Poem

Nu încrede în alte
şoapte
când eşti iubit
sunt atrase de lumina ei
de noaptea lor
a amăgirilor
ce nu te-au văzut
când erai întuneric trist

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem

În noaptea minţii mele
Ea are şoapte
De Perseide

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O veşnicie Te-aş sluji...

O viaţă-ntreagă Te-aş sluji pe Tine
O viaţă-aş sta şi încă-o veşnicie
Să-Ţi adâncesc cuvintele în mine
Să mă-ncălzesc cu flacăra lor vie.
Atâta mi-am dorit să-mi ieşi în cale -
Erai un vis, erai o-nchipuire
Dar când m-ai plâns cu lacrimile Tale
O uşa mi-ai deschis spre mântuire.

Şi când pe dealul Golgotei la cruce
Te-au pironit şi Te-au străpuns cu ura
Când am văzut lumina cum se duce
Şi cum Îţi mor cuvintele din gură.

M-am prăbuşit plângând cutremurată
Nimic n-a mai rămas să mă aline
Şi m-am rugat: de-ai mai veni odată
O veşnicie voi sluji la Tine...

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulce înger cu glas de nai
Ţi-a-minteşti când erai
Copilă căzută din Rai
Si tristeţea mângâiai

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lună tu

Lună tu ce ştii secretele
Amorezilor de noapte
Şi păstrezi în taină vorbele
Ce s-au spus numai în şoapte,

Ode ţi-au făcut poeţii,
Te-au cântat şi te-au slăvit.
Tu părtaşă la a lor taine
I-ai vegheat când au iubit.

Dând cuvântul de onoare
Vrând s-arate că sunt zei,
Câţi nebuni promis-au oare,
Să te-aducă iubitei?

poezie de Adrian Timofte (ianuarie 2020)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Mulţii-şi folosesc trupul
in billele de popice
pentru a culca suflete
de contur ce pare perfect
atrase şi sfărmiţate

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi totuşi...

Mă îndulceam când gustai
tu-ngheţata
parfumându-mă
când miroseai floarea
adormind când
adormeai albastră
ascuzându-mi
lacrima când erai ploaie
râzând nevăzut sub pleoape
cânt tu esti soare
şi totuşi îti par o piatră
pe care stai gânditoare
precum un şarpe
ce aşteaptă
ce oare...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunză catharsis

De nu erai tu...
Pentru cine existam
De nu erai tu... izvor heruvim
De unde setea mi-o ostoiam
De nu erai tu... munte Sinai de pe Venus
Unde focul-l şimţeam
De nu erai tu... şotron de Univers
Unde mă prăbuşeam ca un astru in vers
De nu erai tu... nur de Golgotă
Unde-mi răstigneam chinurile
De nu erai tu... vitraliu de Notre-Dame
Unde aş putut cu ochii vede
De nu erai tu... coapsă de curcubeu
Unde curgeam in sudoare eu
De nu erai tu... sărut de Magdalenă
Unde tălpile mi le odihneam..

De nu erai tu... frunză catharsis
De unde respiram...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Lumina o vezi mai bine
Noaptea în pădure
Decât pe străzi luminate
Printre lume...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perfect eşti când amăgeşti
Imperfect doar când iubeşti
Regăsindu-ţi completarea
Nu dorinţelor oglindirea

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sens XVIII

Câti ani ai?
Mă întrebă timpul...
Cât îmi dau
Ingeri şi demoni...
Cum de aşa
Eu sunt inainte şi dinaintea ta!
Urlă in bing banguri timpul...
Ei...
Mi-au văzut universurile
Când tu uiţi totul
Acolo unde ţi-e sălaşul
In cuib cu vidul...
Ce-l adoră omul
Proslăvindu-te pe tine, timp...
Că eşti doar o perioadă
Când tu strigi in gura mare
Că nu ai sfârsit şi inceput
Pe cine să cred...
Pe ai mei
Sau pe tine...
Sau lumina stelei fără trup
Ce străbate dinaintea... înainte

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grâul tace când se coace
Omul gălagie în lan face
Deasupra să se ridice
Pe alte tulpini-n scară

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsărituri pustii

Lumina încă mai pâlpâie-afară,
Lumea se pregăteşte pentru încă o seară,
Azi se vor naşte iubiri pe pământ,
Alte muri-vor, alte mai sunt

Sunt nopţi în care-ţi aud răsuflarea zâmbind,
Din întuneric mă-nchin aceluiaşi gând:
Eşti lângă mine, mă iubeşti... sunt om,
Nopţi când doresc să visez că nu dorm...

Dar când mă trezesc – şi privirea nu-nşeală -
Văd camera albă, tăcută, dar goală
Şi-atunci înţeleg că tu nu mai vii...
Nu vreau să mai văd răsărituri pustii!

poezie de Daniel Dumitru
Adăugat de Natasa Radu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cortină de vid

Măştile sunt precum
stelele moarte
lăsându-ne
scrum de întuneric

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te doresc aşa cum eşti
Nu vreau iubire ca în poveşti.
Nărăvaşă, tristă, când zâmbeşti
Poveste inimii eşti...

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se iubesc frunzele

Preludiu

De doruri in vânt mlădiate
O vară intreagă-şi şoptesc.

Cu tremur şi şoapte umbrite
Aşteaptă toamna neprihănite,
Şi in arămiu se contopesc

Imbrăţisare

În adieri de pofte coapte
Când trandafiri-şi scutură şoapte.

Frunzele cad imbrăţişate
Nepăsătoare faţă de moarte.

Sărut

Şi in iarna ce v-a veni,
Se vor iubi, iubi, iubi...
Sub mătase de zăpadă.

Şi din seva lor sărutată
Dragostea si-o vor dărui,
Florilor, pomilor, ierbii.

Şi în şoapte inmiresmate
Din nou-mi vor inmuguri.

Acum priviţi-le cum tandru... se iubesc

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iubesc ploile de săruturi
Ce mă scaldă de întuneric

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbre de herghelii

Sufletele plâng Odaia Veche
unde au crescut odată
caii fără pereche
ce-au sfărmat sub copită
duşmani cu credinţa
unui copil rege
prins în jocul lumii rece
am văzut umbre de herghelii
mânate de copii
cu iie şi opinci
oprindu-se din când în când
şi-n şoapte de basm zâmbind
ce acum
aruncă săgeţile privirii
plângând ca-n iadurile fără sfinţi
pline de arginţi
pline de părinţi sfinţi

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condei sceptru de umbră

Când imi vei simţi
că sunt aici singura
umbră mereu ce-ti
v-a sprijini lumina

să vi să mă retopesc
in tronul de poale
arzând aure ireale
când mi te invăluiesc

ca un inger negru
nevăzut intr-un sceptru
serpuitor noptilor
si umbrelă ploilor

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

atât de neasemuită eşti
că le răsari oftaturi
pomilor în glas de fluturi
când din gene, polen zâmbesti

catren de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O rugă

Într-o zi pe aici nu voi mai fi
Corbi-ntunericului mă vor dărui...
Să mă povesteşti de tu doreşti
Să te aud cum ai să zâmbesti!

De lumea ai să-o năuceşti
Când o să te-ntrebe cine eşti!
Tu, să nu le spui, doar să zâmbeşti
Lumina unde sunt, să mi-o dăruiesti...

Şi eu oi veni în vis de paradis
Să te iubesc cum ţi-am promis,
Doar o rugă o să-mi-ndeplineşti
De oi muri să mă poveştesti..

De tu doreşti... şi să zâmbesti.
Căci nici nu ştii cât de frumoasă eşti

sonet de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!