Frânturi
Cobor la malul mării.
O, cum sclipesc toate-n lumina zorilor!
Cochiliile melcilor de mare, sertarele sparte-ale stridiilor,
turcoazul midiilor desfăcute,
melcii lună cu rozul lor pal, cicatricile lipitorilor marine
nimic, dar nimic, întreg sau ferecat, toate zdrențuite, crăpate,
lepădate de pescăruși pe pietrele-înnegrite, toate uscate.
Parcă-ar fi clădirea unei școli
de mici cuvinte...
mii de cuvinte.
Mai întâi încerci să-înțelegi semnificația fiecăruia,
zuruitul, frunzele saschiului, scoicile
încă pline de lumina lunii.
Apoi, încetișor, începi să citești întreaga poveste.
poezie de Mary Oliver, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre roz
- poezii despre lumină
- poezii despre școală
- poezii despre lumina lunii
- poezii despre lectură
- poezii despre frunze
- poezii despre cuvinte
- poezii despre Lună
Citate similare
Cobor la malul mării
Dimineața cobor la malul mării
unde, după un anumit orar, valurile
se rostogolesc spre țărm sau spre larg.
Spun, oh, sunt atât de nefericită,
ce trebuie
ce-ar trebui să fac? Iar marea-mi răspunde
cu glasul ei fermecător:
Iartă-mă, am mulțime de treburi de făcut.
poezie de Mary Oliver din O mie de dimineți, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre nefericire sau poezii despre dimineață
Să-ți scriu cuvinte pline de iubire
Să-ți scriu cuvinte pline de iubire
Cum frunzele pe uliță foșnesc,
Când tu îmi ceri un gram de fericire
Eu reușesc cu toamna să-ți vorbesc.
Iubește-mă cum n-ai iubit vreodată
Că numai tu ești dorul meu nebun,
Cea mai strălucitoare nestemată
Răspuns la toate câte nu se spun.
Ascunde-mă în ochi tăi o noapte
Vreau să renasc cu visele în zori,
Și să ascult iubito printre șoapte
Cum spui că mă iubești și mă adori.
Să-ți scriu cuvinte pline de iubire
Pe frunzele ce-n dansul lor plutesc,
Tu să-mi citești iubito în privire
Că doar să-mi fii aproape îmi doresc...
poezie de Nicolae Panait
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre vorbire
- poezii despre visare
- poezii despre toamnă
- poezii despre superlative
- poezii despre noapte
- poezii despre nebunie
- poezii despre metrologie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Hai nani, nani
Hai nani, nani,
Lumina mamii...
Să-ți cânt și-n seara asta, lumina mea, să-ți cânt...
Dar uite-ncep un cântec și altu-mi vine-n minte, -
Și-acela, dragul mamii, e fără de cuvinte
Și plânge-așa cum plânge cumplitul ăst de vânt...
Hai nani, nani...
Să-ți cânt, lumina mamii, și iar încep și iar
Cuvintele-și pierd șirul, - că vezi, în astă seară
I-atât de-amarnic cântul ce-l spune vântu-afară,
De parcă-ar plânge-ntregul săracilor amar...
Dar tu aștepți un cântec - că tu ce știi de vânt!
Și ce să știi ce spune-n amarnica-i poveste?...
O, tu nu poți pricepe nimic din toate-aceste...
... Să-ți cânt și-n seara asta, lumina mea, să-ți cânt...
Hai nani, nani,
Lumina mamii...
... Și iar rămân de parcă nu mai găsesc cuvânt
Din tot ce-ți spun alt-dată în cântecele mele,
Și feți-frumoși, și zâne, și cer, și flori, și stele
Și-au amuțit povestea de parcă nu mai sunt...
Hai nani, nani...
Adormi în caldu-ți leagăn, lumina mea, și taci -
Nu pot cânta și încă nu ești destul de mare,
Ca să-ți pot spune basmul cel nesfârșit, în care
Se sting de frig și foame copiii cei săraci...
poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre muzică, poezii despre seară, poezii despre vânt, poezii despre tăcere, poezii despre sărăcie, poezii despre stele sau poezii despre somn
Cocoașe
Ascultă, orice încerci să faci
cu viața ta, nimic nu te va uimi vreodată mai mult
decât visele trupului tău,
decât spiritul lui
care tânjește să zboare,-n vreme ce oasele, substanțiale și grele,
împung cu crestele lor negre și se grăbesc
înapoi pe câmpiile focului veșnic,
unde toți și toate,
chiar și marile balene,
vibrează melodic în cântece.
poezie de Mary Oliver, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viață, poezii despre negru, poezii despre foc sau poezii despre balene
Rugându-te
Nu-i nevoie să fie
irisul albastru, poate fi
o buruiană de pe un teren părăsit
sau câteva
petricele; tu fii doar
atent, apoi peticește
câteva cuvinte împreună, dar nu încerca
nimic prea elaborat, aici nu este
o competiție, ci o ușă
prin care mulțumești cuiva și o tăcere în care
o altă voce poate vorbi.
poezie de Mary Oliver, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mulțumire, poezii despre voce sau poezii despre albastru
Te iubesc la lumina
jarului de țigară aprinsă în noapte
știi că te doresc și nu pot
sta departe de ochii tăi
de buzele tale voi trece munții
și marea înotând nebunește
apoi o să rămân încovoiat
deasupra ta să te protejez
de toate
de nimic
te iubesc la lumina unui far
de mașină aproape stins
vom privi amurgul și răsăritul
îmbrățișați vom uita
de toate
de nimic
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înot, poezii despre protejare, poezii despre protecție, poezii despre ochi, poezii despre munți sau poezii despre dorințe
Lumina luminii
Am publicat trei cărți dar încă nu am scris mai nimic care să conteze!
Încă mai caut lumina aceia care să mă facă să renunț la căutări
Care să îmi lase cuvintele fără dinți
Care să mă formateze!
Lumina aceia din care toate se trag!
Care precede lumina noastră cea de toate zilele...
Acolo se retrag culorile iarna
Acolo infinitul este doar o particulă microscopică
Acolo moartea
Stă ghemuită.
Lumina aceia fără de care poeții nu scriu,
ci bolborosesc!
Undeva, chiar în momentul acesta, o nouă naștere
refractă această lumină
Iar noi ceilalți suntem prea netrebnici
ca să o percepem!
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre poezie, poezii despre particule, poezii despre naștere, poezii despre moarte, poezii despre infinit sau poezii despre iarnă
Duios Anastasia trecea
nu e despre filme sau actori, e despre viață și despre cuvânt
cuvânt ce intră-n lume gol. lepădat de buze umede sau uscate de teamă
și care se chinuie să înțeleagă viața cu toate rătăcirile ei
dar nimic nu o poate cuprinde în toate ale sale
și-atunci cuvântul se retrage
și intră în ilegalitate
ca și genul.
cândva eram și eu cuvânt
aveam valoare, aveam greutate
și lumea mă credea
dar acum
nimic nu poate ține istoria în loc
nici măcar eu...
fără cuvinte. fără epitaf
mai bine un sms
lma
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre istorie, poezii despre greutate, poezii despre frică, poezii despre filme sau poezii despre actorie
Am căutat cuvinte virginale, cuvinte puturoase, cuvinte cu râie: le-am excitat aroma, le-am avivat rănile cu sticlă pisată și le-am infectat pe unele complect; și cum de la ele la azur e o distanță directă, o corespondență, am făcut pe cale artificială și cuvinte oglinditoare sau străvezii și am silit să intre în lumina lor eterogenul, ca într-o vitrină de optician ambulant.
Tudor Arghezi în Ars poetica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre lumină, citate de Tudor Arghezi despre lumină, citate despre optică, citate despre cuvinte sau citate de Tudor Arghezi despre cuvinte
Călător la drumul mare
Cheamă-mă sub lumina lunii,
Așteaptă-mă sub lumina lunii;
Voi veni la tine sub lumina lunii
Chiar dacă iadul îmi va ține calea.
poezie de Alfred Noyes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Alfred Noyes despre timp, poezii despre religie sau poezii despre iad
Noaptea, treaz
Odată cu aerul răcoros strecurat prin bambuși în dormitor,
Lumina lunii umple fiecare colț al grădinii noastre.
Stropi grei de rouă atârnă sau se preling pe frunze.
Stele apar de nicăieri, sclipesc, apoi dispar.
Licurici fulgeră prin umbrele nopții. Trezite din somn,
Păsări de apă încep să strige, căutându-se.
Toate lucrurile sunt prinse între sabie și pavăză,
Toate regretele ușurate trece o noapte clară.
poezie de Du Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre rouă, poezii despre păsări sau poezii despre licurici
Cântecul melcilor care merg la înmormântare
La înhumarea unei frunze
Au plecat doi melci prin toamne
Au cochiliile cernite
Și panglici de doliu pe coarne.
Treceau cum trec melcii în doliu
Prin cea mai tomnatică seară
Dar când în sfârșit au ajuns
Se făcuse a primăvară
Frunzele care fuseră moarte
Înviaseră toate deja
Iar melcii ( erau doi mi se pare)
S-au pus ofuscați acana
Când soarele iată apare
Și spune pe-un ton radios
Nu vă fie cu supărare
De ce nu vreți să stați jos
Luați și o halbă de bere
Dacă așa v-ați decis
Și luați de vă face plăcere
Și-un autocar spre Paris.
O să vedeți toată țara,
Dar doliul lăsați-l deoparte
De ce să vă-ntunece ochiul
Această tristețe de moarte
Mereu îmi păreau cam pocite
Poveștile vechi cu sicrie
Sunt slute deloc nu-s drăguțe
Obrazul vreau roz să vă fie
Să fie în fine ca viața
Și tocmai atunci animalele
Și iarba și pomii cei falnici
Cântară să-ți spargă timpanele
Un cântec de vară sălbatic
Cu iarbă și greieri și sori
Și toți se-mbătară năpraznic
Și toți erau foarte matoli
Iar melcii de care vorbirăm
S-au dus pe la casele lor,
S-au dus copleșiți de emoții,
Ferice cu pasul ușor
Și cum cam băuseră bere
Uitați cum se clatină-n drum
Dar luna de-acolo din ceruri
De ei se grijește acum
poezie de Jacques Prevert, traducere de Octavian Soviany
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre doliu, poezii despre Soare, poezii despre țări sau poezii despre zoologie
* * *
Pe malul mării
am admirat asfințitul
contopindu-se cu nisipul fierbinte
de pe plajă
în mii de culori,
curcubeu înmiresmat
de valurile învolburate,
șușotind neîncetat
a tăcere adâncă
în noaptea luminată
de stele blajine
ce sclipesc timid în apa
plină și ea de astfel de stele,
vietăți marine
din adâncuri misterioase,
formând recifuri întregi
de corali luminiscenți
și sirene închipuite
pe nisipul fin
al apei din mare.
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apă, poezii despre plajă, poezii despre nisip, poezii despre curcubeu sau poezii despre culori
Nimic și toate
eu sunt produsul unei generații terminate
și ca și ea sunt gata de plecare
spre lumea unde și nimic și toate
zac laolaltă în deplina resemnare
mai sunt produsul unei generații efemere
cu mulți și proști cu capete plecate
și cu puțini ce-n ipostaza de himere
concomitent voiau nimic și toate
și-ncă mai sunt produsul unei generații fratricide
scuipat în față și lovit în spate
și-n care genialul coincide
cu antipodul din nimic și toate...
poezie de Iurie Osoianu (27 iulie 2018, Moscova)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, citate de Iurie Osoianu despre sfârșit, poezii despre prostie sau citate de Iurie Osoianu despre prostie
Marea pisicilor
Final de plută- valurile
se întind ca buzele uscate
după cernelile somnului.
Rar,
în scoicile ciobite,
soarele filtrează mirosul algei
- opacul surâsse crapă-n
lumina derivărilor marine,
mai e virgula pusă după retina
litoralului optic.
Pisica adusă pe mal,
cu solzii alcalini scurși de sare,
își limpezește burta
în foile aspre, răsucită-n
coloana vâslelor iuți
- se duc incet sunetele mării,
sticla cu flori portocalii
acostează coralii
umflați de apă.
poezie de Dafina David
Adăugat de Sara Nicorov
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pisici, poezii despre sunet, poezii despre optică, poezii despre litoral sau poezii despre flori
Elogiul vieții - IV
Într-o lume relativă
Tot privind ultimul pas
Am avut de toate-n viață
Dar cu nimic n-am rămas!
Într-o lume perdandă
Tot trecutu-i greu de învins
Am avut de toate-n viață
Dar multe mi-au rămas în vis!
Într-o lume captivă
Tot sperând la mult mai mult
Am avut de toate-n viață
Dar toate cu timpul au trecut!
Într-o lume plină de vii
Tot iubind mii de virtuți
Am avut de toate-n viață
Dar tu, iubire să nu mă uiți!
Într-o lume absolută
Tot rugându-mă la Dumnezeu
Am avut de toate-n viață
Dar nu le-am avut când am vrut eu!
poezie de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre relativitate sau poezii despre Dumnezeu
Lumina la care doresc să ajung
Alerg după cuvinte fugite din poeme,
adun himerele-n căușul palmelor,
toate vânturile bat dintr-o parte
și acea parte ești tu.
Pe întinderi uscate
se surpă nopțile cu arhangheli,
ploile mele sunt pâinea dăruită lor
la masa tăcerilor flămânde.
Lumina la care doresc să ajung
are cerul scăpat de îngeri decăzuți,
din foișoare conspiralive
privesc cu neîncredere lumea de dincolo.
Mi-am surghiunit păcatele vechi
pe drumul golgotei
nimeni n-o mai face pentru noi
cum Iisus răstignit.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre pâine, poezii despre ploaie sau poezii despre neîncredere
Poveste de dragoste, la malul mării
Povestea lor a început năvalnic,
La asfințit, când stânca supărată
Fu-mbrățișată de un val zburdalnic,
Așa cum nu fusese niciodată.
Nu știu de-a fost o simplă întâmplare
Că valul s-a lovit atunci de ea,
Erau și alte stânci la mal de mare,
Dar poate soarta a ales așa.
Vijelios, formându-se-n adânca
Întindere albastră, mândrul val
Venea grăbit să-mbrățișeze stânca
Ce-l aștepta fierbinte, lângă mal.
Apoi, o vreme, nu a mai venit,
S-o fi lovit de alte stânci hoinarul,
Iar stânca-ndurerată,-n asfințit,
Își plânge în singurătate-amarul.
Când se gândește la idila lor,
Să înțeleagă, tare mult ar vrea,
Cum valului ei drag nu-i este dor,
De parcă-ar fi de piatră el, nu ea.
Am auzit că-l mai așteaptă, încă,
Dar valul, rătăcind, în larg, haihui,
N-a revenit de-atunci și biata stâncă,
Sfârșită, s-a uscat de dorul lui!
poezie de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre dor, poezii despre început, poezii despre supărare, poezii despre povești de dragoste, poezii despre plâns sau poezii despre mândrie
Lumina soarelui
Lumina soarelui crește pe pământ
ia înfățișarea zilei
și împinge prin pământ în sus
tulpinile
și acele oase care de asemenea și-au
scuturat țărâna de pe sinele lor
privind mai întâi
cu orbitele ochilor goale încă
cerul de deasupra capului
apoi în jurul lor
la imensitatea florei
și-apoi grăbit
fiecare se îndreptă unde-l cheamă
dorința...
lumina soarelui crește pe pământ
lumina soarelui
și printre razele ei gloate
de oameni abia evadați din beznă
poezie de Mang Ke, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștere
Nesfârșire
Nu toate au un sfârșit,
lumina caută pretutindeni lumina,
un om trăiește încă în gândul altui om,
planeta se-nvârte pe umerii lor
mai departe.
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre planete sau poezii despre gânduri