Volant cu scripta manent

Le-a fost şi lor, şi dumnealui,
În coaste, bine-nfipt,
Pân' ce, din vorba "cui pe cui",
Făcut-au "script pe script"

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Script...uri

O femeie
este singura biblie
din care bărbatul citeşte
script
uri

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Buna ziua! Va recomand sa utilizati functia htmlspecialchars in scriptul dvs. PHP doearece site-ul are multe vulnerabilitati.

parodie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Script cu zâmbete
Din zona iubirilor
În format sacru
Mistic poem profetic
În ton cu cei de bonton

tanka de David Boia (2 octombrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorba

A fost doar o vorbă
- nimic important –
a fost doar o simplă-ntâmplare,
dar piatra ajunsă la mijloc de lac
a pus în mişcare,
de cercuri străpunsă,
o apă în care durerea mocnită
a fost tulburată
de vorba rostită.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare persoană decide în copilăria timpurie felul în care va trăi şi felul în care va muri. Acest plan se numeşte script (scenariu de viaţă).

citat clasic din Eric Berne
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Manifest

Fire-ar să fie
Într-un ceas bun!
Am zis într-o doară
Încă de la început
Privind prin lentile
Da de unde că nu e
Cum s-ar crede
S-a denigrat total
Pe acelaşi subiect
Din motive subiective
S-a mânjit acel motiv
Cu tot cu predicat
Inclusiv autorul
I s-au adus insulte
A fost ponegrit
Cu alde ofense
S-au făcut injurii
Şi reclame negative
În dauna acelui script
S-a voit compromitere
Până peste poate
La propriu sau figurat
Şi toate pe nedrept
Acolo în bezna incisivă
El a devenit
Peste aşteptări poem
Când l-am scos la lumină
Arăta superb.

poezie de David Boia (16 noiembrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atins de duhul sfânt

A fost luceafăr pe pământ,
Copil de ţară, la-nceput,
A fost atins de duhul sfânt,
În ţara mea când s-a născut.

A fost frumos, în versuri blând,
Le-a scris cu suflet, ca pe-un cânt,
Iubind, sau pe mişei călcând,
A fost luceafăr pe pământ.

Trăind în lumea de poveşti
A codrilor de netrecut,
A fost, acolo-n Ipoteşti,
Copil de ţară, la-nceput.

Şi, poate, în copilăria sa,
Voios şi liber alergând
Cu alţi copii de seama sa,
A fost atins de duhul sfânt.

Iar versul lui mai e cântat,
Chiar dacă vremea a trecut,
Căci a fost binecuvântat
În ţara mea când s-a născut.

În ţara mea când s-a născut,
A fost atins de duhul sfânt,
Copil de ţară, la-nceput,
A fost luceafăr pe pământ.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atins de duhul sfânt

- glossă madrigal -

A fost luceafăr pe pământ,
Copil de ţară, la-nceput,
A fost atins de duhul sfânt,
În ţara mea când s-a născut.

A fost frumos, în versuri blând,
Le-a scris cu suflet, ca pe-un cânt,
Iubind, sau pe mişei călcând,
A fost luceafăr pe pământ.

Trăind în lumea de poveşti
A codrilor de netrecut,
A fost, acolo-n Ipoteşti,
Copil de ţară, la-nceput.

Şi, poate, în copilăria sa,
Voios şi liber alergând
Cu alţi copii de seama sa,
A fost atins de duhul sfânt.

Iar versul lui mai e cântat,
Chiar dacă vremea a trecut,
Căci a fost binecuvântat
În ţara mea când s-a născut.

În ţara mea când s-a născut,
A fost atins de duhul sfânt,
Copil de ţară, la-nceput,
A fost luceafăr pe pământ.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Focul Evei

Trec prin fumul de ţigară
Cu privirile... lulea,
mai mijite, mai în doară,
dar sunt, fix, la masa ta.

Mai coboară pe sub masă,
se rotesc, aiurea,-n fum,
te învăluie... Frumoasă!
... iar ţigara mea e scrum.

Mă ating degrab' la coaste...
Parcă una... n-aş avea!
Gânduri pline de contraste
îmi şoptesc: e coasta ta.

Mă ridic, mi-adun curajul,
dar mă simt ca un boboc
pregătindu-mi, grav, tirajul
de cuvinte: "Ai un foc?"

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbele potitichiei

Ei, dalmaţieni sunt toţi,
Iar eu cred adevărată
Vorba noastră: "Toţi sunt hoţi"...
Dar şi-a lor: "Nu am o pată"

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunosc, cu toată modestia mea lipsă, că nu mi-a fost uşor să ajung aşa...

aforism de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis neştiut

O clipă doar şi-au întâlnit
privirile fugare,
dar s-au văzut şi au zâmbit
în gânduri, cu mirare
şi fiecare-n drumul lui
a mers şi nu s-a mai gândit
la ochii-albaştri sau căprui
ce i-a privit.

Dar visele au apărut
şi, gândurile toate,
s-au îndreptat, tot mai acut,
spre-aceiaşi ochi şi, poate,
spre tot ce-n ei se oglindea,
spre zâmbetul ce le-a plăcut,
spre tot ce ar putea avea
şi n-au cerut.

Un timp, se pare, amândoi
s-au întâlnit în visuri
ca amintiri trecute-apoi
în unele înscrisuri
pe care timpul le-a-nvechit,
părând, cu vremea, că cei doi
în vechi poveşti s-au mai găsit,
cu ei eroi.

În dorul lor ce i-a durut
că nu-şi erau aproape,
erau dorinţe şi-ar fi vrut
o zi, doar, să dezgroape
din cele, toate, câte-au fost,
căci clipa-ceea de-nceput
a căpătat acum un rost
recunoscut.

Au suferit şi le-a fost dor,
au vrut să se revadă,
cereau, din ceruri, ajutor
şi nu puteau să creadă
că nu se vor vedea nicicând,
dar, într-o zi, un vechi décor
în vis le-a apărut cerând
prezenţa lor.

Urmarea e de necrezut
căci mersul lor a fost un zbor
spre locul unde s-au văzut,
şi-a fost scânteia unui dor
ce se-ntindea spre nesfârşit
şi numai întâlnirea lor
să crească-ntruna l-a oprit
c-un lung sărut.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şapte coaste

Dansau în mine şapte coaste
a sârbii oaselor fierbinţi
îmi numărăm în degetare
inelul galben de la sfinţi
mă prefăceam fum pe tămâie
şi-arcade drepte şi cuminţi
ce-mi îmbătau mintea călâie
cu şapte coaste
fără dinţi.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Armonia tăcerii

Tăcerea iernii vrea, înfrigurată,
o haină în culori strălucitoare,
un curcubeu, o rază de la Soare,
orice, doar să se vadă transformată,

Vrea să se ştie ruptă în cuvinte
rostite cald, prin ochi, sau doar prin şoapte
ce prelungesc dorinţele în noapte
în amalgam de rece şi fierbinte.

Tăcerea noastră zace risipită,
căci n-a putut troiene să închege,
şi nici acum nu poate înţelege
cum, pentru noi, n-a fost deloc ispită.

Ne alintăm cu o privire vie,
iar ochii noştri,-n vorba lor zglobie,
se-mbrăţişează într-o armonie
aşa cum ni s-a scris şi-a fost să fie.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştie dumnealui ceva...

E cert că autorul bun rapsod e
Şi se pricepe versuri să declame;
Odinioară el semna sub ode
Iar azi le-a pritocit în epigrame.

epigramă de Constantin Iuraşcu-Tataia din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Personalitate complexă

Instruit şi captivant
E-o persoană derutantă:
Unora le-a fost amant
Altora le-a fost amantă.

epigramă de Constantin Sachelaride din Terapii de şoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păsări rătăcite

Era, în aer, o chemare nouă,
Iar sângele-a răspuns, a fremătat,
Şi zborul lor, pornit neaşteptat,
Le-a înălţat spre ceruri pe-amândouă.

Zburau alături peste-o lume care
Abia se mai zărea de peste nori,
Se mai strigau discret când, uneori,
Nu se vedeau pe-a cerului cărare.

A fost ca într-un vis, când o furtună
I-a abătut din liniştitul zbor,
I-a despărţit şi-a vrut să îi răpună.

În drumul devenit rătăcitor,
Sub soare sau sub razele de lună,
S-au îndreptat, stingher, spre cuibul lor.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar fi

Iar printre ceruri de va fi-ntâlnirea
pe care am visat-o pe pământ,
aş vrea atunci să fie împlinirea
a tot ce nu a fost decât cuvânt.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce-ai mai fi rămas?

În ultima zi de april,
Cu gândul la luna lui mai,
Îi spun: "Mi-ai fost mult prea ostil,
De ce te-aş ruga să mai stai?"

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umanitate, încotro

Ne pierdem printre rânduri,
Nu ne găsim începutul,
Nici sfârşitul,
Alunecăm de-a valma paginilor încărcate,
Dar goale de esenţă,
Ne scufundăm într-o vidă aglomeraţie,
Ne agăţam de colacul de salvare, atenţie.
Se distruge şi ce a mai rămas uman în noi,
Codificăm până şi mersul în doi.
Nu am dat update la ultimul script,
Scanăm datele din cont, nu de pe chip.

Existăm după coduri şi programe,
Când întâlnim viitorul,
Ne dă la soft, eroare.
Suntem atraşi de noţiunea de upgrade,
dar nu ştim ce preţ plătim,
Dezvoltăm exteriorul, iar pe interior murim.
Născuţi să iubim,
În definitiv, ajungem să programăm
şi ceea ce simţim.
Pierduţi printre rânduri,
Ne îndepărtăm de noi.
Înotăm în oceanul tehnologiei,
Căutăm să găsim, ce-am pierdut din noi.
La ţărm e totul lin,
Epicentrul e ca un ciclon,
Agaţă tot printr-o apăsare de buton.

poezie de Diana Niţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!