pruncul înfiat –
bolta cerească fără
Calea Lactee

haiku de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calea Lactee

Calea Lactee – aleea celebrităţilor de pe bolta cerească unde, pentru fiecare om, străluceşte o stea.

definiţie de Ionuţ Caragea în Delir cu tremurături de gânduri (2012)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel pentru meteor

Brăzdează bolta un meteor
Străbătând Calea Lactee,
Cât de departe-i n-am idee,
Dar îmi trezeşte un fior.

Trece fugar, rătăcitor,
Îl percep ca pe-o scânteie,
Brăzdează bolta un meteor
Străbătând Calea Lactee.

Ar fi un fapt înălţător,
Stelei rupte în crâmpeie
Să-i pot scrie o epopee,
Sub cerul nopţii lucitor.

rondel de Ioan Friciu (15 august 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calea Lactee

O cireadă de vaci cu ugerele pline
Se vede pe Calea Lactee
Şi picură lapte de pe bolta
Preaplină

Te primesc în suflet, niciodată
Nu întârzii să-mi piepteni
Părul răvăşit în noaptea polară
Nu întârzii să-mi încălzeşti
În frigul iernii o senină
Primăvară

În genunchi încep să parcurg
Distanţa dintre mine şi Tine
În urma mea rămâne
Sângele genunchilor
Şi bucuria de a Te întâlni

poezie de Victor Ţarină
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calea Lactee

Calea Lactee. Albeaţa de pe ochii cerului.

definiţie aforistică de Cornel Stelian Popa (16 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calea Lactee

În univers, Calea Lactee
E o minusculă scânteie.

distih de David Boia (30 noiembrie 2013)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa fără de iubire e ca o lacrimă fără ochi, ca un suflet fără de fiinţă, ca o stea fără de bolta cerească!

aforism de Constantin Anton din Simplitate şi firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă privim cerul noaptea

Prima stea care răsare
e Luceafărul de seară.
După el încet apare
Calea Lactee, brăţară.
Lângă ea, Steaua Polară
străluceşte cel mai tare.
Ea arată-n nopţi de vară
calea celor două care.
Pe bolta cerului senin,
Cloşca, puii şi-i veghează.
Pe gemeni dacă-i privim,
fete frumoase visează.
Peste toate, luna-i doamnă.
Regină e seară de seară.
Tot regină e şi-n toamnă
când este mai frig afară.
Iar când noaptea-i pe sfârşite,
un alt luceafăr apare.
Cu el zorile-s grăbite,
bolta se umple de soare.

poezie de Dumitru Delcă (6 noiembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Convulsii

Privesc prin gaura de cheie
Cum gâfâie Calea Lactee
Ce, de convulsii e cuprinsă,
Cedând, încet, aproape-nvinsă...

Gemând durută, printre gene
Varsă şuvoi de ploi de stele
Şi toate-s triste,-ngândurate:
Calea Lactee e... pe moarte??

E o tăcere încruntată,
Clepsidra timpului e spartă
Şi firele din ea, stinghere,
Se risipesc purtând durere...

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (15 februarie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privind bolta cerească vreo câteva ore cu băgare de seamă, observăm că toate stelele au aceeaşi mişcare de la răsărit la apus, numai Steaua polară stă nemişcată tot pe locul ei. În jurul ei se învârteşte parcă întreaga boltă cerească.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu Luceafărul pe Calea Lactee

CU LUCEAFĂRUL PE CALEA LACTEE
(pamflet)

Bat clopote-n literatură,
când sună ceasul redeşteptării.
"Poeţi" se-avântă-n aventură,
cu geniul pe calea neuitării.

Cu o fărâmă de idee,
toţi bat la porţile afirmării,
uitând că pe Calea Lactee
nu intri din culmea disperării.

Cuvinte răzleţe îngână
o temă şchiopătând de subiect.
Corigent la limba română,
învăţăcelul devine abject.

Mai insistent bate la poartă,
cel de profesie... informator.
Pe ea să intre, n-o să poată,
cât nu este de limbă formator!

Se agaţă de Eminescu,
numele să-i răsune poetic.
Chiar când din coadă-i sună... escu,
străin este de liric şi epic.

Degeaba vrei să fii etalon
în exigenţele poetice,
când abia poţi fi un epigon,
iar textele nu sunt artistice!

15.01. 2015
Maria Filipoiu

parodie de Maria Filipoiu din Site "Poeţii Noştri" (15 ianuarie 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iară eu, lumina mea...

Se năştea o stea în seară,
Întrebai: nu este a mea?
Inima-mi se-mbujorară,
Bolta toată cuprindea!

O chemai mai în aproape
Să mai stăm la sfat în două.
Ea se aprindea mai toată
Până-n zorile cu rouă!

O vedeam cum tremura,
Căuta Calea Lactee!
Iară eu – lumina mea,
Prin luceferi să mai steie!

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Eu fără tine,
Tu fără mine,
Am fi doar stele
În adormire.

Sărut umbra sărutului
Din Calea Lactee.

Tu si cu mine,
Eu fără tine
Devastatoare umbră
În copita uitării.

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calea Lactee

Grămezi de stele
Aranjate-n braţe spirale,
Lentilă văzută dintr-o parte...
Aceasta este galaxia
X – în Univers
Ideal de a fi casa
Atâtor planete

Ce se învârtesc
Acum şi întotdeauna
Lângă sateliţii lor...
E sursă de inspiraţie
Atâtor poeţi visători de pe Terra,

Luminând cerul nocturn,
Astru lângă astru...
Calea Lactee,
Tăcută galaxie,
Emanând speranţă,
Eternă existenţă...

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, cei ce conducem astăzi pe Calea Victoriei, visăm ca nepoţii sau strănepotii noştri să se plimbe prin Calea Lactee.

aforism de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire pe cer

Nemurirea isi despletise parul,
pletele-i albe curgeau senzual
pe umerii goi... pe cel stang
se desfata rasaritul,
pe cel drept,
apusul adormea
cuibarindu-se prin pori.

Timpul, maret cavaler,
se apleca la picioarele-i,
sarutandu-le cu nelinistea
indragostitului de luna,
calea lactee,
frumosul sau cal alb,
gusta din stele cu nesat,
priponit de coltul soarelui.

Iubirea s-a aprins in cer!
Dincolo de univers
se nastea pruncul uitarii...

poezie de Carmen Petraru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

cerească -
în parcul Copoului
răsărit de luceferi

haiku de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Admir răţuştele
care se bălăcesc
în pârăiaşele de primăvară
şi văd pruncul
la prima lui scăldătoare

gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

o lună clară
în curtea bisericii
printre rugăciuni –

pruncul la sânul mamei
în cântece de leagăn

tanka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curcubeu: perdea colorată ce acoperă bolta cerească...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nunta din vis

Iubito,
Vino să intrăm în noapte,
s-adunăm sub clar de lună,
de pe cer, stelele toate,
pe frunte să-ţi pun cunună.
Păşind pe Calea Lactee
spre biserica cerească,
lângă noi, îngeri să steie,
luceferi să ne-însoţească.
Dumnezeu să ne cunune,
Fiul Lui să ne năşească.
Muzica-n cer să răsune,
că-i nuntă împărătească.
Iubitule,
Nunta asta-i doar un vis.
Visul tău nu se-împlineşte.
Ştiu că vrei în Paradis,
Suntem pe pământ. Priveşte!

poezie de Dumitru Delcă (august 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!