Dansul fără nume
Hai să dansăm, iubita mea, sub stele,
un dans ce poartă-n el adâncul vremii,
să ne-avântăm prin visurile mele
în lumea-n care mai trăiesc boemii!
Am să te strâng în brațe-n zbor măiastru,
ca o tornadă caldă-n miez de vară,
așa cum zidurile unui castru
îl apără de tot ce-i rău afară.
Te voi purta pe căi necunoscute
trecute doar pe hărți adânc săpate
de visuri ce s-au strecurat, tăcute,
și-n inimă au fost abandonate.
Hai, vino să dansăm! Se-aud acorduri
ce par să vină dintr-o altă lume
ascunsă după cețuri și fiorduri,
iar melodia... încă n-are nume.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre dans
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
- poezii despre tăcere
- poezii despre tornade
- poezii despre stele
- poezii despre muzică
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Dansăm
Dansăm și dansăm și dansăm
Prin ploaia ce-aleargă cu noi
În stropi ce se-adună, șiroi,
Cerând peste ei, să călcăm.
Dansăm și stropim și stropim
Cu picuri ce saltă în jur,
Dând scenei un vesel contur
Iar nouă, decorul sublim.
Dansăm și stropim și uităm
De griji, de căldură și chin,
De rugi terminate-n amin,
Și-n muzica ploii, dansăm.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre ploaie sau poezii despre promisiuni
Rânduri pentru un necredincios
Hai, vino!...
Vino mai curând, să vezi
Minunea-n care numai tu nu crezi,
Să vezi cum cerul vesel se coboară
Și muntele-ncruntat cum se ridică,
Să prindă cea din urmă zi de vară
Cu cel din urmă zbor de rândunică...
Hai, vino!...
Vino mai curând, s-asculți
Nemulțumirea celor mici și mulți,
Că vara n-a ținut decât trei luni,
Și-n viața unui an trei luni nu sunt
Decât exact trei străchini de pământ
Cu hrană pentru nouă guri de căpcăuni!...
Hai, vino!...
Vino mai curând, să-nveți
Secretul măscăricilor-poeți...
Să-nveți să mori când nu știi să trăiești
Și să trăiești abia după ce mori,
Iar după moartea ta să te-ntregești
Cu restul celorlalți nemuritori!...
Hai, vino!...
Vino mai curând, să simți
Cum sună-o ploaie din monezi cu zimți
În punga goală-a unui biet ateu...
Și, travestit în cel ce-ai vrut să fii,
Să-l poți cinsti, cu-o halbă, pe bunul Dumnezeu!...
Hai, vino!...
Vino mai curând...
Nu vii?...
poezie celebră de Ion Minulescu din Viața românească, XXIV, nr. 9-12 (septembrie 1932)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre moarte, poezii despre timp, poezii despre secrete, poezii despre rândunele, poezii despre religie sau poezii despre nemulțumire
Hai să dansăm,hai să iutăm
Pe când se făceau cărțile, jocul nu mai conta ca joc, doar
mâinile, cu degetele ca niște lumânări ardeau la
marginea ușilor
pe care intrau să se vadă livizi
și ai nimănui, pierzându-ne viața
în folosul unui rictus pe care inevitabil îl producem
prin declanșarea unei crize care se lasă cu
"La mulți ani trăiască!", cu dans și
a doua zi cu uitare...
Doar muzicuța prietenului meu
mai dădea veste cartierului că încă trăim
și muzica ne mai ține respirația. În rest, ce să mai zic,
zac tomberoanele ca parlamentarii în baruri.
poezie de Gellu Dorian din În absența iubirii
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre jocuri, poezii despre uitare, poezii despre prietenie, poezii despre parlament sau poezii despre mâini
Dansăm
Dansăm. Numai privindu-ne dansăm
Și-adesea fără să clipim.
Împrejurul nostru nici țipenie nu-i, și nici muzică!
Dansăm ca și cum zborul păsărilor
Se dezbracă de gravitație!
Dansăm ca doi atomi care se aleargă
În măruntaiele aceleiași substanțe.
Dansăm ca niște pixeli!
Dansăm ca niște bezmetici!
Și cu cât ritmul devine mai alert
Cu atât priza dintre noi devine mai solidă!
Nu e nimic forțat în mișcările noastre
Nici o ezitare, nici o smucire.
Dansăm ca și cum vântul
Unduiește lanul de grâu în luna lui Cuptor
Sub noi pământul fierbe
Deși nu îl atingem niciodată pâmântul cu tălpile!
Dansăm ca și cum ne-am confesa prin dans
Pupila lunii se mărește de fiecare dată când ne întrezărește
Sângele meu se ridică în picioare
Mijlocul tău devine un mijloc de transport către Țara de
Nicăieri...
Tu nici măcar nu știi că dansăm!
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre vânt, poezii despre transporturi, poezii despre sânge, poezii despre ritm sau poezii despre păsări
Hai
Hai vino, să luăm barca,
Să te trec mări, oceane...
Când vele or rupe soarta
Să-ți fiu plutire, rame.
Hai vino, autostop
Să-l facem amândoi;
Să m-arzi benzină, corp
Să te apăr de nins, ploi.
Hai vino, în zbor de cursă
Să îți dau aripi visuri;
Planeta, o lacustră
S-ai, dar, de 'nalte abisuri.
Hai vino, în trenul vieții
Să m-ai într-o cușetă,
Nopți, zorii dimineții...
Biletul din poșetă.
Vino, să luăm o rază
Pe-o coadă de cometă;
Plecarea, timp s-o piarză...
S-o știm doar noi, discretă!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trenuri, poezii despre prăpăstii, poezii despre planete sau poezii despre ocean
E toamnă iar...
Mai sunt trei file-n calendar
Și anu-i pe sfârșite
Zilele s-au scurtat deja
Și-s tot mai mohorâte...
E toamnă iar...
Și afară simt miros de crizanteme
Hai, vino-n parcul desfrunzit
Unde stăteam o vreme...
Hai vino iar, că te aștept
Iubire, nu te teme!
Nu mă lăsa, că nu e drept
Hai, vino, mai e vreme...
E tare grea singurătatea
Și viața-i tot mai grea
Când nici cei dragi nu te mai știu
Și uită a te vedea...
E tot mai tristă și mai goală
Viața mea acum
Ce poate să însemne oare:
Sfârșitul unui drum?!
poezie de Mariana Simionescu (2 octombrie 2010)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre zile, poezii despre tristețe, poezii despre toamnă, poezii despre singurătate, poezii despre parcuri sau poezii despre iubire
Corabia viselor
Prin nopțile mele plutești,
purtată pe ape tăcute
de visuri ce-mi spun că tu ești
trimisă din lumi nevăzute.
Corabie-a viselor mele,
cu vele ce-atârnă molatic,
prin neguri ascunse de stele,
ce cauți pe-un drum singuratic?
Te-atrage o zare ascunsă
de cețuri domnind peste ape
sau mergi, de o vrajă pătrunsă,
spre zorii ce vin să se-adape?
Te-aștept să-ți dezvălui misterul
în noaptea pe care-o alegi,
sau... pleacă și-atunci, poate, cerul
m-alintă cu visuri întregi!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Eterna căutare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre noapte, poezii despre marină sau poezii despre apă
Vino!
Hai cu mine, în cântec, hai, vino în vers!
Haide, vino la mare, hai prin Univers!
Îngropăm tot rău-n adâncul uitării,
Înotând, vei strânge, cu dor, valul mării...
Voi fi acel val, ce te scaldă-n IUBIRE,
Ies noaptea, pe mal, să nu fiu amintire.
În vârtej nebunesc, ne iubim până-n zori,
Când plecăm, obosiți, să plutim printre nori...
Din înalturi, în ploi, coborâm pe pământ.
Odihnește-te-n val, dormi cu valul în gând!...
În treziri, fericiți, cu uimire-ntrebăm:
"Ce e cântec, ce-i vers?!"... Hai să ne bucurăm!
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre versuri, poezii despre somn, poezii despre poezie sau poezii despre nori
Sonet sub raze de Lună
Hai să lăsăm lumina să se-așeze
Pe umerii dorințelor tăcute,
Să le transforme-n alintări plăcute
Și-asalturi de iubire să cuteze.
Hai să plutim pe-o mare de plăcere,
Să-ntâmpinăm, cu piepturile goale,
Atingeri noi de valuri ireale
Pornite într-o dulce adiere.
Să ne-avântăm sub razele de Lună
Și să luăm lumina ei cu noi,
În raze împletite drept cunună.
Iar de va fi ca totul să apună
Și să-notăm prin timpul de apoi,
Să fim tot împreună, amândoi.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre plăcere sau poezii despre dorințe
Povestea noastră
Iubita mea,
să scriem o poveste,
vrei?
O scriem, o rescriem și-om vedea,
atât cât timpul nostru este,
de pot iubirile celeste
s-o depășească în splendoarea ei.
A fost, demult,
o noapte ca niciuna
-n mai,
când am simțit în sânge un tumult
de parcă stelele și luna
cântau în el, cântau întruna,
iar tu, pe melodia lor, dansai.
Și te priveam,
și-am început cu tine
-un dans
pe-un cântec nou, pe care nu-l știam,
dar îl simțeam cum îmi devine,
prin vocea ta, ceva din mine
și pentru tot ce va urma, avans.
Am înțeles
că visul se încheie.
Zei
ce pânzele destinului ne țes,
te-au îndrumat, de sus, c-o cheie
și-n suflet ai pătruns, femeie,
ca o poveste. Hai s-o scriem, vrei?
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre voce sau poezii despre suflet
Hai, iartă-mă, te rog...
Hai... iartă- mă te rog, e vină mea.
În astă seară nu mă aștepta.
O altă fată eu voi întâlni,
O altă inimă precis voi cuceri.
Hai... iartă- mă... sunt tânăr am greșit,
Nu-s vinovat... ci trupu-mi răzvrătit.
Degeaba am umblat din floare-n floare,
Tu ai rămas mereu învingătoare.
Hai... iartă- mă... te rog... sunt vinovat.
Și creanga ce-a mai verde sa uscat.
E nefiresc... un singur pas greșit,
Regret enorm... știu cât te-am chinuit.
Hai... iartă- mă, că nu vei regreta.
Rămâi pe veci te rog... iubirea mea.
Când stelele pe cer vor răsări,
Eu... până-n zori de zi te voi iubi.
Dar... am zărit în ochii tăi durere,
Credeam că poți ierta... un timp... o vreme?
Cu buzele plângând m-ai sărutat,
Apoi te-ai dus și nu m-ai mai iertat.
Am rămas singur trist și-n'găndurat,
Și mă -n'trebam... de ce te-am înșelat?
De ce nu am știut a te păstra?
Când tu... erai prințesă-n viața mea.
Am înțeles... că totul sa sfârșit,
Că mai iertat prea mult, chiar dacă am greșit,
Îmi pare rău că tot sa terminat...
Hai iartă- mă te rog, ca altădat.
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare, poezii despre victorie, poezii despre verde sau poezii despre tinerețe
Plouă, iubito!
Iubito, plouă-afară, plouă iară,
Dar e frumos tabloul, nu e trist,
E-o ploaie de culori, iar eu asist
Penelul care-mi plouă-a primăvară
Și îmi topește ultima zăpadă,
Îmi deslușește primii ghiocei...
Iubito, ia privește-n ochii mei:
Sunt ei, de cer albastru, o dovadă?
Hai să dansăm! Ce zici, un dans în ploaie
Cu un sărut sălbatic la final...
Iubito, e momentul ideal!
Simt sufletul cum ploaia mi-l înmoaie
Și mi-l transformă-n mângâieri de val...
Iubirea mea... nu e un foc de paie.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre sărut sau poezii despre primăvară
Seară de Ajun
Vino și așează-te o clipă-n brațele mele,
Hai s-ascultăm colindul acesta-mpreună,
Și viscolul rebel ce suflă afară sub stele,
Trăgând după el nori de sidef pe sub lună.
Reazămă-ți tâmpla de umărul meu,
Ghemuiește-te lângă mine ca o pisică,
Hai să privim focul ce arde în șemineu,
La pieptul meu, fă-te cât poți de mică.
Privește în sobă cum sar zeci de scântei,
Ca niște artificii din lemn de stejar,
Hai, soarbe-ți tihnită din ceaiul de tei,
Și uită-te liniștită în vatra plină cu jar.
Hai să privim în tăcere prin ramul de pin,
Cum fulgii de afară în vânt se frământă,
Sau cum focul roșcat se răsucește-n cămin,
Și s-ascultăm îngerii, colinde cum cântă.
poezie de Paul Aelenei din Cristalele Iernii (2019)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Crăciun, poezii despre îngeri, poezii despre viscol, poezii despre tei sau poezii despre stejari
Auzi?!?
Când trupurile noastre s-au despărțit
Și cerul a plâns cu durere,
Doar ochii mei au mai zâmbit,
Auzi gura mea cum îți cere?
Hai, haide, hai joacă-te iară,
Joacă-te în păru-mi... e minunat,
Afară încă, încă mai plouă.
Joacă-te! Vântul încă n-a stat!
poezie de Lusiana Drăgușin (14 aprilie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns, poezii despre ochi, poezii despre gură sau poezii despre durere
Titlul amețit
Hai ascultă
cum sforăie florile!
Hai privește! Morile plâng!
Hai gustă zorii ce se strâng
și îți miros cu orele culorile.
Hai să ne scobim în deget
cu o inimă de barcă
Hai atinge cu gândirea
o explozie plutind
când din când în când
tu parcă
reînvii murind oricând.
Hai sărută cu piciorul
brațul cu brățări de umăr
să te iau în amețeală
să-mi ieși infinit la număr.
Hai trăiește!
Asta-ți cer...
dacă sper că mă privești
tot pământul amețește
doar atunci când tu trăiești.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre picioare, poezii despre ore, poezii despre numere, poezii despre inimă sau poezii despre infinit
Mă doare la rădăcina unui înger
ca atunci când se năștea făt frumos
dintr-o lacrimă
sau mai știu eu din ce altă formă aerodinamică
precum se nasc poeziile
dintr-o inimă bătând pe nesăturate
flămândă ca un animal de pradă în creștere
aproape ca o explozie de așa și mai departe
sau de hai să ne trecem unul prin altul
cum se trec clipele prin nemărginire
....................
iubireeeee
nu simți cum te culc la amiază
ca pe o floare de salcâm
....................
câtă lipsă de pădure mă colindă
iar eu promit primăveri după primăveri
dintr-o rădăcină dureroasă
ca o muzică
sau ca o șoaptă
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zoologie, poezii despre păduri, poezii despre naștere sau poezii despre miezul zilei
Sonetul cântecelor ploii
Cântecele ploii încă mai răsună
în adânc de pietre ce s-au risipit
peste lutul aspru dintr-o văgăună
care nu cunoaște zori sau asfințit.
Slabele ecouri, ca de liturghie,
poartă-n ele nume-n timpul de apoi,
care le promite, întru veșnicie,
limpezimea rece-a apelor din ploi.
Viața le privește, îmbrăcată-n verde,
urcă pe o stâncă, trece prin eter,
uită răsăritul și-n amurg se pierde,
fără să-și regrete timpul efemer.
Din adânc de pietre, într-o văgăună,
cântecele ploii încă mai răsună.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre lut sau poezii despre cunoaștere
Lui Argo
Ai fost cuminte? Ai lătrat la hoți?
M-ai așteptat atâtea ore, singur;
Ți-a fost și sete? Uite, suntem toți!
Hai, facem o plimbare după fete?
Da, știu, ți-e greu acum, dar îți vorbesc
Așa cum ți-a plăcut o viață-ntreagă;
Ce-s astea? Lacrimi? Nu pot să le-opresc,
Iar timpul n-ar putea să mi le șteargă.
Te doare, știu, că nu mai poți să mergi,
Ridici privirea-ți blândă către mine,
Te văd cum doar în visuri mai alergi;
Curaj, mai stai! Eu sunt aici, cu tine.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre plimbare, poezii despre câini sau poezii despre curaj
Descărcări de suflet
Sărutul nostru-i altfel, e-o trăire
pe care-o știm demult, căci a mai fost
în alte lumi, de care n-avem știre
-secretul e al sufletului nost-
E o-ntâlnire dincolo de fire,
în care nu-i prezent și nici trecut,
ci doar atingerea în regăsire
a celor ce, o vreme, s-au pierdut.
Se manifestă ca o descărcare
a tot ce niciodată nu vom ști,
căci doar iubirea este-aceea care
decide cărui suflet va vorbi.
Iubita mea, hai să le dăm o șansă
și, printre buze, lucruri din trecut
să povestim în minunata transă
a sufletelor noastre, prin sărut!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre știri sau poezii despre prezent
Adu-ți aminte
Hai vino lume, ce mai stai?
Deschide brațele odată
Și dă-mi iubire, știu că ai,
Cum poate n-am primit vreodată
De ce ești tristă, ce-ai pățit?
Zâmbește larg, e ziua lungă,
De ce ți-e chipul necăjit?
Și lacrimile stau să-ți curgă?
Tot fugi de ea la nesfârșit
Și-n loc de inimi... cauți bani
Chiar ai uitat cum ai iubit
De-atâtea ori, atâția ani?
Hai vino lume! Te aștept!
Prea te-ai pierdut pe undeva
Ai încă inima în piept
Iubește! Fă ceva cu ea!
Nu m-am născut ca să fiu trist
Iar timpul mi-este limitat
Vreau dragoste cât mai exist
Să nu regret când am plecat
poezie de Adi Conțu (5 iunie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre limite, poezii despre existență sau poezii despre bani