeva, prin lume
Tu mă visezi, fără să ştii că-s viu,
Că sunt palpabil – şi chiar port un nume –
Te rog ca să mă crezi, asta nu ştiu.

Ce slobode sunt zările şi albastre,
Ce pline sunt de dor neîmpărtăşit!
Dar noi, nu ne vom întâlni sub astre,
Şi nu vom şti că, tainic, ne-am iubit.

Speranţe seci domnesc în lumea largă,
Căci împlinirile sunt doar poveşti...
Cum aş putea să-ţi spun că îmi eşti dragă –
Când nu ştiu cum arăţi, nici unde eşti?!

Vezi, tu, iubita mea necunoscută,
Ne naştem – mari iubiri ca să râvnim...
Dar viaţa ni se trece grea şi slută –
Cel mai ades, din amintiri trăim.

Căci mărăcini rodesc pe a-vieţii câmpuri,
Cu vise şi iluzii ne hrănim...
Se trec în goană sterpe anotimpuri
În care că suntem iubiţi minţim.

Dar, în definitiv, preţul nu-i mare
Ca să visăm, cu ochii deschişi larg...
În lumea rece şi plictisitoare,
Visez cum că-mi eşti dragă şi ţi-s drag.

... Iubita mea, cu trupul de vioară,
Eu nici nu ştiu, măcar, de te-ai născut...
Dar nu îmi las speranţele să moară –
Visând la tine, mă simt renăscut.

poezie de Boris Ioachim (20 mai 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de primăvară

Îţi simt umbra printre storuri, primăvară, primăvară,
Dor mi-e de-ale tale zboruri şi-acest gând mă înfioară!
Dau perdeaua la o parte, primăvară, primăvară,
S-aud vântul tău cum bate pentru-a nu ştiu câta oară!

Soarele mă încălzeşte, primăvară, primăvară,
De obrazu-mi se lipeşte făcând geamul să tresară,
Şi-aud raza ta cum cântă, primăvară, primăvară,
Ca o mână tremurândă pe arcuşul de vioară!

Ieri a înflorit şi prunul, primăvară, primăvară,
Nu sunt mulţi, e numai unul, dar îl simt ca o povară,
De parca ar fi o sută, primăvară, primăvară,
Caci mişcarea îi e mută şi în vânt florile zboară...

Te privesc din întuneric, primăvară, primăvară,
Dintr-un spaţiu mic, feeric, dar livid, parcă-i de ceară...
S-ar părea că-ţi este bine, primăvară, primăvară,
Dar ce eşti tu fără mine, dacă nu mă vezi pe-afară?

poezie de Marilena Ion Cristea din Îngeri în colivie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsuflare de mirare

Gerule ce sufli oglinzi
Peste lacuri le întinzi,
Inima în gheaţă o prinzi
Cu argint de dor mi-o închizi.

Până apare-n primăvară
Şi mă topeste ambră, iară...
Mândra in flori cu un sărut
De cireş albastru de zenit.

Cu mistralul mult iubit
Din adierea buclei de infinit
Ce taie in mercur îngheţat
Inimii, răsuflare de mirare

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ochii de lavă
lacrimează gheizere
doină de magmă

haiku de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimă fără zmeie

Rege pe dinafară
Înăutru-mi cărând mâl.
Fluturi zburând în stol
Urmărindu-i-n gheară

Ce era a mea geană...
Făr'puf de curcubeie
Ochii copţi de cireaşă
Inimă fără zmeie

Trupului-ndoind pietre
Potcovind fad norocul,
Auzeam strigând copilul
"Fluture,.. nenea, fluture".

Şi în vierme scufundat
Plec în lut naufragiat...

sonet de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem

Clipa
în iubire
numai aparţine clipei
spărgând clepsidra
in zbor de fluture

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!