Evadare simplificată

în timpul descoperit cu jumătate de inimă
palmele devin ventuze pe zid
oasele schele ce improvizează echilibrul
carnea se întinde arcuri
în infuzia de speranţă şi marea poftă de risc
într-o evadare simplificată
se sare provizoriu peste povârnişuri osoase
în cealaltă jumătate de inimă
în dimineţile de trezire
cu noaptea-n cap
umbre alunecă de pe frunte deasupra sprâncenelor
nu e regretată bucăţica aceea de mătase
cu care se şterg ochelarii negri
ar dispărea orice fermecare
a desprinderii din acest film de întuneric
ce lasă suluri spumoase să treacă valuri
în răpăit de tobe
alunecări pe parapetul inimii
desprinse dintr-un coşmar simfonic
năvălit de oriunde
mărind îndoielile născute în singurătatea lumii
deşertică într-o parte şi înzăpezită în cealaltă

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătate eşti...

Eşti aşa frumoasă, cum îmi place mie
Jumătate eşti femeie, cealaltă poezie,
Jumătate o şterg, pe cealaltă o scriu,
Jumătate-mi eşti, cealaltă o să-ţi fiu.

Jumătate eşti vis, cealaltă doar gând
Jumătate o râd, pe cealaltă o plâng,
Jumătate o cert, pe cealaltă o doresc,
Jumătate o simt, pe cealaltă-o iubesc.

Jumătate-o compun, pe cealaltă o cânt,
Jumătate o am, pe cealaltă nicicând,
Jumătate o vreau, cealaltă mă vrea,
Jumătate sunt eu, cealaltă-i doar ea.

Jumătate-i poiană, cealaltă mi-e floare
Jumătate mi-e dor, cealaltă mă doare,
Jumătate eşti vin, pe cealaltă o beau,
Jumătate esti chin, cu cealaltă eu stau.

Jumătate mi-e soare, cealaltă e noapte,
Jumătate e mare, cealaltă doar şoapte,
Jumătate o cer si vreau să-mi fie mie,
Cealaltă mi-o dai, când jumate-o să fie.

poezie de Mihail Coandă (10 octombrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe jumătate de culoar

doi ochi pe un obraz într-o jumătate de mirare
nu-şi permite niciunul să se întoarcă
o întrebare se strecoară în mulţimea trecătorilor
nu mai e timp de luat peste picior
ferestrele au case care plâng în gări
cu jumătăţi de spaimă
vinovaţi oamenii vin şi pleacă tiptil pe străzi lăturalnice
câte unuia inexplicabilul
e dispus să-i dea un răspuns
pe jumătate lipseşte corpul delict cel puţin aşa se crede
maşinal cu un cuţit
e desfăcut pachetul de cafea apa bolboroseşte
o altă zi este de o jumătate de zi

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În clipa

ascuns după colţul casei care-l locuieşte
cu uşile şi ferestrele deschise în somn
neştiutul
aşternut în sângele cald al inimii
caută uneltele
să măsoare
cealaltă parte a nedumeririi
din singurătatea cuvintelor
nenăscute încă paznici de lună
în clipa
ce o va veghea pe cea care urmează
în azi

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salutul spiritului

Umbra eroului se-nalţă maiestuos, formidabilă,
Deasupra navei gri ca fumul de tutun;
Şi-n vreme ce ea alunecă, invulnerabilă,
El grăbeşte pasul pe propriul drum.

" Priveşte forţa acestor tendoane, debordantă!
Această inimă, atât de dârză, de cutezătoare!
Aceste oase, umplute cu măduvă neînfricată!
Această cupă, toată numai zâmbete strălucitoare!

Jumătate din viaţă am luptat, cu mine însumi în acord,
Cealaltă am petrecut-o calm, într-o atmosferă amicală;
Iar tu, o, navă curajoasă, cu întregul echipaj la bord,
Navighează-n siguranţă până la destinaţia finală!"

poezie de Goethe, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecouri într-un cercel

te-ai prefăcut într-o perlă
ce păstrează în ea
vuietul mării o simfonie nebună
ascultată în liniştea unui
cercel
prins de inimă
lasă în urmă-i tăcerea
îndulcită de
şoapte
ajunse în punctul cel mai înalt
după treceri prin puncte păsătoare
nascătoare de ritmuri
într-o respiraţie dublă
cu îngânări şi pauze între sidefuri
brodate
pe braţe
desprinse de trup
compuse ca nişte aripi pictate cu
portative
pe care aleargă note muzicale
pentru refugiul într-o clipă
atât

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe câmpii solare

cuvintele nu se mai înfrânează
gândirea vie ştie din această parte luminoasă
când lui Van Gogh i se îngălbenesc mâinile
de la floarea ce întrece toate luminile şi toată căldura
fără numele ei soarele nu-şi are rostul

în jocul cu efecte de miere
polenul se scutură de pe picioarele albinelor
în cuvinte ce nu lasă întunericul să prindă tăcerea
când cealaltă jumătate de timp
ţine fruntea zilei

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe câmpii solare

cuvintele nu se mai înfrânează
gândirea vie ştie din această parte luminoasă
când lui Van Gogh i se îngălbenesc mâinile
de la floarea ce întrece toate luminile şi toată căldura
fără numele ei soarele nu-şi are rostul
în jocul cu efecte de miere
polenul se scutură de pe picioarele albinelor
în cuvinte ce nu lasă întunericul să prindă tăcerea
când cealaltă jumătate de timp
ţine fruntea zilei

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe jumătate de coridor

doi ochi pe un obraz
într-o jumătate de mirare
întorc toţi capul nu-şi permite niciunul
o întrebare se strecoară
în mulţimea trecătorilor
nu mai e timp de luat peste picior
ferestrele au case care plâng în gări
cu jumătăţi de spaimă oamenii vin şi pleacă tiptil
prudenţi pe străzi lăturalnice câte unuia inexplicabilul
vinovat e dispus să-i dea un răspuns
pe jumătate lipseşte corpul delict cel puţin aşa se crede maşinal
cu un cuţit e desfăcut pachetul de cafea
apa bolboroseşte este o altă zi
de o jumătate de oră

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătate a trupului

Din tălpi până-n creştet
mă-nveleşte glasul mamei.
N-ar fi ea scânteie dacă n-aş fi fost eu
cerul legănat de ape.
Când mi se făcea dor de iarbă,
mă auzeam de sub învelişul inimii ei
în mijlocul basmului.
Jumătate a trupului meu e mama,
Cu cealaltă jumătate m-am privit
într-o frunză de măr
şi eram floarea lui.
Celelalte flori mi-au ajuns la inimă;
vor muri fără mine
dacă nu le împăturesc cu aripi de înger
să urce în oglinda cerului,
să curgă ninsori în fericirile celor
care n-au fost înveliţi
din tălpi până în creştet
de glasul mamei.
M-am gândit la frunză şi
am înţeles
de ce m-am lăsat floare la umbra ei:
în numele meu
regăsesc întotdeauna glasul mamei.

poezie de Camelia Opriţa
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!

În realitatea care există

pe câmpii solare
cuvintele nu se mai înfrânează
gândirea vie ştie din această parte
luminoasă când lui Van Gogh i se îngălbenesc
degetele
de la floarea
ce întrece toate luminile şi toată căldura
o culoare şi o mână spun totul despre ea
fără numele ei soarele nu-şi are rostul
în jocul
cu efecte de miere
polenul se scutură de pe picioarele albinelor
în cuvinte ce nu lasă
întunericul să prindă tăcerea
când în cealaltă jumătate de timp
este ziuă

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima rămâne poetică

jocul de şah acaparează jumătate din ce eşti
în jumătatea cealaltă
eşti invitat să înveţi hulubi să meargă pe jos
îţi place totuşi să grădinăreşti ai proiecte frumoase
chiar dacă nu sunt de niciun folos

în fond mi se pare că înţelegi cum stau lucrurile
caloriile citadine (pe toate planurile) fac rău
au secat toate fântânile
orice caz vechi e doar un oribil coşmar
altfel noi toate şi vechi toate dacă nu începe să plouă
aş citi ceva din Faust

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În jocul cu efecte de miere

pe câmpii solare
cuvintele nu se mai înfrânează
gândirea vie ştie din această parte
luminoasă
când lui Van Gogh i se îngălbeneşte privirea
de la floarea
ce întrece toate luminile şi toată căldura
o culoare şi o mână spun totul despre ea
fără numele ei soarele nu-şi are rostul
în jocul
cu efecte de miere
polenul se scutură de pe picioarele albinelor
în cuvinte
ce nu lasă întunericul să prindă tăcerea
când în cealaltă jumătate de timp
este ziuă

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floarea-soarelui

adu-ţi aminte de câtă lumină
are nevoie zigzagul în plus al rădăcinilor
prelungit în nervurile ce se alungesc
prin tulpină în palmele frunzelor
până în vârful degetelor primitoare de cer
a preagalbenelor petale
călăuzite de un zeu nemuritor
pe care îl urmează
mai supuse decât orice femeie
ce ştie foarte bine cine trebuie iubit

aici jos nu se mai aude nimicziua-i pe ducă
pare-se că nimeni nu mai e atent
spre ce parte porneşte
soarele înainte să spună
noapte bună florii sale aşa cum a promis
când nu-l va mai putea zări răsărind
atât de treaz în cealaltă jumătate ascunsă ei
corp plin de el însuşi
supărător de strălucitor

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vei fi atent la promisiunile pe care ţi le face Dumnezeu, cu timpul, vei observa că nu sunt deşarte. Când lucrurile se întorc pe dos, observă-le partea cealaltă, ceea ce se ascunde înapoia lor. El, de acea parte, este răspunzător. De aceea, nu trebuie să te grăbeşti s-o iei înaintea Lui.

citat din Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Care este autoritatea unui şef de stat, pe care jumătate din populaţie îl respectă, iar cealaltă jumătate îl fluieră?

aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existenţial (2017)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătate din oameni râd de cealaltă jumătate.

citat din Destouches
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destinul conduce o jumătate din viaţa fiecărui om, iar Caracterul cealaltă jumătate.

citat clasic din Alfred de Vigny
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce burlacii nu se îngraşă?

Pentru că ei mănâncă doar jumătate din ce gătesc, cealaltă jumătate rămâne lipită de tigaie...

întrebări şi răspunsuri
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jumătate din viaţă ne-o petrecem construind închisori, cealaltă jumătate studiind evadări.

citat din Gianni Monduzzi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce burlacii nu se îngraşă?

Pentru că ei mănâncă doar jumătate din ce gătesc, cealaltă jumătate rămâne lipită de tigaie.

întrebări şi răspunsuri
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!