Că nu aș fi întreg la cap știu, dar nu știam că am cap.
aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Citate similare
Îi scriam zilele
trecute unei femei foarte carne
și oase și nu
știam că ea e bărbatul... și da
păru îl poartă mai lung decât calea
martirilor spre giroc
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu e lună
nu știu să descriu o femeie
poate am întâlnit-o
în orașul cu străzile vechi
nu știu
dacă iarba ce crește
ca o fetiță printre pietrele gri
ale pavajului poate
nu știu
să ne lege la ochi să ne spună
de ce ne iubim și de ce
nu e lună, nu e
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știu
cum se stinge un om
știu cum se stinge un prieten
știu cum te stingi și tu, o, prea
frumoaso am ob
servat că ai vrea că ai vrea că ai v
rea să te caut în întuneric
în sec
vențe mai lungi tu ai vrea!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pantofii minerali
nu știu să spun de ce n-o iubesc știu
numai să spun de ce o trăiesc -
limbă (?!) - mai mult
decât mă dau cu cremă de ghete pe mine
pe pielea de aur a mineralelor
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În România nu am proprietăți, iar la casa din Ungaria nu știu dacă am curaj să renunț.
aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemarea
mă crezi nu mai știu
cum te chemă nu
mai știu cum te cheamă
și atunci
te chem cu o teamă... o
teamă te chem
poate nici nu ești tu
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cufundacii
cum să construiești poezie una cu verticala
în timișoara, când orașul întreg e o mlaștină
iar
locuitorii săi umblă până la brâu printre cu
fundații fictive? întreabă plescăind lăcrămioara
iar
prietenul ei care e poet uneori, peste week
end, o lămurește: a, iar ne tragem de limbi!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vinovăția
mă simt vinovat
nu mai vreau nu mai pot nu mai știu
adio femeilor tinere văduve
sunt mult prea puternic
nu mor!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoarea
nu știu cu ce să te umplu
din acele cadouri a rămas mai nimic -
ar mai fi o scrisoare...
dar nu este plic, și atunci
mai bine nu mai iubesc!
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Groaznic
am uitat cum era când aveam
38 de ani dar
îmi amintesc că era în urmă cu mulți 20 cu
mulți ani e
ra o priveliște-afară
de parcă se lumina înăuntru (?!) ah, nu
mai știam
unde niciunde e scara
de serviciu divin -
am uitat prea de tot
cum se urcă la tine
prin tine
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cei care vor să-mi dea bani împrumut, să țină seama că am oricum prea mulți bani și nu știu ce să fac cu ei, cu cămătarii...
aforism de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O prietenă foarte bună
fecioara maria popescu
doamne
cu pruncul abruda în brațe (?!) abia
se mai ține, vomită
la rațe e totul posibil
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O mie și una de roți
nu știu nici acum
după o mie și una de nopți
dacă ea
mi-e soră sau frate.
părțile bune din ea
sau din el (?!)
îmi vin ca tu(r)nate
și cultiv o dilemă:
nu știu nici acum
cum se scrie cu sânge
de cauciuc pe șosea
pentru soră sau frate.
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi
că acolo din câte știu
e zgârie nopți la chicago e
o formă de viață
cu pătură de lânică pe onorații
genunchi (?!) pe care nu
îi vom îndepărta
niciodată să nu spui nici
odată totuși ne vom iubi
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O felie de pizza
nu știu de ce
eu am mâncat felia de pizza în numele tău
și am rămas cu o pizzigăială în gât
poate
dacii de asezonat cu romanii (?!) nu
mai suportă de-o vreme, foarte
vocal, ingredientele
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Ah, dom' director... Dumneavoastră cum ați vrea să fiu?
Traian: Așa cum te știu: vesel, simpatic, plin de viață!
Lucian: Momentan nu pot fi așa...
Traian: Dar când vei putea fi din nou astfel?
Traian: Nu știu.
Traian: Luci, cum complici tu totul!
Lucian: Dom' director, nu complic nimic; doar știți ce i-am spus...
Traian: Mamei tale?! Știu. Dar asta nu schimbă situația; ar trebui să iei măsuri, altfel nu ajungem nicăieri. Nu vezi care-i rezutatul? Tu suferi, ea suferă, ba chiar și eu; cum crezi că mă simt văzând-o tristă și înlăcrimată? Iar mai târziu pe tine; și tu, tot trist... Ar trebui să punem capăt acestor suferințe; soluția ne e la îndemână.
Lucian: Mai bine să vorbim despre altceva.
Traian: Nu-i bine, Luci; fugi de problemele cu care te confrunți, în loc să le înfrunți!
Lucian: Să le înfrunt?! Nu acum, dom' director; poate altădată...
Traian: Bine. Să fie ca de obicei, cum vrei tu.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Traseul
dacă scriu
prost o să dezamăgesc o șopârlă aproape
veritabilă care-mi urcă pe voce până în gât
de când mă
știe ea o știu și eu: o
dezamăgesc
mai mereu
are cozi (de tenor) de lăsat
pe traseu
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un strănut cu elogii exagerate
nu știam că ursuleții polari
se numără printre fanii textelor mele
nu
era de așteptat ca banchiza cu foci
să vireze strâns dreapta în timpul asaltului lor
or'
asta e o surpriză tare plăcută (?!) - tare
ca piatra de polizor-diamant acrișor
nu
foarte mult vorbitoare în gheare de gheață
ascuțite prin strănutare, asurzitor -
da
poate rezist mai bine la frigidesktop de
cât în țările fișierelor calme
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Manualul trist
nu știu
tu știi
cine știe
oare de ce
îmi iei ochii și faci
cornulețe de sărbători fericite (?!) cu nucă și zahăr
cu grăsime de porc
cu horc
horcul magnific
din ei
...
ce să mai s
pui tu în apă
rarea manu
alului trist?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trotuarul
pe trotuarul cu prieteni, deși
trece prin cartierul pe care-l știu ca în palmă
mă rătăcesc nu
o dată, de întreb și în somn: oh, oare unde, unde
mai locuiește iubita-mi însingurată?
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!