Plouă... Şi iar plouă!

"Necontenită ploaie, nu vrei să te opreşti!
Norii ne-ameninţă şi nu vor să mai plece,
Cât ne mai chinui, la noi nu te gândeşti?
Pământul s-a-nmuiat şi-i gata să se-înece!

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie de vară

În ploaia de vară trosnesc mugurii iernii,
Petale de gheaţă albesc pământul
Rănindu-i inima fierbinte.
Iarna-şi înfige colţii în trupul verii
Sfâşâindu-i veşmântul dantelat
Cu albastrul cerului, cu verdele câmpului
Cu freamătul pădurii şi triluri de păsări.
Din pământul lovit curge sânge,
Rănile i se închid cu greu,
Suferinţele nu trec aşa uşor,
Nimic nu e la rostul lor,
Şi se-ntreabă de unde vin
Şi cât vor să mai stea peste noi
În plină vară mugurii iernii.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua Pământului

De-i lung pământul sau de-i lat
Cum zice-o poezie-n vers,
Se vaită-ntr-una că-i frustrat
Şi-i cel mai trist din Univers.

epigramă de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noah: De ce te tot gândeşti la ce vor ceilalţi? Nu te mai gândi la ce vreau eu, la ce vrea el, la ce vor părinţii tăi. Tu ce vrei? Ce vrei tu?
Allie: Nu e chiar aşa simplu!
Noah: Ce vrei? La naiba! Ce vrei?
Allie: Trebuie să plec.

replici din filmul artistic Jurnalul
Adăugat de Raluca Buhar
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reţeta încrederii în sine: E nevoie să treci la acţiune pentru că altfel rezultatele tale nu se vor schimba. Ai nevoi şi vrei să ţi le satisfaci. 1. Curaj şi energie. "Caracteristica numărul 1 a oamenilor de succes este viteza de implementare în practică a unei idei noi." (Eben Pagan) 2. Eşec. E firesc în procesul de învăţare. 3. Lecţie învăţată. Dacă gândeşti optimist, odată ce ai învăţat lecţia, nu mai există eşec. Dacă gândeşti pesimist, vei repeta lecţia de atâtea ori până e nevoie. 4. Perseverenţa, adică decizia de a continua în ciuda eşecurilor temporare, a obstacolelor şi a dezamăgirilor temporare. Concept cheie separat. 5. Curaj şi mai mult. Ciclul se reia. 6. Succes. AI ATINS SCOPUL. ŢI-AI DEZVOLTAT ABILITATEA CARE TE AJUTĂ SĂ OBŢII CE VREI. ŢI-AI ÎNDEPLINIT VISUL. Cât de repede vei obţine în viaţa ce îţi doreşti depinde de cât de repede poţi tu să treci cât mai multe astfel de cicluri.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul fals al ploii

Ce ploaie, ce ploaie urâtă!
Ce vânt s-a pornit pe sub nori!
Ce vreme, ce vreme-amărâtă!
Ce... nu eşti când, încă, mă dori!

Mai vino, mai vino prin ploaie,
Nu am nici umbrelă prin gând,
Să facem, să facem o baie
Sub norii ce-aleargă, plângând.

Să râdem, să râdem pe rupte
De norii schimbaţi în poteci
De ape, de apele supte
‘n canale ca locuri de veci.

Mai uită, în suflet, de lupte,
Şi ploaie, şi vânt... până pleci!

sonet de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua clătitelor - Nedumerire

Banii negri câştigaţi
De-afaceriştii iliciţi
Mai întâi vor fi spălaţi
Iar apoi vor fi... clătiţi?

epigramă de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarba

A venit vântul dinspre Dunăre, vânt cald.
Şi vântul a adus nori.
Şi norii au adus ploaie:
Ploaie grasă, ploaie caldă,
Ploaie de primăvară.
Ploaia bună a înviorat pământul,
Câmpul nesfârşit a înviat.

Iarbă cu vârf subţire,
Iarbă lucioasă, sticloasă.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E linişte în a mea iarnă

E linişte în a mea iarnă,
Noaptea-i pustie şi-i prea lungă,
Un nor răzleţ ar vrea să cearnă,
Nu-l lasă vântul, îl alungă.

Sfârşeşte-o frunză în pământ,
Îngroapă-ncet dorul de vară,
Luceafăru-i de neînfrânt,
Întemniţat nu vrea să moară.

Acoperiţi de-aceeaşi umbră
Privim absenţi la norii grei,
Ne-ndepărtăm de lumea sumbră,
Te simt aproape... Ştiu ce vrei...

Mi-e dor de ale tale şoapte,
Aşteptăm neaua să se-aştearnă,
De-mi iei neliniştea din noapte
E linişte în a mea iarnă.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seceta

N-a mai plouat de-o vreme, e secetă în sat
Şi ierburile pe dealuri sunt arse de pârjol,
Pârâul nu mai curge, fântânile-au secat
Şi ciutura se-afundă, se-afundă în nămol

Se răsuceşte frunza pe vrejul de porumb
Şi fructele zbârcite cad singure din ram,
Ni-s vitele flămânde şi pasul le e strâmb,
Iar soarele loveşte cu suliţe în geam

E linişte pe uliţi şi parcă e pustiu,
Pământul e fierbinte sub talpă şi-a crăpat,
Iar holda cere ploaie cât încă nu-i târziu,
N-adie nicio undă, doar clopotele bat....

Se-nalţă rugăciune cu ochii către Cer
Să se adune norii, demult n-a mai plouat,
( Dar oare ne aude?... E taină! E mister!)
Şi dă-ne, Doamne, ploaie... pământul e-nsetat!

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Închipuire de dragoste

stropi de petale
de lună,
vise de nisip,
norii timizi risipesc negura
nedesluşită a părerii de rău,
nimic nu mai contează când
renaştem dintr-o înfiripare
a cocorilor tineri,
marea e o mătase
care aşteaptă cuminte
fiorii furtunilor,

se vor deschide aripi noi
spre şoapte de fluturi albaştri,
ne vom preface în stânci de soare,
iubindu-ne incognito în mijlocul
lumii dezlănţuite,

câteodată o zi de primăvară
înseamnă cât o viaţă,
cât o lume necunoscută
gata să ne cuprindă
într-o închipuire
de dragoste.

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecătoare iarnă...

A mai trecut o iarnă pe la mine,
Nu pot să-i mai suport hainele-i grele,
Am să le-arunc în văgăuni străine
Sau le dau foc, m-am săturat de ele.

Ochii în licăr se-adapă insistent,
Nu vor să mă mai vadă prin noroaie,
Nu uit trecutul, urăsc acest prezent,
Un curcubeu aştept după o ploaie.

Fuiorul iernii se destramă-n ceruri,
În sobă a rămas cenuşa-i stinsă,
Topită-i veghea nopţilor cu geruri
În primăvara de fiori aprinsă.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După Psalmul 72

Fiului Împăratului
Dumnezeule
dă-i judecăţile Tale
şi El
va judeca pe poporul Tău
cu dreptate
şi pe
nenorociţii Tăi cu nepărtinire

El
va face dreptate
şi
năpăstuiţilor poporului
le va face parte de îndurările Lui
iar
pe copii săracului
îi va scăpa şi-i va ocroti
cât va fi soarele şi cât se va arăta luna
de Tine se vor teme
căci
celui ce geme
El
îi va veni în ajutor

va
înflori viaţa
şi-ntreaga omenire va fi
ca o ploaie care cade pe un pământ
proaspăt cosit
ca
o ploaie repede de vară câmpia ce-o udă cu picurii ei

în zilele Lui
va înflori cel neprihănit şi
până nu va mai fi lună
şi
până nu-şi va mai ascunde soarele zâmbetul de lumină
va fi belşug de pace
căci El
Fiul Împăratului
de la o mare până la cealaltă
şi
de la Râu
până la marginile pământului
va domni şi va stăpâni toată floarea ochilor
a mersului şi-a zborului
tot ce există
în aer
în apă
şi pe pământ
căci
Lui i s-au dat toate

înaintea Lui
locuitorii pustiei îşi vor
pleca genunchii
şi vrăşmaşii vor linge ţărâna

biruri
îi vor plăti
împăraţii Tarsisului
şi ai ostroavelor mării
din Atlantic până-n Pacific
iar
împăraţii Sebei şi Sabei
daruri îi vor aduce

toţi împăraţii
i se vor închina şi-i vor sluji
şi
toate neamurile
căci El
va izbăvi pe săracul care strigă
şi pe
nenorocitul care n-are ajutor

de
cel nenorocit
şi
de cel lipsit
El va avea milă şi-i va ajuta
căci
viaţa săracilor şi a celor amărâţi va fi scumpă înaintea Lui
şi-i va izbăvi de apăsare şi de silă
venindu-le
cu milă în ajutor
El
Domnul domnilor
căci
sângele lor
al celor săraci şi nenorociţi
va fi scump înaintea Lui

ei
vor trăi
în pace şi-i vor aduce
aur din Seba
şi
neîncetat
se vor ruga pentru El

şi-l
vor binecuvânta zi de zi

în ţară
şi peste tot
belşug de grâne va fi
căci până în vârful munţilor
pământul va rodi
şi
ca cedrii din Liban în
bătaia vântului
se
vor clătina spicele cu gingăşie
iar oamenii
ca iarba câmpului
vor înflori
ca florile-n grădină şi crinii de pe câmp
vor înflori-n cetăţi
căci Numele Lui
al Împăratului ce va stăpâni pe tot pământul
va dăinui pe vecie
cât soarele va ţinea

cu El se vor binecuvânta unii pe alţii
şi toate neamurile
îl
vor numi fericit
binecuvântat
să fie Dumnezeul lui Israel
singurul
care face minuni
şi care schimbă faţa omenirii şi
a planetei după cum vrea
căci El a creat-o

poezie de Ioan Daniel Bălan (29 noiembrie 2018, Mănăştur)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mâna Dumnezeiască

Renaşte pământul
Îmbrăcat în culoare
Porneşte şi vântul
Prin raze de soare

Lacrimi de ploaie
Dansează prin flori
Râuri curg şuvoaie
Apar muguri în zori

Şuieră vântu-n fîneţi
Culege iarba uscată
Aleargă iepurii isteţi
Semn de vară bogată

Cerul îşi scutură norii
Pământul înverzeşte
Vin în cârduri cocorii
Sus cerul ne iubeşte

În grădină un cais
Gata să-nflorească
O livadă ca din vis
Mâna Dumnezeiască

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norii se transformă în picături de ploaie ca să îmbrăţişeze pământul.

citat celebru din Rabindranath Tagore
Adăugat de Anamaria Fofiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A mai trecut o iarnă

A mai trecut o iarnă peste mine,
Nu pot să-i mai suport hainele-i grele,
Am să le-arunc prin văgăuni străine
Sau le dau foc, m-am săturat de ele.

Ochii-îmi sunt umezi, mă roagă insistent,
Nu vor să mă mai vadă prin noroaie,
Nu uit trecutul, mă doare-acest prezent:
-Un curcubeu s-apară după ploaie!

A mai trecut o iarnă peste mine,
De greaua-i talpă nu m-am lăsat strivit,
Am învins nopţile de nesomn pline,
Nu mi-a fost teamă de gerul crâncenit.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu pleci...

Să nu pleci cât e timp de trecut pe sub plopi,
Cât mai curge pe piatră o apă târzie.
Chiar de plouă-n amurg, nu te teme să-ngropi
Ce-ai avut mai de preţ în corabia vie.

Să nu strigi cât e timp de visat pe sub tei,
Cât e timp de iubit lângă frunzele nopţii.
Dacă vrei să mai dai, dacă vrei să mai iei,
Încrustează un semn pe sprâncenele porţii.

Să nu pleci, ochii mei nu mai ştiu ce-i cu ei;
Să-i împaci, cum ştii tu, pân' la ceas de trezie.
Dacă vrei să mai dai, dacă vrei să mai iei,
Trandafirii, doar ei, ne vor sta mărturie.

Să nu strigi cât e timp de cules trandafiri,
Cât e timp de urcat în cetatea iubirii.
Vor veni la ospăţul stelar amintiri
– Să nu uiţi, să nu uiţi să le dai trandafirii.

Să nu strigi, să nu pleci, să nu uiţi să trăieşti
Tot ce crezi că-ţi va fi de folos la nuntire.
Trandafirii sunt cei mai curaţi şi fireşti
Vestitori că vom fi: tu mireasă, eu mire.

Să nu pleci cât e timp de rămas lângă crini,
Cât e timp de trăit şi de mers către viaţă.
Ca să poţi curăţa trandafirii de spini,
Nu uita să te speli cu iubire pe faţă!

poezie de Cornel Armeanu din Între două lumini
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spune-mi...

Spune-mi, câte stele vor mai pieri,
câte vise s-or nărui,
printre stropi de ploaie deasă
ce-mi bat astăzi la fereastră?
Ce cuvinte mai pot spune,
acum când soarele apune
peste cărări, peste poteci,
peste iubiri ce pier pe veci?
Spune-mi, câte dureri sunt pe lume,
câte tăceri pline de nume,
ce nu mai vor să fie spuse
când inimile-s de dor răpuse?
Ce stele mai străluce acum,
când ceru-i plin de praf şi fum,
când ploaia cade neîncetat
la poarta sufletului însetat?
Spune-mi, de unde atâta melancolie,
în sufletele noastre de hârtie,
când norii acoperă gândul
măturând de dor şi foc pământul?

Spune-mi, de lupt sau sper,
la un alt cer
fără nori, fără furtuni,
fără zilele de luni,
vei mai opri din stropi de ploaie
să-mi stingă ultima bătaie?

poezie de Adriana Monica Burtea (30 martie 2016)
Adăugat de Adriana Monica Burtea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul toamnei care o să plece

Chiar dacă plouă şi-i destul de rece
Tot am să visez la cerul meu senin
Ascuns acum de nori de ebenin
Ce încearcă soarele iar să mi-l înece

Şi toamna asta ştiu că o să plece
Lăsând în mine urma-i de canin.
Chiar dacă plouă şi-i destul de rece
Tot am să visez la cerul meu senin

În visuri nimeni nu mă poate-ntrece...
Am şi acum acelaşi suflet adolescentin
Să cred că dincolo de gându-mi fulgarin
E veşnica mea vară ce nicicând nu trece
Chiar dacă plouă şi-i destul de rece.

rondel de Bogdan Nicolae Groza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigoiul

... cădea o ploaie dintr-un anotimp obscur
în altul mult mai fin şi mai rapace
şi stropii lini se transformau în ace
iar acele în sentiment de vină, dur
cădea o ploaie peste un deja-vu latent
cu stropi rostogolind în zare trepte
în scări cât lumea şi cât pururea de drepte
să le cobor şi să le urc concomitent
cădea o ploaie peste liniştea din noi
şi peste clipa largă ca un soare
atâta doar - se mai zbăteau să zboare
aripile din tine. De strigoi...

poezie de Iurie Osoianu (16 mai 2018)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea iubirii

ascultă-mă!
atunci când norii nu vor mai fi
şi ochii tăi nu vor mai clădi cerul cu mine
iar pădurea va plânge toamne în gândurile tale
voi spune: mai aşteaptă-mă

dacă vei şti că am oprit în nopţi şoapte
şi încă vântul va bate în geamul tău
să ştii că le-am sculptat, pe chipul lunii
cu lacrimi
ca să-ţi vegheze visele nopţii

dacă pădurea va aşterne paşii mei
în iarnă, cu frunze de toamnă
şi-n primăvară mugurii vor răsări-n flori
iar vântul va tremura crengi pustii
să-ncerci să mă uiţi
căci este prea târziu, iar lăstarele ierbii crude
vor sorbi lumina vieţii mele
plângând cu lacrimi de rouă

iar
când îţi vor dispărea şi ultimile gânduri
să nu regreţi, să mă alungi
căci nu voi mai fi, nici măcar
amintire
şi te rog, dacă vrei
pune pentru o zi o ramă-n fereastră cu mine
şi lasă liberă pasărea să plece, pasărea iubirii

poezie de Viorel Muha (februarie 2013)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!