Tăciune
Am să rămân fierbinte,
Până în ultima clipă,
Treizeci și șase de grade
Și jumatea care țipă.
Încăpățânat și orb,
Cum mă știi tu cel mai bine,
Fulgerând în stări extreme,
Opozant la fitecine.
Cu neîmpăcarea mea,
Am să ard tot focul vieții,
În furnalele de-adio,
Să topesc cobaltul gheții.
Și în spuză neștiut,
Ultimul abstract tăciune,
Așteptând păgân descântec,
Șoaptata ta cu al meu nume.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Colegului meu de condei, inginer Augustin Jianu
Închin carafa cu vin
În cinstea lui Augustin,
Beau să mă țină tot anuʼ
Doar din... "Crama lui Jianu"!
epigramă de Cristina Mariana Bălășoiu din Cu umoru-n buzunar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este incredibil cât de multe se pot întâmpla în viața unui om, atât de scurtă în esență, pe care la final o percepem ca pe o clipă.
aforism de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Prorocire amară
Noi nu ne-am cultivat imunitatea,
Stiințific inventând dezechilibre,
Și-am aruncat în derizoriu sănătatea,
Țintind cu nuclearele calibre.
Mâine copiii noștri se vor bate,
Până la sânge sau până la moarte,
Deșertul neputinței vor străbate,
Când dragostea de ură se desparte.
Se vor urî copiii noștri mâine,
Cruzimea va lua locul omeniei,
Când setea va mușca cu colți de câine,
La ultimul izvor al agoniei.
Tot mai puțină apă pe planetă,
Cișmele ochii nu pot să zărească,
Răcoritoare nu sunt la tonetă,
Cine să moară, cine să trăiască?
Ultima luptă pentru omenire,
La șipotul ce-a devenit redută,
Mor visele cu stropi de izbăvire,
Când urma de răcoare o sărută.
Nici păsări nu vor fi ca să mai cânte,
La ultimul izvor vor pieri toți,
În albele lumini de oase frânte,
Copiii de nepoți și strănepoți.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uită!
Azi ultima scrisoare fără vorbe,
Pleacă cu versuri ce-am uitat să ți le cânt
Și iartă-mă că n-am avut tăria,
De-a mă dezice de acest deznodământ.
Tu uită tot și șterge filmul vieții,
Cu rolele de sentimente fă ceva,
Poate grăunțe de hrănit vrabeții,
Eterni scandalagii la ușa mea!
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru un om inteligent curajul este o frică asumată. Pentru un inconștient, este o stare de grație! Trăim din plin în viață ambele stări!
aforism de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărturisire la focul lui Zamolxe
Doamne ne știi, suntem poporul de zei și de zâne.
Cu focul aprins ne găsim astăzi de față cu Tine
Cu inimi deschise spre Tine avem multe a-Ți spune.
Răul din noi Tu vei arde cu focul minune,
Știm că zeul Zamolxe ne-aduce adevărul. Bătrâne
Doamne, promitem! Vom urma faptele bune.
Ne sunt mințile treze de-a Ta-nțelepciune.
Mântuitorului nostru Zamolxe multe-I vom spune,
până ce focul sacru va fi doar un tăciune.
poezie de Octavian Sărbătoare (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sam: Dar știi, în poveștile astea despre iubire... oamenii rămân împreună chiar în ultima clipă.
replică din filmul artistic Pur și simplu dragoste, scenariu de Richard Curtis
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Caniculară
Rezist când arde cumsecade
Un spirt de nouăzeci de grade,
Iar la treizeci de grade - circa -
Constat că marea-i ca poșirca!
epigramă de Nicolae Mihu din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca un cântec de leagăn
Simt că te-așterni la drum, și simt că totuși pleci,
În alt periplu cu migdale verzi,
Și nu pot să te-opresc cu degetele-mi reci,
Din ultima privire-n care-ai să te pierzi!
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cele mai frumoase amintiri, sunt până la urmă, cele mai frumoase vise pe care le-am trăit și nu le-am dus până la capăt.
aforism de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pur și simplu
Până unde?
Până când?
Mă pătrunde,
Trup arzând
Și plăpând.
Până ce,
Până colo,
Farmece,
Un tremolo,
Dintr-un solo.
Până peste,
Oare cum?
Aromește,
Zbor nebun,
Izul brun,
De tutun.
Oare cum?
Și de când?
Gând de fum,
Trup arzând,
Cânt cântând.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Între eu și fitecine
Nici nu știu cum e mai bine,
Nici nu știu cum e mai rău,
Pogorâm cu toți în hău,
Cu minți grave, iacobine.
În urlete leonine
Și-n dangăt de zurgălău,
Nici nu știu cum e mai bine,
Între înger și călău...
În zumzet de violine
Și-ntre aripi de ceahlău,
Între ciocan și ilău,
Între eu și fitecine...
Nici nu știu cum e mai bine!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Monolog 2
casa își pierduse ferestrele
în orbitele goale plânsul intra ca-ntr-o matcă
mă făceam mică / ieșeam din mine până la ultima matrioșkă
până la ultimul sânge și ultima adrenalină
până la cea din urmă carceră
deveneam
invizibilă / mult prea ușoară ca să port greutatea unui nume
condiția de femeie... / doar pe aceea de cuvânt
mă amestecam
în golul peretelui
în agonia aerului devorat
în destinul minuscul de amibă
singura supraviețuitoare a unui trecut rămas într-o fotografie
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fi... incertitudine
Ce straniu-i tot în existență,
ce n-o deținem nicidecum;
zi de născare ni se spune,
iar moartea n-o știm, viața apune
când soare a dispărut din drum...
Alții, îți văd ultima prezență!
Deci ești jumatea între extreme
încă nu știi ce se petrece;
când pleoapa pune oblon la gânduri
și-n haos vise se scurg rânduri
în inexistentul cald, dar rece
la tot ce curge, în jur, la vreme...
E-un rest plăpând, printre fotoni
developând retina sumbră
c-o lume în poză răsturnată,
ce tinzi, dar n-o ai dezlegată
și tot ce vrei e doar o umbră,
căci multe ambiții îs avortoni...
... Pleci dus, spre drum de sfinți, dragoni...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 octombrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Voința omului este schimbătoare până în ultima clipă a vieții.
citat din La Oxenstierna
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mișu: Alo!... Poftim? Nu te mai aud, Ramona! Cine țipă așa? Poftim? Victima?
Nina: Victima țipă! Are tot dreptul să țipe! E dreptul ei constituțional! Ce știi tu, Mișule! Se vede că n-ai fost niciodată violat!
Mișu: Stai, puțin, Ramona! Mi se pare mie sau țipă un bărbat?
Nina: Ipocrizie balcanică! El violează! Și tot el țipă!?
Mișu: Cum? Formidabil! Bărbatul e victima?
Nina: Senzațional! Un bărbat, violat de un grup de femei! Aceasta este o megaștire. La bursa știrilor valorează mai mult decât tot războiul din Afganistan!
Mișu: Extraordinar! Bravo, Ramona! Ai de la mine două sute treizeci și cinci de euro! (Pauză) Bine! Fie! Două sute cincizeci! Titlul e grozav! Un bărbat, violat de un grup de șapte femei...
Nina: Sub privirile impotente ale autorităților...
replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să ne iubim
puțin și toamna asta
care a venit după ce-au plecat
cocorii în bejanie
să ne atingem catifelat
cum o fac artiștii
să ne iubim prin jnepenii
mângâiați de soare și vânt
să ne tăvălim pe coastele
de granit cu dungi de spumă
să fim doi vulcani care fumează
liniștiți până la ultima lavă
s-o schimbăm între noi
așa fierbinte și suavă
suntem vulturii pleșuvi
care se trag de barbă
după ultima pulpă de lamă
de oțel inoxidabil uitată
pe etajera din cântecul permis
seara la focul de tabără stins
de pompierul care a împroșcat totul
cu spumă de ras
să ne iubim exemplar
ultimul exemplar s-a epuizat
pentru murmurul mării
ne strângem în brațe politicos
în aer urcă șoaptele
soarele se strânge rigid
într-un colț de cer zidit
de-un meșter popular șprițar
să ne iubim de parcă am îmbrăca
umbre în haine armani
de culoarea mânzului
proaspăt fătat sub cerul unei toamne
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi doi mereu iubire
În care vis mi te-ai ascus iubire
Aș vrea să vin să îți șoptesc,
Că îmi este tare dor de tine
Și în fiecare clipă te iubesc.
De-ai știi că te am în suflet
Esență vie a sufletui meu,
Și prind viață când sunt cu tine
Mă duci prin galaxie, mereu.
În care timp, ușor te voi atinge
Să-mi alin focul ce mă mistuie încet,
O boală ești, te port în sânge
Și în fiecare clipă te aștept.
Să vii să îmi acorzi un ultim dans
O ultima privire, plină de iubire,
Un tatuaj în suflet mi-ai rămas
Aștept doar clipă să fiu doar cu tine.
poezie de Georgescu Elena (9 ianuarie 2020)
Adăugat de Georgescu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul tren
Ultimul tren fluieră-n gară,
Ultimul tren, ultima seară...
Ploi adormite cad peste noi,
Gânduri se-adună, curg în șuvoi.
Ultima scară foșnește ușor.
Trenul pornește, peronul e gol.
Eu am rămas, jos, fără glas...
Ploaia îmi șterge ultimul pas.
poezie de Doina Bonescu din Va veni o zi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O clipă doar
O clipă doar să te ntâlnesc
Ca zahărul în ceaiul fierbinte
Si apoi repede să mă topesc
Aburul pâinii ce iese din plite
Eu doar o clipă să te strîng
Tu jarule nestins de atâta dor
Ca pe un cărbune să te sting
Să simt aroma dulce a buzelor
Rămâne o clipă de eternitate
In gândul meu rămâi pe veci
Iubirea este durere si libertate
Din visul meu n ai sa mai pleci
Taina iubirii trăită într o clipă
Esență rosie din inima iubirii
Clona a sufletului meu culpă
Jertfa iubirii pe altarul mîntuirii
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!