Răsare soarele în munţi
Brăduţii verzi zâmbesc la soare
Natura toată-i o splendoare
Şi clipele se leagă-n punţi...

catren de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar ceresc

Răsare soarele în munţi,
Pădurea este dezbrăcată,
Topită e zăpada toată
Şi timpul trece fără punţi.

Puţin sarcastic, inuman,
Adună zile după zile
Poate cu nor, poate senine,
Spre infinit liman...

Aştept o rază călătoare,
Să-nvie primăvara azi
Din răsturnată stea să cazi,
În mână cu o floare!

Vreau să-mi şopteşti că nu-i păcat
Dacă din ceruri te-am cerut,
Din drumul tău necunoscut,
Şi-n gând te-am aşezat...

Renaşti în firele de iarbă,
În flori şi nufărul pe lac
În ochii mei care te plac
Şi-n ploaia caldă....

Cu glasul tău cel îngeresc,
În suflet bucurie-mi pui,
Eu nu voi spune nimănui.
Eşti darul meu ceresc....!

poezie de Doina Bonescu din Aripa timpului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surpriza dimineţii

Am primit de Dragobete,
Multe flori prinse-n buchete
Şapte ghiocei în soare,
Şi un plic cu o scrisoare:

-Ce mai face Doamna mea?
Pune-ţi ghete şi-om pleca
Pe şosele şerpuite,
Printre creste arcuite,
Urcând muntele de piatră
La cabana suspendată
Patru paşi până la nori
Ce aruncă cu ninsori,
Cât mai bate iarna-n geam
Şi nu-i mugure pe ram.
Liniştea-i deplină-n munţi
Timpul trece fără punţi.

-Ai dreptate, mă grăbesc
Azi, oraşul părăsesc....
Dragobete este-n zare
Şi ascult a lui chemare.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râul dintre munţi

Mi-e dor de susur de izvor
De-al ierbii nesfârşit covor
De doina timpului trecut
De ziua-n care m-am născut

Imi este drag să văd prin lunci
Toţi macii infloriţi atunci
Sub cerul care lumina
Pământul ţării, datina
Şi râul dintre munţi.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râul dintre munţi

Mi-e dor de susur de izvor
De-al ierbii nesfârşit covor
De doina timpului trecut
De ziua-n care m-am născut

Imi este drag să văd prin lunci
Toţi macii infloriţi atunci
Sub cerul care lumina
Pământul ţării, datina
Şi râul dintre munţi...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iertat ţi-o fi păcatul

Când soarele apune peste munţi,
O pâclă rece-acoperă tot satul,
Îngheaţă râul şi-ngheaţă copacul
Ce pregătea preludiul noastrei nunţi,

Să ne-ncunune frunţile, cărunţi,
-Doar ţi-s regină, iar tu împăratul-
Când soarele apune peste munţi
Şi pâcla rece-acoperă tot satul!

Lumina lămpii, nopţii făcând punţi
Ne-o-mpodobi cu flori din geamuri, patul,
Ispită-ţi sunt, iertat ţi-o fi păcatul,
De mă săruţi şi trupul îmi frămânţi

Când soarele apune peste munţi!

poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Yeti

Pe drum de munte urc la pas
Si mă opresc in scurt popas.
In linistea ce mă-nconjoară
O mie gânduri dau năvală

Zăpezi in jur imi desenează
O umbră mare omenească.
Zâmbesc uşor, intr-un impas
E Yeti cel in munţi rămas.

Om al zăpezi, eşti sau nu?
Din preistoric, rendez-vous,
Vrei azi cu mine la cafea?
Mă uit si râd de umbra mea!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de tei

Aş vrea să-ţi spun Părinte ţie
Prin câte am trecut şi când
Ca să te rogi şi pentru mine
Să ştie Domnul Bun şi Sfânt.

Mereu am navigat pe ape
Mai limpezi sau cu mal din munţi
Şi-am dus cu mine mai departe
Doruri furate de pe punţi

Acum când vara îşi aşterne
Culoarea şi căldura ei
Eu mă topesc în amintirea
Parfumului din flori de tei.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magie

M-ai căutat? Am fost plecată
La o cabană intre munţi
Acolo unde cer se-apleacă
Peste poieni cu ciute iuţi

În iarbă mi-am lăsat un zâmbet
Indescifrabil de Giocondă
Pământul era incă umed
Brânduşele cereau o odă

Brazi verzi in umbrele-nserării
Prindeau luminile in cete
Si gândul meu fura tăcerii
Magiile incandescente.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magie

M-ai căutat? Am fost plecată
La o cabană între munţi,
Acolo unde cer se-apleacă
Peste poieni şi ciute iuţi.

În iarbă mi-am lăsat un zâmbet,
Indescifrabil, de Giocondă.
Pământul este încă umed,
Brânduşele îmi cer o odă.

Brazi verzi în umbrele-nserării,
Prindeau luminile în cete
Şi gândul meu fura tăcerii
Magiile incandescente!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiparoşii

Chiparoşii izbucnesc din nori
ca nişte flăcări verzi
care se unesc cu cerul
prin chiparosul zvelt albastru
chiparoşii, străjeri ai munţilor
ce se zăresc prin aburul auriu al vieţii,
ei sunt dezmierdaţi de ape
şi de zarea pufoasă,
ce se rupe din văile
ce miroseau a munţi,
trei chiparoşi opresc munţii să cadă
îi sprijină cu umărul lor
şi cu temelia ce se prelinge-n Terra,
sunt chiparoşii stâncilor
care strălucesc în Soare
fiecare stâncă este o bibliotecă
plină de istorie, amintiri, amprente
şi mai ales energii.
scriu despre chiparoşi
cu rădăcinile lor
şi cu vârful, flăcări verzi,
lustruind cerul cu flacăra
verde ce răsare din Soare.

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indiferent cu ce te confrunţi când urci ai vieţii munţi, la visurile tale să nu renunţi; prin credinţă se creează punţi spre a lor materializare în predestinate, însemnate zi cu soare!

citat din Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea roză de răsură

cochetez cu gândul tandru
că-s o floare de răsură
îngrădită de ghimpi aspri
lângă rugii verzi de mură!

bâzâită de-o albină
ce nectar vrea să îmi fure
mângâiată de un soare
lângă margini de pădure!

cu petale roze... fragezi
văd tot cerul ca-i albastru
şi mă tem de o furtună
care-mi pare un dezastru!

însă... soare străluceşte
vine apoi şi blânda lună
cineva sus mă iubeşte..
floare roză de răsură!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gheaţa

Tăcerea ce-i?
O mască, ştii şi tu
E gheaţa ce ascunde
Deasupra unui rau
Zbuciumul apei
Coborâtă din munţi
Pe trecerea timpului.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred că pământul e plat asemeni unei scânduri groase... că soarele nu răsare mereu în acelaşi loc şi nici nu răsare acelaşi soare, ci cu totul altul după noroc mai mic sau mai mare.

Nichita Stănescu în Laus Ptolemaei, Câmp (1968)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata din munţi

In satul mic ascuns in munţi
Pe drumul paşilor desculţi
Trăia o fată, o codană,
Cu ie albă si năframă
Avea doi ochi lipiţi cu smoală,
Mersul uşor de căprioară!
Mioarele erau in turme,
Prieteni, rugii de la mure!
Toţi fagii munţilor bătrâni
O ajutau să ţină-n mâini,
Viaţa aspră, traiul dac,
Ce-l moştenise peste veac.

Am revăzut-o de curând....
Am intrebat-o surâzând,
-Eşti tot acolo sus la vatră
Lângă cuptor cu pâine caldă?

-Nu-mi pare rău ce am ales
Nicicând, tu nu ai inţeles,
Iubirea mea de soare-n geam,
Si libertatea unui ram
Cu muguri verzi in primăveri
Uitând de ziua cea de ieri,
Stăpâna crestelor din munţi,
Acolo unde norii-s rupţi...
Soră cu râul la cascadă
Luând viaţa ca o pradă,
Eu am rămas cioplită-n piatră
Urmaşă din zeiţă dacă!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Somn vesel

Prin munţi
unde-şi fumează
soarele ţigara,
treze sunt izvoarele.
Gârbovă nemărginirea
împleteşte ziua -
între vulturi şi râu -
între peşteri şi ierburi.
Se lasă pleoapele
pe funii şi punţi.
Ce amurg!

poezie de Ion V. Nica din Când ning tăceri
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oriunde

străbat câmpia verde
şi braţele ridic...
un soare se mai vede
chiar dacă-i asfintit..

mă cheamă tandru marea
mă cheamă fagii verzi
mă cheamă ochii galeşi
sub pomii din livezi...

în armonii depline
cu tot ce mă-nconjoară
inspir parfumuri fine
din flori de primăvară!

şi-aşa plutind în seară
cu aripi nevăzute
eu port în ochi iubirea
şi pot a fi oriunde...

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când vine toamna

Perfecţiunea-ntruchipată
In chipul tău frumos de fată
Mi-aduce zâmbetul in zori
Si te culeg dintre scrisori.

Trecut-au ierni si primăveri
Si toate-mi par a fi ca ieri...
In mintea mea eşti neschimbată
Şi gândul mi se face roată.

Se plimbă toamna prin grădini
Aruncă norii ploi in spini...
Sunt frunze galbene pe drum
Dar ştii si tu, ce să-ţi mai spun?

Din anotimpurile toate,
Aş lua doar clipele lăsate,
Departe undeva in munţi
Când ne plimbam prin văi desculţi.

poezie de Doina Bonescu din Aripa timpului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decembrie

Trezeşte-te e dimineaţă
Si soarele urcă pe cer
Decembrie mâna -. mi ingheaţă
Inchide cartea lui Voltaire

Ia-mă de umăr si vom merge
In pas vioi ca altădată
Să nu uităm, clipa va trece
Si e păcat a fi ratată

Obrajii roşii ca o floare
Ii sărutai adeseori
Aş vrea râzând astăzi in soare
S-alung din ochii tăi ninsori!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prag de iarnă

Stă un nor gata să plângă
Sprijinit cu mâna stângă
Pe un vârf de plop uscat,
Ce de frunze-i devastat.

Decor trist... versul îl schimb,
Mi-aleg Soarele drept nimb,
Cu azurul prins în gene,
Iarba verde pân-la glezne.

Am uitat... afară-i toamnă...
Frigul în urechi îmi toarnă,
Nostalgii... paşii-s pierduţi
Şi zăpezi vin dinspre munţi.

Visez lângă şemineu...
Aşteptând ca zarul meu,
Norocos, să mi-te-aducă,
Pe o margine de luncă.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!