Rondelul nopții
Amurgul sfâșâie perdeaua nopții,
Fâlfâie neguri pe-aripi de lilieci,
Scrâșnește-n țipete zăvorul porții,
Vântul pornește adierile reci.
Stele nu pot aprinde focul torții,
Făpturi ciudate adună norii seci,
Amurgul sfâșâie perdeaua nopții,
Fâlfâie neguri pe-aripi de lilieci.
Rămâi, iubito, e noapte, să nu pleci,
Să ne păzim lumina-n fața sorții,
Nu lăsăm pradă viața-n gheara morții,
Să înfruntăm singurătatea în veci,
Amurgul sfâșâie perdeaua nopții!
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre vânt
- poezii despre stele
- poezii despre singurătate
- poezii despre nori
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre foc
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Ne părăsesc părinții...
Amurgul fâlfâie pe-aripi de lilieci,
Gheara nopții coboară și se-înfige-n sat,
Nălucile-și împrăștie fiorii reci
Și umbre stranii joc într-un decor ciudat.
Aruncă bufnițe priviri pătrunzătoare,
Țipă în cor prin poduri vechi și ruinate,
Urma luminii stinsă-n steaua căzătoare
Aprinde muc de lumânare-n cuib de noapte.
Prea des se-aude glasul bufniței în sat,
Prea multe stele se desprind și apoi pier,
Săraci, îmbătrâniți, cu sufletul curat
Ne părăsesc părinții dragi, se duc la cer.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre bufnițe
- poezii despre sărăcie
- poezii despre suflet
- poezii despre stele căzătoare
- poezii despre sat
- poezii despre poduri
- poezii despre lumină
- poezii despre jocuri
Ne părăsesc părinții
Amurgul fâlfâie pe-aripi de lilieci,
A nopții gheară se-nfige-adânc în sat,
Nălucile-și împrăștie fiorii reci,
Stranii umbre joacă-ntr-un decor ciudat.
Aruncă bufnițe priviri pătrunzătoare,
Țipă în cor prin poduri vechi și ruinate,
Urma luminii stinsă-n steaua căzătoare
Aprinde muc de lumânare-n cuib de noapte.
Prea des se-aude glasul bufniței în sat,
Prea multe stele se desprind și apoi pier,
Săraci, îmbătrâniți, cu sufletul curat
Ne părăsesc părinții dragi, se duc la cer.
poezie de Nicolae Matei din Călător prin anotimpuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strigătul nopții
Este seară și au coborât perdelele nopții
Peste albul auriu al apusului.
O pisică toarce și se alintă
Pe prispa cerdacului bătrân
Lovind noaptea stelele cu lumina lor.
Pisicile torc, câinii latră
Viața adoarme peste draperiile nopții.
Eu aranjez perdeaua serii
În care picur o lacrimă care curge fără să vreau
Și se prelinge pe fruntea morții
În miez de noapte albastru
Cu Luna plină și stele căzătoare.
A mai murit un om,
Așa se spune in popor
Și totuși este adevărat.
Când o stea cade mai moare un suflet
Care nu merită sa trăiască în eternitate.
Culeg stelele de pe draperiile nopții
Și le sărut cu dragoste,
Le curăț, le îmbrățișez
Și ne spunem noapte bună.
Noapte bună cerului
Acoperit de perdeaua neagră a nopții.
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre seară, poezii despre pisici, poezii despre câini, poezii despre timp sau poezii despre sărut
Căruța cu coviltir
Spre stinse zări se pierd fuioarele de fum,
Amurgul fâlfâie pe-aripă de zefir,
Pe mal de râu, oprind din nesfârșitul drum,
Au poposit căruțele cu coviltir.
Necaz, nevoi, tristeți sunt prefăcute-n scrum,
Cântă țiganii, fuste se rotesc în șir,
Spre stinse zări se pierd fuioarele de fum,
Amurgul fâlfâie pe-aripă de zefir.
Sunt fericiți, se-nveselesc mai abitir,
Speranța-n licăr nu se spulberă nicicum,
O țigăncușă-și prinde-n păr un trandafir,
Doru-i vrăjit se unduie pe-al apei fir,
Spre stinse zări se pierd fuioarele de fum.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre trandafiri, poezii despre râuri, poezii despre păr, poezii despre muzică, poezii despre fuste, poezii despre fum, poezii despre fericire sau poezii despre cenușă
Prin perdeaua nopții...
Se ridică tăcută perdeaua nopții,
Te simt așa cum ești, plin de iubire,
Răsari cu zorii ce pe cer se ivesc,
Aduci în mine liniște și fericire.
Rază de soare, mă atingi în tăcere,
În fiecare clipă îți pui amprenta pe inima mea,
Ești drogul ce îmi întreține viața,
Sunt pacea și liniștea ta!
Ne completăm, suntem o singură ființă,
Tu soare arzător, eu lună liniștită,
Tu plin de pasiune și dor,
Eu jumătatea ta de viață împlinită!
Îți ador mângâierea din zori,
Mă îmbăt cu sărutul tău din noapte,
Mă învelesc cu atingerea ta blândă,
Mă îmbrac în miile tale de șoapte!
Rămâi lângă mine dimineața mea,
Fii roua ce-mi spală în zori fața,
Fii aroma cafelei ce mă trezește,
Mângâie-mi cu existența ta viața!
poezie de Liliana Andrei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre rouă, poezii despre pace sau poezii despre inimă
moment de bine - 2
amurg tânăr
curtează grădina, sfioasă îl întâmpină
nuditatea florilor aprinde
fruntea luminii
aceasta așezându-se tăcută în contemplare
le înveselește cu mantie de argint
și le spune noapte bună
numai fereastra îmi oprește nesperarea
nu pot însoți amurgul printre arbuști
nici îndrepta un colț de mantie
sau măcar săruta o floare dar cu ochii pot
pot zidi lumi noi, de jur-împrejurul lor grădini
cu flori nenumite
din miezul nopții, din sâmburele ei
trec alcooluri în abur rece și nu mai plâng
le încălzesc până
zorii îmi aduc promisiune: te iubește
cineva te așteaptă în așteptarea ta, nu vezi?!
amurgul nu apucă niciodată
bătrânețea
cadranele rotindu-se pe ace înțelenite pe 23:59
îmi dau stare de bine sau
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori, poezii despre tinerețe, poezii despre promisiuni, poezii despre plâns, poezii despre ochi sau poezii despre nuditate
Cititorul cel mai fidel
Iubito
ești cea mai frumoasă
carte
pe care
am citit-o
vreodată
în
biblioteca nopții
Însă
repetiția
este
mama învățăturii
Și
iată-mă
din
nou
la
prima
pagină
Abia
aștept
amurgul
Să pot
relua
lectura
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (9 ianuarie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre superlative, poezii despre învățătură, poezii despre mamă, poezii despre lectură, poezii despre frumusețe, poezii despre fidelitate sau poezii despre cărți
* * * (Aripa mea fâlfâie)
Aripa mea fâlfâie
Și tu lași aripa mea să fâlfâie
Să fâlfâie și să o lași să fâlfâie da,
Nu
Cer
Tu poți să oprești aripa mea
să mai fâlfâie
Și poate că da,
Și poate că nu
Țin să fâlfâie
Aripa ta fâlfâie
Și tu iei aripa mea
Să fâlfâie cu aripa ta nu
Da,
Cer
Tu poți să ții aripa mea
Și poate că nu
Și poate că da,
Fâlfâie o singură aripă
poezie de Mihaela Cătană (septembrie 2004)
Adăugat de Mihaela Cătană
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre aripi
Timpul face un succes răsunător de îndată ce amurgul se scufundă ca o corabie în valurile nopții.
aforism de Camelia Oprița din WordPress.com
Adăugat de Vlaicu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre timp, citate de Camelia Oprița despre timp, aforisme despre succes, aforisme despre noapte, citate de Camelia Oprița despre noapte sau aforisme despre marină
Oi de Lună
Îți pășteai, ciobane, oile pe Lună
Și nimic din noaptea albă ce-mi era
Nu băgai în seamă, nu puteai vedea,
Nu simțeai cum lupii-n ochi mi se adună.
Și s-au strâns în haită alergând pe norii
Ce treceau prin fața turmei tale reci,
Au sărit pe Lună-n zbor de lilieci,
Culegând mioare-n pajiști iluzorii.
Ai rămas, bădie, sprijinit în bâtă,
Fără nicio oaie sau de griji vreo urmă,
Luna-i stână goală, rece și urâtă.
Ochii mei adună haita coborâtă
Din văzduhul nopții care-abia se curmă
Și se-nchid în visul c-un cioban și-o turmă.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre oi, poezii despre zbor, poezii despre visare sau poezii despre alb
Perdeaua de nori
face imaginea mai clară decât cea adevărată
și grumazul cu fața care seamănă izbitor
cu baliga de vacă deschide o gură spinoasă
din care descarcă analiza-profeție repetată
de toți la aceeași oră sau înregistrată mai târziu
se ferește puțin perdeaua și raza țâșnește
pe fața puhavă de general de carton adus
de florile mărului în pustiul creat de micimea
personajelor care se uită la hartă neînțelegând
nimeni ce fapte au fost inventate în pauză
perdeaua de nori nu renunță la privitori
acoperă ca o pleoapă ecranul televizorului
nu se vede fața distorsionată de grăsime
deoarece camerele sunt axate pe altă față
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vaci, poezii despre televiziune, poezii despre ore, poezii despre mere, poezii despre inventatori, poezii despre imagine sau poezii despre hărți
Coboară seara peste râu
Amurgul zăvorește al zilei urcuș,
Crâmpei de dor doinește valul înspumat,
În plescăitu-i lin planeaz-un pescăruș,
O salcie își plânge părul încurcat.
Lăstuni cuminți se-ntorc în maluri, în culcuș,
Arini se leagănă-n zefiru-nmiresmat,
Amurgul zăvorește al zilei urcuș,
Crâmpei de dor doinește valul înspumat.
Coboară seara peste râu și peste sat,
O trestie se-apleacă-n vântul jucăuș,
Obrazu-mi răcoresc în palmele căuș,
Steluțe licăresc pe ceru-nfierbântat,
Amurgul zăvorește al zilei urcuș.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dor
Amurg de toamnă
Amurgul arămiu din aripi bate,
Se stinge în cenușa-ntunecării,
Dulci adieri spre zările roșcate
Trimite vântu-n suflul alinării.
Cocorii obosiți se vaită-n șoapte,
Pribeag mai este dorul depărtării,
Amurgul arămiu din aripi bate,
Se stinge în cenușa-ntunecării.
Se spală luna în apa înserării
Și stelele de praf sunt măturate,
Desprinse, frunze-n pragul disperării
Veștede-adorm în liniștea uitării,
Amurgul arămiu din aripi bate...
sonet de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre toamnă, poezii despre păr roșcat sau poezii despre apă
Aștrii
Luna își revarsă lumina pală
prin perdeaua norilor opali și seci,
scăldată-n unduiri de ape reci
străbate bolta nopții, triumfală.
În zori, Soarele-n veșmânt de gală
urcă-n tării rotund și zâmbitor,
este astrul zilei mai strălucitor
peste vecinătatea siderală...
Când ceru-i tulbur, irizat cu tuș,
când în apusuri se duce la culcuș,
Soarele-ncălzește, ne pătrunde
cu ultravioletele lui unde.
Cât vei mai dăinui bătrâne Soare,
pe Terra să mai crești viețuitoare?
sonet de Ioan Friciu (27 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre creștere, poezii despre bătrânețe sau poezii despre astre
Adevărul nu face altceva decât să sfâșâie voalul cu care se acoperă ochii ce nu vor să vadă realitatea.
Mihail Drumeș în Scrisoare de dragoste
Adăugat de Juganaru Gabriela
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre realitate, citate despre ochi, citate despre adevăr sau citate de Mihail Drumeș despre adevăr
Călători sub colț de cer
Mi-am așezat visele - petale de flori -
în palma ta.
Și am șters lacrimile
în amurgul
luminat de stele.
Încet, durerea s-a stins
în ploi reci căzute peste noi.
Un paradox
ne cheamă și ne desparte iar.
Suntem stropii de ploaie
risipiți de furtună.
Călători sub colț de cer,
Separați și totuși împreună,
În sfera nopții...
un fel de mister.
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre paradox sau poezii despre durere
Nostalgie de iarnă
Searbădă-i iarna ninsă de sterpele-i zăpezi,
De neguri reci pătrunse din zori până-n nămiezi,
Sătul de haina-i roasă pământul înnegrit
În dalb costum așteaptă să fie primenit.
Subțire, îmbrăcată în boțite rochii,
Cu albe flori n-a vrut să ne încânte ochii,
Ar vrea să fie alta, tot caută-n zadar
Să-și regăsească locul sortit în calendar.
Se stinge ziua-n jaluzeaua din fereastră,
Dorul își face cuib în frezia din glastră,
Din aripi fâlfâie amurgu-n prag de seară,
Nostalgice chemări în noapte lin coboară.
poezie de Nicolae Matei din Călător prin anotimpuri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iarnă, poezii despre zăpadă, poezii despre rochii, poezii despre ninsoare sau poezii despre negru
Se lasă amurgul peste sat
Se lasă amurgul peste sat,
Peste păduri, câmpii, izvoare.
Satul pare un colț de rai,
Unde veșnic soarele răsare.
Se lasă amurgul peste sat,
Peste casa părintească.
Bătrâna mamă stă cu Dumnezeu la sfat
Și cu ochii la fereastră.
Se lasă amurgul peste sat,
Peste salcâmi și tei în floare.
Apare un țăran pe o cărare,
Părând că duce soarele-n spinare.
Se lasă amurgul peste satul meu natal,
Peste câmpii și turme de mioare.
Apare luna după deal.
Frumoasă ca o fată mare.
poezie de Vladimir Potlog (21 iunie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre țărani, poezii despre virginitate, poezii despre tei, poezii despre sfaturi, poezii despre rai sau poezii despre păduri
Noapte bună
Un cocoș strident anunță
moartea stelelor de azi
și a viselor nocturne
cu femei și cu bărbați.
Bate moale vântul nopții
pe sub ceru-ncercănat
risipind durerea morții
și mirosul de păcat.
Credincios un câine negru
se întoarce la stăpâni,
părăsind pentru o noapte
vânătorea de nebuni.
Târșâind încet pe stradă
se retrag spre vizuini
toți ce caut-a nopții pradă.
Oameni buni dar și meschini.
Din clopotnița bătrână
se aude înfundat
dăngănitul ce alină
sufletul întunecat.
Dimineața luminoasă
ce apare dupa colț
șterge noaptea-nghesuită
de nebuni, neghiobi si hoți.
Mai începe-o zi nebună,
sper să trec și peste ea
ca să-nceapă-a nopții vrajă.
Ziua bună, draga mea.
poezie de Silviu Ciortan (3 martie 2009)
Adăugat de Silviu Ciortan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric sau poezii despre prezent
Luna plină
A furat lumină de la soare.
Globul ei arămiu
imită zeul vieții,
strălucește pe cerul nopții
printre astre,
rotindu-se neobosit
în jurul planetei albastre
în faza ei de lună plină.
Se oferă privirii
în toată splendoarea.
Contururi șterse,
reliefuri nedefinite
îi atenuează paloarea.
Cărări ascunse,
drumuri neumblate,
împodobesc minunea rotundă.
Perdeaua de raze
îmbrățișează discret
întunericul rece al nopții.
Somnul noctambulilor e agitat,
dispare...
Insomniacii își pierd timpul
în dezmăț și în chefuri,
până în zorii albi ai dimineții.
Luna blondă, rotundă,
aruncă spre pământ
priviri curioase,
iscoditoare,
după ce străpunge
cu săgeți ascuțite de aur
pânza veșmântului nopții
căzute în visare.
poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lună plină, poezii despre Lună, poezii despre somn, poezii despre păr blond sau poezii despre planete