Cine se mai uită la ei
In vară și primivară
Plini de flori, mireasmă
Cine se mai uită la ei?
Acum la copaci de tei
La salcâmi plini de rugi...
Acum, rămași chilugi
Ca niște bătrâni milogi.
In vântul aspru al vieții
Asteptând cu jale copii
In cuibul palmelor goale...
La anul vor reînflori
Și păsările vor veni...
Dar la ai noștri bătrâni
Uscați de viață prin azil
Cine se va mai și gândi...
Cu ramurile tremurând
Cu ochii pierduți in vânt
In toamna rece a vieții.
Vom ajunge toți pe rând...
Ca niste copaci chilugi
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Lacrimi de tămâie
Munții noștri sunt chilugi
Plini de lacrimi de tămăie
Goi, stiind c-o să rămâie
În vânt și ploi spunând rugi
Să-i scape cerul de moarte
Când fără hainele verzi
Se topesc și numai-i vezi
Măcinați de noi-n coperte
De scriie ce ne țin haine
Cu comodităti haine
De a ne-mbrăca-n moartea
Ascunsă-n argint de vrerea
De a fi la tot superiori
Cu frunzișuri deocheate
Cu ramuri cozi de securi
Ce omoară răsuflate
Respirații de plămâni
De vom purta măști cu toții
Când gândim ca netoții
Tăindu-ne în tăciune
Aerul nostru mir vital
Să trăim aici-n paradis
Retezat în iad de nedescris
Pentru al Iudei ideal
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rămași peste timp
Aceeași dragoste rămâne
dincolo de toamna
ce leapădă frunze,
dincolo de norii
ce ne plâng cu lacrimi,
adunate din miile de nopți
pline de patimi.
Rămânem noi în toamna vieții
plini de culorile trăite
în anii tinereții,
plini de regretele tăcerilor noastre,
de atingeri nefăcute
ce ne-au secat inimile
în nopțile negre
privind către astre...
Aceeași dragoste rămâne
e cuibul de iubire
mereu gol de noi
dar in suflete mereu împreună,
rămănem noi ce-am învățat să iubim,
în alte brațe calde
prin sentimentele pe care acum știm să le oferim.
Ne-am fost profesori
prin lacrimi, durere și chin
dar acum privim inainte
cu inimi deschise,
bucuroși că în iubire
am ınvățat amândoi să oferim!
poezie de Georgeta Șuta
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză de întrebare
Rostogolind cerul, frunza
Ne răscolește și ființa
Scuturând in dileme, știința
Cu intrebarea...
De cine a fost născută viața,
Pe ramurile goale și intunecate
Ale vidului rece
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doi bătrâni
Doi bătrâni stau singuri
În casa lor demult
Și nimeni nu-i întreabă
Ce vor ori ce au vrut.
Cânii urlă a jale,
Vântul bate ne'ncetat,
Doi bătrâni merg pe-o cărare
Cum mergeau, ca altădat'.
Noaptea rece se lasă
Și urlă viforul ca turbat,
Doi bătrâni stau singuri în casa,
Doi bătrâni stau la sfat.
Și așteaptă și tot așteaptă
Să vină cineva,
Doi bătrâni cu plete albe:
Bunelul meu, bunica mea.
poezie de Vladimir Potlog
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Domeniul Meng-ch'eng golit
O casă nouă la vărsarea fluviului Meng-ch'eng;
copaci bătrâni ultimii dintr-un zăvoi de sălcii care mor:
în anii care vin, cine va fi noul ei proprietar,
cine se va gândi întristat la omul care a stăpânit-o pe vremuri?
poezie de Wang Wei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt disponibile și textele în Copaci azilanți
Am rămas doi copaci lângă drum,
Ne mai cad niște crengi compromise,
Se pornesc toporari de pe-acum
Să doboare păduri fără vise.
Am rămas fără muguri pe ram
Dinainte să moară copacii,
Și-am ajuns mai uscați cum eram,
Și acum ne fac vreascuri săracii.
Suntem niște copaci azilanți
Din pădurile lumii rămase,
Și am ars printre munți emigranți
Și-n tăcutele focuri din case.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uscat ascuns
Toamna ascunsă în verde
Frunza a veni,.. nu crede.
Săltând bucolic printre vânt
Va plânge rece pe pământ...
Acum își răsfoiește
bucla, părându-i vara!
Că numai se și sfârșeste..
Dar bronzul arde că para.
Cenușe ce o să renască
Primăvara prea dorită,
Cu adierea s-a uimită
În privirea lumească.
Ce uită că prea uscată
Zărește lumea de-ndată!
Când verdele o părășeste
Și în țurțuri gândește
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bătrâni și copii
Acești bătrâni, acești copii
Ar fi, dar parcă nu ar fi,
Sunt unii nord și alții sud
Și lacrima nu și-o aud.
Ca-ntr-un complot diavolesc,
Părinții dintre ei lipsesc,
Își zic bunici, își zic nepoți,
Străinătatea strigă-n toți.
Acești copii, acești bătrâni
Sunt zilierii tristei pâini,
Fiorul dintre ei s-a dus
Și rudele, cu ei nici nu-s.
Niște copii în țarc vulgar,
Niște bătrâni în bestiar,
Furtună i-a adus aici,
Nu-și sunt nepoți, nu-și sunt bunici.
Copiii n-au ce-și aminti,
Bătrânii nu mai nasc copii,
Imaginile lor se cern
Spre paradis și spre infern.
Și pân' s-ajungă la sfârșit,
Au de trăit și de murit,
Ca vietățile-n nisip
Ei nici nu-și seamănă la chip.
Așa au fost, așa rămân,
Ce e copil, ce e bătrân
Bătrânii-n iadul propriu zis,
Copiii-n veșnic paradis.
Purtându-și umbrele în mâini,
Ce triști copii, fără bătrâni,
Cu ochii pătimiți de vii,
Ce triști bătrâni fără copii.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Ninge cu fluturi în septembrie
Privește frunza duios, sus
Cocorul in zbor de dor, dus.
Să-si ia zborul si ea
Să numai simtă toamna,
Și-o veni la primăvară
Să se așeze iară
Pe ramura-i mamă
Să cânte in vânt de vară
O șoaptă de răcoare
La om și zburătoare,
Dar toamna nu o lasă
Și in lut seva-o cheamă..
Să-și nască din ele
Norii ce-i spală plete,
Pline de praful verii.
Să-i miroase a coapte
Fructe, si parfum de perle,
Zdrobite de fete verzi
Cu bucle despletite
In ninsori de uscați, fluturi..
Ce-au fost o viață, verzi
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Cine nu are bătrâni, să-i cumpere"
De-aș cumpăra pe toți străbunii,
Bogat aș fi (v-o spun pe șleau)
Prin însumarea-nțelepciunii,
Nu pensiilor ce le au!
epigramă de Liviu Sergiu Manolache din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Morții noștri nu sunt absenți, ci doar invizibili. Ei privesc cu ochii lor plini de lumină în ochii noștri plini de tristețe.
citat din Aurelius Augustinus
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cruci îndoite...
Fugitam mult și bine
De fiare in peșteri
Cu picioarele goale
Rugându-ne la ingeri
Să ne fie doar lumini..
Ne-a fost tare bine?
Acum in intunericuri
Ne ducem singuri
Ne rugăm din invidie
Fără lumină in suflet
In prea multă lumină
Prin orașele peșteră
Unde ne inchidem..
Prividu-ne intre noi
Ca niste fiare in război!
Și va veni iar vremea
Cu cruci indoite in zvastici
Când o să ne ucidem
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albastru și alb
Albastru așezat
Pe un fular alb,
Sus albastru,
Jos doar alb,
Soarele, lumină rece,
Căldura a zburat
Cu păsările călătoare,
Sufletele umbrelor
A fugit de sub copaci
Caută prin aerul iernii
Frunzele ce au căzut,
Se vor întrupa in primăvară
Din frunzele ce o să răsară,
Adieri reci,
Suflete de umbre,
Bântuie albastrul așezat
Pe fularul alb al iernii!
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel prin toamna vieții
Încet străbat prin toamna vieții
De vânt aleea pustiită;
Plimbarea lor este vrăjită
De amintirea tinereții.
Și dacă frunza-i arămită,
Ei nu se dau pradă tristeții;
Încet străbat prin toamna vieții
De vânt aleea pustiită.
Ea se simte-ntinerită,
Iarbă-n roua dimineții;
E ocrotită și iubită
Pe drumul greu al bătrâneții,
Ce-l străbat prin toamna vieții...
poezie de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfântul Nicolae...
Nicolae, Nicolae
Nume sfânt și dor cu jale
Te-așteptăm, iar, an de an
Să-l serbăm pe al tău hram,
Ce vestește cu mirare
Început de sărbătoare.
Copii te așteaptă,
Ghetuțele-s în poartă,
Cei tineri ceru-l cântă
Colindători s-audă,
De la bătrâni povață
Să ne îndrume-n viață,
Cuprinși de-a lor magie
Apururi să ne ție.
Bucuroși de sărbătoare
Ne uităm acum în zare,
Înspre anul ce-o să vie
Cu nesaț și bucurie...
poezie de Liviu Reti (6 decembrie 2015)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu te afli acum la o răscruce. Ai ocazia să iei cea mai importantă decizie pe care o vei face vreodată. Uită-ți trecutul. Cine ești tu, acum? Cine a decis ca tu să fii cel de acum? Nu te gândi la cel care ai fost. Cine ești acum? Ai decis cine vrei să devii? Ia această decizie în mod conștient. Ia-o cu grijă. Ia-o cu forța.
citat din Anthony Robbins
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Poder Sin Limites: La Nueva Ciencia del Desarrollo Personal = Unlimited Power Paperback" de Anthony Robbins este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la 
S-au dus pe rând...
S-au dus pe rând, pe rând, toți cunoscuții...
Și câți au fost, nu-mi mai aduc aminte!
Florin, doamna Cașiu, tanti Nuți...
Plecăm dintre cei vii, cu toți, cuminte.
S-au dus bătrâni, s-au dus copii și tineri...
Așa e rostul vieții - de-a muri...
Se-aprind pe ceruri candele de sângeri
Și lacrimi curg în fiecare zi.
Mai ieri erau în viață mulți... Acuma
Sunt doar un suflet rătăcit pe cer...
Oh, peste trupul vieții cade bruma
Și-n jur e-atâta noapte și mister!
Cosește moartea trupuri de lumină!
Ne-afundă-n iadul nemărturisirii,
Rod secerat încununat de vină,
Nu mai atingem laurii iubirii...
Murim cuvinte pentru veșnicie...
Dar ce lăsăm în urmă?! câți murim
Precum aici și dincolo de lume?!
Și câți dumnezeiască frază vrem să fim?
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o sărutare-l găsiți
Dintre miile de astre
Cu zări colorate
De rubine și smaralde
Cu mări roșii și galbene
Cu meduze care zboară
Cu copaci cu colți
Și ramuri cu gheară
Cu flori argintii
Cu munți de sticlă
Și nori aurii...
Cine oare... a ales
Planeta albastră...
Când?
Am căzut din paradis
Să facem din ea un vis
Sus acolo interzis
Adam sau Eva
Răspunsul toți-l știți!
Într-o sărutare-l găsiți...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copaci fără pădure
in povestea copacilor goi
scârtâind într-o singură ușă
este vorba de noi amandoi
este vorba de foc si cenușa
doi copaci fără frunze pe drum
după cum ii privește înaltul
doi copaci prin sărutul de scrum
aplecându-se unul spre altul
nu mai suntem decât doi copaci
vor veni taietori să ne tundă
vor lua crengi toti copiii săraci
pentru flacăra lor muribundă
si chiar dacă mă vei mai iubi
peste crivățul iernii ce vine
fără brațe cu ochii pustii
n-am să am ce întinde spre tine
spune-mi pădure cu frunza rară
unde-i iubirea de astă vară?
nu știe iarna sa se indure
de noi copacii fără pădure
cântec interpretat de Tatiana Stepa, versuri de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se iubesc frunzele
Preludiu
De doruri in vânt mlădiate
O vară intreagă-și șoptesc.
Cu tremur și șoapte umbrite
Așteaptă toamna neprihănite,
Și in arămiu se contopesc
Imbrățisare
În adieri de pofte coapte
Când trandafiri-și scutură șoapte.
Frunzele cad imbrățișate
Nepăsătoare față de moarte.
Sărut
Și in iarna ce v-a veni,
Se vor iubi, iubi, iubi...
Sub mătase de zăpadă.
Și din seva lor sărutată
Dragostea si-o vor dărui,
Florilor, pomilor, ierbii.
Și în șoapte inmiresmate
Din nou-mi vor inmuguri.
Acum priviți-le cum tandru... se iubesc
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!