Filozofeală

Cuvinte dintr-o vrajă ancestrală,
pierzându-şi sensul, au ales o cale:
filozofeală existenţială!
Efectul e-n iubire, şi... e jale!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un refren

Stai linişţită! - nu-i decât un tren;
Că l-ai pierdut? – atâtea sunt pe cale!
Iar "vine, pleacă"-a devenit refren
Pe care îl tot cânţi, cu-atâta jale.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am săturat!

Tu ai ales, iar eu... nu te mai caut.
-m-am săturat de mofturile tale-
nu e iubire-aceea care doare
şi-n care unul vrea o nouă cale.

Am să-mi îngheţ şi lacrima-ntre pleoape,
iar gândurile mele vor fi, toate,
lăsate într-un colţ de încăpere,
închise, cenzurate şi uitate.

Nu-mi trebuie nici lamentări, nici jale,
Căci sunt sătul de mofturile tale.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De voi mi-i jale

De voi, ce alergaţi întruna
Şi zilnic rătăciţi pe cale,
Purtând în suflet sărăcia
Şi niciodată bucuria,
De voi mi-e milă şi mi-i jale!

De voi, ce ridicaţi morminte,
Uitând de har şi de iertare,
Băgaţi în ele oseminte
Ce plâng aici fără cuvinte,
De voi mi-e milă şi mi-i jale!

În pulbere şi în tăciune
Mai semănaţi fără-ncetare.
De voi, că pierdeţi adevărul
Lăsând încătuşat misterul,
De voi mi-e milă şi mi-i jale,

Că sărutaţi tablouri sfinte
Şi intonaţi o bună veste,
De voi, ce nu aveţi credinţa
Şi-n inimi sfântă pocăinţa,
Şi milă mi-i, şi jale-mi este.

Căci înspre infinitu-albastru
Purtându-şi lupta fiecare,
Fără credinţa în iubire
Şi fără sfânta înfrăţire
Suntem pierduţi, pierduţi pe cale!

Chişinău 28 octombrie 2019

poezie de Mihai Ghidora (28 octombrie 2019)
Adăugat de Ghidora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul

Şi se făcea că zorii vor s-apună,
să lase ca sărutul pătimaş
al razelor venind din clar de lună
să fie, al dorinţei lor, făptaş,
readucând o stâncă bine-ascunsă
în râul ce purta lumina lor,
din starea ei, sub vrajă nepătrunsă,
în zeul din trecut, nemuritor.

Au reuşit! Cu zeul între ele,
erau acum zeiţe, şi-nspre zori
au aruncat privirile acele
din ochii lor atât de-atrăgători,
încât aceştia, sub o vrajă, parcă,
s-au hotărât să lumineze iar
o lume care, încă, mai încearcă
să-mi descifreze visul. E-n zadar!

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răutate ancestrală

Prin păcat, pierzându-şi Raiul
Şi-nrăutăţindu-ţi traiul,
Omul se comportă, parcă
Iadul, să nu-l piardă,-ncearcă!

epigramă de Mihai Haivas din Epigrame mihăilene (2020)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foşnetul toamnei

Pe vechea alee cu dale
sunt frunze purtate de vânt
ce cântă o doină de jale
în foşnet ce pare descânt.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din ceruri, ca un sol

Când îmi şoptesc aducerile-aminte
De vechiul drum,
În lumea lui lăsat,
Ascult, sfios,
Puţin îngândurat,
Şi le alint cu tainice cuvinte.

Sunt toate vechi, aceleaşi de-altădată,
Efectul lor, îl ştiu, îl ştii şi tu;
Încerc şi azi... Minune!
Dintr-o dată,
Un semn pornit din ceruri,
Îmi căzu

Şi nu se sparse-n gânduri de o clipă,
Şi nu se rătăci în suflet gol...
E o lumină care se-nfiripă,
Venind uşor,
Trimis de sus,
Ca sol.

- Eşti trist, îmi spune, gândul tău e rece,
Din visul tău,
Nimic n-a mai rămas...
Pe vechiul drum,
Poţi face un popas,
Apoi, spre veşnicie, te-oi petrece.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt flacăra sărutului sălbatic, desprinsă dintr-o lume ireală.

aforism de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

An cu probleme de personal

Primăvara - cine ştie? -
O avea vreo astenie
Şi, cum nu-i ceva banal,
E-n concediu medical.

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

puşchea pe limbă -
cuvinte goale zboară
la drum de seară

haiku de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

13

Nu pentru că e-n 13, dar, mai ştii?!
Aşa că - ce-am zis eu? - "Ce-o fi, o fi! "
M-am "întărit" c-o votcă, singur cuc,
Şi... iată-mă! – grămadă pe Feisbuc.

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarse ca la Ploieşti

Cea mai veche Întorsură
Nu-i pe hartă! – e-n poveşti
Scrise de-i cu colţi în gură
Şi trimise la Ploieşti.

epigramă de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pârnaie

pe strada cu sensul unic fiinţă
clipa se prostuează cu Dumnezeu,
în iarăşi năvălirea curgerii
e un sânge întărind falusul timpului

de mă renaşti e tot spre a muri

cenuşa e rece, pasărea e-n adânc de cer,
respirarea-mi atinge-n aripă

eşti mai frumoasă când plângi dintr-o jale
în zemuri lacrimale fierbe taina
pe foc al privirilor spre zare,
distanţele se absorb în mine, coastă femeie

îţi scriu de la o margine
gata, gata de a mă arunca în hău
voi avea preoţi de întuneric lenos
şi poate pleoapele tale
cu genele ca de gratii
la temniţa cuvintelor folosite

poezie de Ştefan Petrea
Adăugat de Medusa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau

Vreau flăcări în ochi, nu vreau jale,
vreau zâmbete, viaţă şi râs,
tristeţea, de-apare în cale,
o vreau transformată-n surâs.

Vreau dans, voie bună şi cântec
în casă, pe stradă, în cer,
să râdem cu mâna pe pântec
la bancuri, chiar vechi, ce nu pier.

Vreau neamul să-mi fie de fală,
frumos, muncitor şi vestit,
lipsit de orice amăreală,
să fie, în lume, iubit.

Vreau oameni cu feţe senine,
frumoşi, cu un zâmbet plăcut...
Ce mai, vreau să fie ca mine,
modeşti (!!!) Asta e! M-aţi crezut?

poezie satirică de Daniel Vişan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calea gândului

Cuvintele mele, în noapte,
mai calde, mai tandre, mai dulci,
coboară din stele în şoapte
ce vin şi se-aştern când te culci.

Îţi sunt adăpost şi speranţă,
suport, mângâiere şi vis,
sunt viaţa perfectă, romanţă,
lumina din raiul promis.

Citeşte, zâmbeşte şi iartă
acele cuvinte ce dor!
Trasează pe-a cerului hartă
o cale de gând arzător

Pe care,-n cuvinte flămânde,
să-ţi vin, să m-aştern într-un rând
iar tu, cu privirile-ţi blânde,
să-l poţi mângâia: "Pe curând!"

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culoarea din tăcerea frunzelor

L-am pictat pe septembrie
în culoarea unui trandafir
freamătând în braţele vântului
dintr-o amintire
promisă neuitării.
Poate ar fi trebuit să-i dau
culoarea zilelor de mai târziu,
în care spinii ultimelor cuvinte
s-au înfipt
în tăcerea frunzelor.
Oricum aş alege,
septembrie va trebui să aibă
culoarea toamnei tuturor gândurilor.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul alb

Încerc, pe-o foaie albă, să-mi aşez,
Cu frământări din dorurile-mi toate,
Cuvinte dulci, în versuri să arate
Ce simt atunci când, ziua, te visez.

Apar cuvinte rupte, -mprăştiate,
Pe care-ncerc, timid, să le-aranjez
În versul de iubire ce-l creez,
Dar ele nu se lasă aranjate.

Încerc să le opresc, să le-ancorez
La ţărmul meu, iar ele, alterate,
Nu seamănă cu cele-ndepărtate:

Vor libertatea lor şi nu cutez
Să le închid în rimele forţate
Din versul artificial. Oftez.

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

11 iulie, ziua internaţională a ciocolatei

Iubirea mea de ciocolată
Atât de mult mi te-am dorit,
Că te-am gustat şi dintr-o dată
Puterile-mi s-au risipit.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desene pe nisip

Mi-a obosit privirea
Scrutând spre depărtări
Şi aşteptând ivirea
Din apa unei mări

A soarelui, a vieţii,
A chipului ce-l ştiu
În roua dimineţii
Cât visul încă-i viu.

Aştept de mult şi, poate,
Azi voi avea noroc
Şi soarta mi te scoate
În cale, dintr-un ghioc

Sau dintr-o stea de mare,
Adusă de un val,
Ca, pe nisipul umed,
Acoperiţi c-un voal,

Să desenăm vagi forme
Văzute doar în vis,
Desene neconforme,
Din vechiul Paradis.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Existenţială

În minciună, se mai ştie,
C-ar mai fi şi adevăr!
Dar exact ca-ntr-o chelie
Când mai vezi un fir de păr.

epigramă de Constantin Păun din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!