Arpacaşu

ce gură mare
ce lacrimi mici
aici
să nu umbli cu secere
grâul
abia de se plânge
prin aplecare
grâul
abia de se frânge
prin mestecare
aici şi aici

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balcic

aici e o mare şi este un calm.
plouă numai torenţial.
soarele abia dacă iese. din când în când şi doar
în şlapi aburinzi chinezeşti -
iubita mea, asta eşti: o
mare de tristeţe la mare, la
mare depărtare! voi veni:
în curând
se fac o mie de ani de
când apele se despart iar popoarele
aleg să rămână unite, iubito
în faţa destinului nostru
(hai nu mai fă ochii mici, tonitza nu ar putea
picta o astfel de creatură...)
care este uitarea -
când peste poate, când
vorbind în scris cu rămarul armand
numaidecât
peste (n)umăr. de
mici crochiuri cu tătăroaice
prin perdele de apă
frenetică

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nisipuri

pe plaja care dă aici cu scoici
în mare
trece femeia cu burta la gură
printre femei cu burta la soare

ele nu se aşteaptă să nască
ea nu se aşteaptă să-i crească
o alta
vechi-născutul - urâtul - şi aici

se desparte de timpul trecut
de când arată ca o clepsidră

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici aş vrea ca să trăiesc

România este ţara
unde ochii i-am deschis,
Unde grâul şi secara
unduiesc pe câmp întins.
Pentru mine, România
este "ţara mea de vis".
Este locul, este glia,
unde Eminescu-a scris.
Aici aş vrea ca să trăiesc
puţinul timp care-l mai am.
Aici aş vrea să odihnesc,
pe frunzişul de sub ram.
Aici aş vrea ca să privesc
cer albastru plin cu stele.
Aici aş vrea să împlinesc
toate speranţele mele.

poezie de Dumitru Delcă (mai 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici

de ce m-am născut, aici, între voi
din lacrima pământului şi ţipătul vântului
de ce n-am pleca de aici, dintre voi
aici, sunt biet buştean uscat
plutind haotic pe un val ireal
offf, ce trist ideal
să bat la poarta sorţii, să joc, un joc cu morţii
Doamne, de ce m-ai trimis în această lume
aici si lumina e pustie
ascult, ascult, cum plânge timpul
sau curg anotimpuri prin geamul spart
aici, nu-i nimeni
ştii, aici, am devenit şi eu un nimeni

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Margareta

cred că peste o sută
de ani locurile de aici vor fi tot aici
şi linia de tramvai şi
limbile focurilor şi linia p+4 a blocurilor
carbonizate
care se aliniază din păcate
la o gravidă cu locul ştiut (?!) rezervat
ei de un tânăr profet şi elev
psihopat la şcoala serală de arte
foarte puternice: foarte
intrate,-ntre ele,-n dispute armate
cu mici tampoane abandonate
asemenea
vagonului de serviciu în moto
reta străină pe aici, îmbătrânită –
adolescentă ruptă cândva
din soarele dimineţii în defilare
cu rigle sub nas
prin des-carcerare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Meteore

Aici icoanele nu plâng
aici şi-n flori e închinare,
aici suspinul nu mai doare,

Aici lumina nu e albă
aici lumina-i curcubeu,
aici Iubirea este zeu,

Aici fereastra e deschisă
şi drumul suie către cer,
aici miresmele nu pier.

Aici sunt munţi cu palme-ntinse
ce pun alean pe dorul meu,
aici e cald şi bine-n mine
în braţe sunt la Dumnezeu.

poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici

Aici au trăit străbunicii,
Aici au trăit şi bunicii.
Aici îmi trăiesc şi părinţii,
Aici mi-au dat lumina, zeii şi sfinţii.
Aici îmi trăiesc cinci copii,
Aici se joacă şi fac năzdrăvănii.
Aici îmi trăiesc toţi nepoţii,
Aici vor trăi şi strănepoţii.
Aici este locul celor plecaţi,
Aici noi îi plângem, pe cei îngropaţi.
Aici ne hrăneşte şi râul şi ramul,
Aici a trăit, trăieşte şi va trăi, tot neamul.

poezie de Dumitru Delcă (12 martie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peretele care cade

înspre afară
îl vom propti abia către vară
intenţia
contează mai mult decât păianjenii mici
cu gura plină de tencuială

ce urcă obraznic aici într-o nară (?!) vânos

narativă când vine spre tine
câinele din vecini să latre a fiere
în ştirb
sosirea noastră din ro
mânia precară prin vama cenad
înspre afară
...
afară din trup şi din suflet
din poezie no
biliară

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici urc o scară

tot aici nu coboară un altul
nu e trafic nu
pot ajunge paşnic la Tisa
cu oglinzile-ntregi (?!) – doar copacii
trag de mine ca de-un tricou: nu
a fost de mult pe aici un român
cu botul ca nou! –
Tisa
poate acceptă şi lei
atinşi de inflaţie

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubito

ia-le în ordine: mai întâi libertatea
apoi îmbrăţişările fastuoase!
mai întâi
măduva şi abia mai la urmă cleiul de oase! –
lipiciul pe care-l începi
cu tubul
filetat cu buze aprinse aici
rămâne, iubito, lipici de lipici: hai
să plecăm
şi unul şi altul de-aici: fiecare
prin părţile noastre!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scârţ cu scârţ

pitici sau pisici
pe creier? sau purici mai mici
decât pitici sau pisici
pe creier? aici
e aici: scârţ
scârţ un greier fără creier pe creier
aplaudat de pititci
dar scuipat c-un oftat de pisici
sărit de puricii mici
şi totul şi
totul pe creier -
pe-aici!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu plânge la mormântul meu

Nu plânge la mormântul meu
Nu sunt aici, nu dorm mereu
Cu vânturile m-am unit
Un diamant am devenit.
Sunt soarele ce coace grâul
Sunt ploaia care umflă râul.
Când te trezeşti de dimineaţă
Sunt briza care te răsfaţă
Sunt păsările-n al lor zbor
Sunt strălucirea stelelor.
Nu plânge acuma la mormânt
Nu am murit, nu-s în pământ.

poezie de Mary Elizabeth Frye, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tulburări digestive: oare

cât să mai înghită ochiul nostru din... peisajul
cu ruine de fabrici, cu ruine de triste uzine?
e... o tulburare
digestivă aici, sau încă nu se ştie ce-ar fi încercat
o inimă de strungar? poate să-şi spele o mână în rampă
cu alta: cu care
se şterge, prin apăsare, la ochi şi în jurul tichetelor de
mâncare... a ochilor prea vioi, a ochilor altcuiva!
mica sau marea
sa aplecare – depinde cum priveşti dispre in
testin – ţine acum de destin: de o crampă...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care nu

trec pe aici,
nu au trecut niciodată,
trec parcă-ntr-o ne
fiinţă ciudată:
încă vii (?!),
totuşi nu
trec, nu au trecut
pe aici niciodată...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căderea

nu spune totul
mai lasă
câteva cuvinte la odihnă în gură
ca o melasă
de fructe căzute în toamna ce va
veni ea: toamna vieţii
şi în cămăşile noastre (?!) cu sâmburi
ce pică răsuciţi cu precizie-n locul
năstureilor tulburi de sticlă
prin care
abia de se vede o mare
de frunze scăzute
puţin
înainte să cadă, să
cadă puţin înainte
să putrezească

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O nouă religie

nu ai venit aici să vorbeşti
ai venit să asculţi şi să taci

nu ai venit aici să priveşti
ai venit să orbeşti şi să calci

cât mai adânc pe alături: nu
ai venit decât să-ţi aplauzi a

partenenţa la noua religie în
care dumnezeu e stângaci

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colonul

doi ciudaţi -
unul ungur unul austriac
pe un pod suspendat
între budapesta şi viena:

ce frumos se vede ţara ta de aici!
ce frumos se vede ţara ta de aici!

să ne bucurăm cât
mai putem printre berze!
să ne bucurăm cât
mai putem printre nori
care seamănă cu...
unele bebeluşi timoraţi!

pe aici se va trece?
pe aici se va trece!

după soare şi nori
după berze
după scamele de polen
şi petale şi flori
şi petale şi gâze
urmează un mare, un mare colon
de refugiaţi!

iştenem! un colon...
mein got! doi colon...

ai utat de allah! am uitat
de allah... trei colon...

ah,
dar ce poţi face
cu magnificii coloraţi?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grâul nostru...

Grâul nostru din pământ,
Grâule-auriu şi sfânt
Am mereu ceva să-ţi cânt,
Eu te cânt de bucurie
Fiindcă-mi ţi naţia vie,
Te-am sădit ieri, azi, ca mâine,
Tu să-mi dai cinstita pâine,
Tu eşti mic, eu te fac mare
Doar prin muncă şi sudoare,
Şi-n tot locul răsădeşte
Bobul tău ce mă hrăneşte...

poezie de Vasile Zamolxeanu (15 aprilie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii lor vor fi stejari

Aici, în ţara de piatră,
Românii-s stăpâni pe vatră.
Aici, în munţii legendari,
Românii îs falnici stejari.
Ei aici trăiesc de veacuri
Apărând a ţării haturi.
Aici, cu credinţă-n Sfântul,
De ani răscolesc pământul.
Aici, apa din izvoare,
Când e cald, le dă răcoare.
Aici, în codrii seculari,
Copiii lor vor fi stejari.

poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Costel

organele

prietene
ce nu ştii tu din canada ştiu eu de aici:
pulpele tenismenei fac acei mici foarte mici
cârcei cu desfacere
blondă de blondă în alb
ca pe vremuri
în contul prieteniei pe care
ţi-o port cum chiloţii îi port
aproape de organele sexuale

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!