La Revoluție un glonț rătăcit
La Revoluție un glonț rătăcit care m-ar fi căutat
Mi-ar fi curmat viața plină cu deșarte speranțe
Atunci drumul era clar și limpede, drept și cinstit
Astăzi suntem în mlaștină captivi fără orizont
Zările s-au întunecat, vântul e rece,
Lupii urlă în păduri necunoscute
Timpul nostru s-a scurs în clepsidra șansei
Am îmbătrânit odată cu drumul pierdut
Ne dor oasele și bolile muscă din carnea trupului
Noi, revoluționarii de la 89 nu mai luptăm pentru nimic
Am murit deja dar noi nu știm
Speranțele au zburat ca și cum n-au fost
Vorbim în jur și nimeni nu ne înțelege
Încet, încet ne împinge drumul pe marginea prăpastiei
Nu mai e nevoie de soldații care au câștigat lupta
Ne fac trădători și încurcăm ordinea
Să stai o clipa nemișcat încleștat în rațiunea gândurilor
Unde am fost pe drumul nostru și unde am ajuns
Nu e bine
Și-atunci mai bine,
La Revoluție un glonț rătăcit care m-ar fi căutat
Mi-ar fi curmat viața plină cu deșarte speranțe.
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre revoluție
- poezii despre întuneric
- poezii despre vânt
- poezii despre vorbire
- poezii despre viață
- poezii despre trădare
- poezii despre timp
- poezii despre păduri
- poezii despre prăpăstii
Citate similare
Surpare
drumul a fost greu și dureros de frumos
glorie, faimă, bani, realizări, strălucire
succes, succes, succes
apoi toate astea au devenit plictisitoare
pentru că cel mai mare inchizitor al meu
sunt eu
iar eu de mine nu mă pot ascunde
niciunde
nu mai e nici un pisc de urcat
nu mai e nicio curiozitate
nu mai e nicio energie
nu mai e nici un scop
și-atunci începe surparea
ochii văd prima oară hăul inutilului
bunicii s-au dus,
părinții s-au dus,
copiii au plecat
totul a început cu mici fisuri
întrebări insistente, din ce în ce
mai insistente
răspunsurile puternice țineau piept
cu timpul s-au îndoit și ele
de ce?
pentru ce?
unde?
până când?
nu e nici un rost, totul e inutil
nu mai e nimic de văzut, de experimentat,
de inventat pe lumea asta
și e atât de previzibil
m-am agățat de niște argumente
care s-au mucegăit cu timpul
m-am agățat de niște promisiuni
deșarte
m-am agățat de niște vorbe
care s-au dovedit a fi doar vorbe
m-am agață de niște speranțe
care s-au dovedit a fi doar speranțe
cădere, cădere, cădere
gol, gol, gol,
hăăăăăăuuuuuu
fără fund.........
o mâna mă prinde în cădere
e mâna iubitei mele
ce salvare!
începe viața ca o curiozitate matură
provocări, lupte, miros de bebeluș
vreau să călătoresc la Sankt Petersburg și în India
- Trezește-te, e ora 7, trebuie să merg la serviciu
a, da, sunt șoferul ei, o duc și o aduc în fiecare zi
de 16 luni sunt șomer
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre început, poezii despre superlative, poezii despre succes, poezii despre salvare, poezii despre promisiuni, poezii despre ore sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Vom înțelege
Blestemați să ne iubim
Cât serile pe cer sunt stele,
Împreună să pășim
Clipe bune, clipe grele...
Pe drumul sorții destinat
Ne-am rătăcit într-o vecie,
Și nopți întregi te-am căutat,
Dar în zadar a fost să fie.
Tu mergi astăzi drum străin
Sper a fi cu fericire.
Pentru dor, pentru suspin...
Îți ofer în schimb iubire.
Ajunși însă la sfârșit,
Pe cer fiind aceeași lună,
Vom înțelege c-am greșit,
Că n-am mers drumul împreună.
poezie de Diana Enachii
Adăugat de Diana Enachii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre stele
- poezii despre sfârșit
- poezii despre seară
- poezii despre schimbare
- poezii despre prezent
- poezii despre noapte
- poezii despre greșeli
Te-am căutat
Te-am căutat în cărți și în horoscop
Cu mintea crudă ți-am făcut o pictură suprarealistă
Pe holurile lungi ale școlilor gri murdar
Prin caietele mele pline de versuri deșarte
Ți-am scris cântece sirene să te seducă
Dar tu nu erai născută
Mai târziu te-am căutat în amfiteatre
În fundul paharului golit de vodcă
Călătorind în lume cu valiza mea de speranțe
Alte femei pasagere în drumul vieții
Am visat la tine în trenuri fără destinație
Privind lacom blocuri unde toți trăiau
Dar tu nu erai acasă
Apoi când a venit vremea, când cercul s-a închis
Ai fost trimisă de o rugăciune către tată
Ca să potrivești exact toate golurile în tot
Două planete îngemănate într-un univers
Lăsând foc și lavă vulcanică în urmă lor
Venit de pe drumuri cu bagaje multiple
Te-am găsit iubito, curată ca un izvor de munte
Caldă și strălucitoare explozie de iubire
Erai chiar lângă mine
Însă abia acum sosise vremea
poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre școală, poezii despre visare, poezii despre versuri, poezii despre trenuri, poezii despre tată, poezii despre suprarealism sau poezii despre seducție
Dacă acum ar mai putea să-mi vorbească, probabil că tata m-ar dojeni, m-ar sfătui și m-ar alinta... Poate că mi-ar spune din nou să trăiesc astfel încât să pot susține privirea oricui și să pot adormi noaptea cu sufletul împăcat că m-am purtat corect cu oricine. Și poate că mi-ar cere din nou să nu uit nicio clipă cine sunt, care este drumul meu și să nu las pe nimeni să-mi încurce planurile. vPoate că mi-ar spune să nu mă implic în războaie inutile și să nu răspund la provocările celor care încearcă să mă facă să decad de la calitatea de om... să aleg oamenii cu grijă...
citat din Irina Binder
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vorbire, citate despre viață, citate despre tată, citate despre suflet, citate despre somn, citate despre război, citate despre noapte, citate despre calități sau citate despre calitate
Egoismul, proiecțiile, fricile și zeci de alte procese emoționale și mentale vin să polueze relațiile noastre cu cei mai dragi oameni din viața noastră, fără să ne dăm seama că nu le oferim celor pe care pretindem că îi iubim exact ceea ce au ei cu adevărat nevoie, singurele lucruri de care au nevoie de la noi: Încurajare. Acceptare. Respect pentru drumul evoluției. Compasiune. Ascultare. Non-judecată. Uităm de multe ori să fim prieteni adevărați, părinți iubitori, parteneri ce sprijină și nu care sabotează. Cum am putea noi să știm ce este mai bine pentru un alt om, indiferent în ce situație se află, când nu știm nici ce e bine pentru noi și ce surprize ne rezervă viața, ce lucruri noi vom descoperi despre noi și lume și prin ce experiențe vom trece? Nu putem ști nici pentru noi și cu atât mai puțin pentru alții. Atunci cum ar fi să le oferim celor din jur acceptare, încurajare și o îmbrățișare, având încredere că tot ce se întâmplă este spre binele lor? Și dacă ne dorim schimbări, să le facem atunci în viața noastră până când nu mai simțim nevoia să schimbăm viețile altora în timp ce rămânem pasivi în ale noastre.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre schimbare, citate despre adevăr, citate despre încurajare, citate despre încredere, citate despre timp, citate despre surprize, citate despre superlative sau citate despre respect
Necunoscuți/necunoscute
nu te uita! nu traversa! mergi înainte!
comenzile îmi aparțineau sau eram doar un receptor defazat?
cineva îmi șoptea că viața e frumoasă și merită trăită
ai simțit vreodată că te miști în interiorul unei cuști de sticlă?
din care nu poți vedea ce se întâmplă la exterior
și că uneori auzi șoapte șterse atât de șoptite și neînțelese încât...
mai bine nu. nu te mira. uită că viața ta
a fost un șir neîntrerupt de nonevenimente și tăceri
care cu greu ascundeau tumultul vieții
poate că viața m-ar fi învățat să iubesc și să urăsc
poate că viața mi-ar fi tras șuturi și m-ar fi aruncat în șanț
dar ar fi fost o viață adevărată și nu un exponat în vitrina experimentelor
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre tăcere, poezii despre frumusețe sau poezii despre adevăr
Am căutat
Am căutat și caut. Căutând
M-am pomenit greșind. Din când în când
M-am pomenit din vina mea flămând
Și m-am însîngerat în spinii
De pe cărările spre zările luminii.
Dar dacă cineva gigantic va veni
Și mi-ar rosti: Eu îți dau viața toată
Neîncepută, nepătată,
Dar să mi-o dai apoi în seamă mie
S-o duc înspre visata zare purpurie
Pe drum neocolit, de netezime,
Pe drumul neștiut decît de mine...
Deci astfel de mi-ar spune
Eu aș simți că tot ce-mi spune-i putred,
Cu hotărîre i-aș răspunde: - Nu cred!
De poți schimba secara-n trandafir,
De-mi poți schimba viața, nu mă mir:
Chiar de-ai schimba bătrânii în copii,
Drum drept și neted tu nu poți să știi -
Și chiar de-ai știi, pășind în urma ta
Nimic n-aș mai simți și n-aș vedea.
Eu sînt aici, cu frații mei în jur,
Cu ei mărșăluiesc și rîd și-njur,
E-un soare fața-n raze să ne scalde,
Pășind spre el străbatem ținuturi tot mai calde
Iar de privești atent la cercetare
Și nouă de pe frunte prind raze să ne zboare.
E drumul greu. Străbatem prăpăstii și cascade
Și suferim, dar știm c-așa se cade.
Ținuturile-acestui veac lung, clocotitor
Vreau doar cu pașii mei să le măsor.
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre trandafiri, poezii despre lumină sau poezii despre cercetare
În acordurile " Căderea micuței gâște sălbatice"
Odată ca niciodată am fost
Frumoasă și seducătoare,
Făcând valuri
În dormitorul nostru cu parfum de orhidee.
Noi doi ne împleteam
După țesătura impregnată de parfumuri
A perdelelor de la patul nostru. Tremuram,
Strânsă de brațele tale. Mă păstrai
În inima ta oriunde mergeai. Deodată
Un glonț a curmat zborul
Raței Mandarin. Muzica
Țiterei de jad a fost uitată.
Păsările pheonix au fost despărțite.
Sunt singură în această cameră
Plină de miresmele primăverii, iar tu nu ești aici,
Tu dormi alături de altcineva,
Două ființe fericite ca doi peștișori în apă.
Acea nesuferită curvuliță
Și trucurile ei mici!
Ea n-ar trebui să uite
O bătrână vrăjitoare mai poate, încă,
Duce o luptă foarte înverșunată!
poezie de Huang O, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre somn, poezii despre rațe, poezii despre păsări, poezii despre primăvară, poezii despre orhidee, poezii despre muzică sau poezii despre inimă
Început...
Infern sau paradis, nu știu cum să-l numesc...
Mi-o spun în gând de fiecare dată,
Când las în urmă tot ce-i "nebunesc"
Și părăsesc această lume fermecată!
Această lume, creată împreună
Și despre care, știm doar noi.
Această lume, atât de "nebună",
Unde ne refugiem când nu mai vrem să știm de voi.
Este o lume magică, dar totodată,
Atât de egoistă; poate chiar pătată.
Căci doar pentru un singur scop a fost creată:
Să transformăm "inevitabilul" în artă.
Și deși suntem doi, în lumea noastră,
Cuvântul "noi", devine singular!
Ca să-nțelegi cât e de extraordinară
Pasiunea, când e sentimentul clar.
Păcat că suntem nevoiți,
Să ținem totul numai pentru noi.
Doar nu credeați că suntem diferiți
Când vine vorba de-al vostru "noroi".
Nu, nicidecum! Doar nu degeaba
Am ales drumul cel mai rău privit!
Drumul, în care nu e simplă "treaba",
Dar cu finalul cel mai fericit!
poezie de Andrei Ș.L. Evelin (2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre religie, poezii despre rai, poezii despre iad, poezii despre gânduri, poezii despre fericire sau poezii despre devenire
Să nu călăuzim pe nimeni pe drumul veții când noi nu suntem în stare să găsim calea și drumul pentru viața noastră.
Viorel Muha (decembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pași în noapte
aprind în astă seară
lumânări de ceară
să ard, să ard în ultima privire
a doi nebuni
ce au crezut odată în iubire
anotimpurile mor
timpul prezent, timpul trecut
azi noaptea e zi
dacă tu...
pe drumul drept către cer
ce tristă-i viața către moarte
mai scriu un vers în astă noapte
că timpul astăzi ne cheamă înapoi
mă așez pe țărm pe crucile de lemn
tăceri în jur, tăceri în mine
unde ești tu, eu nu mai sunt
decât o adiere tristă în vânt
ninge femeie în noaptea dintre ani
era atât de frig în noi
mă întorceam din nou acasă
dar ce mai esta casa fără noi
pășeam printre ani și era frig
m-am ghemuit la sânul tău și m-ai primit
mă alintai cu un cuvânt
treceai apoi pe aleile iubirii
eu am rămas să ascund tăcerea
ningea în noapte iar afară
plecai la cer și lacrima plângea
vorbeam de despărțiri uitând că ieri nu a fost ieri
știam că ai să pleci
eram nebun și nu înțelegeam
poate ăsta e destinul meu
să plâng după cei dragi mereu
știam că te-am pierdut
din clipa aceea de demult
când înfiorat am strâns în brațe
doar o dată, o fată preacurată
offf, cum priveam atunci
în sala ultimului bal
cum tu pluteai în valsul ireal
de ce mă doare azi plecarea dintre noi
de ce noi azi nu mai suntem doi
de ce, de ce...
știi, eram atunci doar doi copii
nu te-am crezut când ai plecat
iubirea noastră unde este, unde suntem noi
mă ninge iar durerea
povestea noastră s-a sfârșit
dar ce este femeie azi sfârșitul
decât lumina noului început
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trecut, poezii despre ninsoare sau poezii despre moarte
Drumul meu nu e pentru un strigăt și atât
drumul meu e pentru un cântec întreg
unde sufletele se schimbă între ele
un dans lent
o adâncire a liniilor vieții
o curbare a sensurilor
unde măștile cad pe iarba moale
și întregul devine întreg
drumul meu nu e pentru un copac și atât
drumul meu e pentru o pădure
unde poveștile se scriu singure
pe ramurile înmugurite
ca o prelungire a adevărului crud
drumul meu nu e pentru un soldat fricos și atât
drumul meu e pentru o armată bine plătită
care trăiește într-un singur soldat
o alungire a umbrelor pe scoarța copacilor
o hartă trasată de gloanțe
drumul meu nu e pentru o coborâre în infern și atât
drumul meu e infernul însuși
ca o curbare a sensurilor
o strigare a cărnii
unde lucrează numai adevărul
drumul meu nu e pentru o bucurie de-o clipă și atât
drumul meu e pentru,, suflete tari'' venite din iad
gata să lupte prin noroiul vremii
unde eu devine tu în orice moment
a perfect match
nu-i așa
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre copaci sau poezii despre armată
Freamăt liric
știu cine sunt eu cine suntem noi
ne luptăm cu viața ca niște eroi
trecem cu răbdare prin furtuni și ploi
urmând drumul drept nu privim înapoi.
luptăm și cu demoni cu paloș de oțel
dar cum am ajuns în turnul Babel?
timpul nu ne ascultă e mereu rebel
doar cerul se arată prietenos fidel.
eu sunt un clopot între cer și pământ
vântul mă răsucește când mă frământ
mă liniștește refrenul unui cânt
poezia sufletului e tot ce am mai sfânt.
să slăvesc viața e sacru jurământ
dragostea de ea s-o duc în mormânt.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre poezie sau poezii despre ploaie
Dorul de a pătrunde și de a cunoaște tainele existenței m-a muncit toată viața. Am căutat cu înfrigurare răspuns la marile întrebări existențiale: Ce ești? De unde vii? Unde mergi? Ce este lumea aceasta? A existat vreodată un moment în care nimic nu a fost? De ce există ceva când e mai ușor să nu existe nimic? Am meditat, am studiat, am cercetat, am scris, am și publicat unele din rezultatele frământărilor mele. Lumina mi-a venit din partea gândirii tomiste, care îmi împăca exigențele raționale cu cele ale credinței creștine. Drumul parcurs a fost lung și greu. Dar toate eforturile au fost compensate prin bucuria adevărului, "gaudium de veritate", cum spune Sfântul Augustin.
Ioan Miclea în Crâmpeie din povestea vieții mele
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre existență, citate despre lumină, citate despre sfinți, citate despre gânduri, citate despre dor, citate despre cunoaștere, citate despre creștinism sau citate despre compensații
Regăsire
agățată de un petec de pământ, ascult muzica sferelor
am rămas așteptând și privind cerul
constelații întregi, cerșesc universului timpi,
eoni de lumină ce vor să se întoarcă acasă,
Acolo unde a început totul
Acolo unde Adam a rătăcit drumul
iar Eva s-a născut pe Pământ
între ei și noi era departe cândva
însă El a găsit drumul
sunt atom al acelui timp
sunt particulă din acel univers
spre care mă îndrept
înțelepțindu-mă, uitând de mine
dar regăsindu-mă în paradisul etern.
poezie de Loredana Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre particule, poezii despre naștere, poezii despre constelații sau poezii despre cerșetorie
Am căutat
Am căutat și caut. Căutând
M-am pomenit greșind. Din când în când
M-am pomenit din vina mea flămând
Și m-am însîngerat în spinii
De pe cărările spre zările luminii.
Dar dacă cineva gigantic va veni
Și mi-ar rosti: Eu îți dau viața toată
Neîncepută, nepătată,
Dar să mi-o dai apoi în seamă mie
S-o duc înspre visata zare purpurie
Pe drum neocolit, de netezime,
Pe drumul neștiut decît de mine...
Deci astfel de mi-ar spune
Eu aș simți că tot ce-mi spune-i putred,
Cu hotărîre i-aș răspunde: - Nu cred!
De poți schimba secara-n trandafir,
(...)
poezie clasică de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Nicolae Labiș despre vinovăție, citate de Nicolae Labiș despre viață, citate de Nicolae Labiș despre schimbare sau citate de Nicolae Labiș despre lumină
Cerul a căzut între noi
ultima picătură din cer a căzut
fără păcat
piatra tare a lumii s-a revărsat
în izvor
plină de el și ea
prin înălțimi căzute în ochi închiși
clipele s-au încleștat, într-o
infinită contopire
drumul clipei s-a micșorat
anteporal până la ultima genă
zvâcnind ultimul lor gând
a fost
mai vrem încă o viață
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime
Rotație de pământ
drumul meu s-a cam rătăcit
undeva prin prejma nemărginirii
l-am văzut ieri descheindu-se la șireturi
pregătindu-se
să se odihnească la cea mai
apropiată intersecție a gândurilor
drumul meu are haina prăfuită
pe umerii existenței
s-a oprit o rotație de pământ
să vadă
dacă e destul loc de iluzii
la orizont
sau a venit timpul
să cadă în genunchi cu demnitate
printre alte drumuri abandonate
în jurul unor vise tot mai îndepărtate
și mai obositoare
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație sau poezii despre existență
Drumul reformei
Străvechiul drum al dinastiei Tung,
Numit cel al "Mătăsii" (cum se știe)
Nu-i (cum se vede) drumul cel mai lung,
Ci drumul nostru, spre... democrație!
epigramă de Mihai Schweitzer din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre superlative sau epigrame despre democrație
Și tot mergând înainte, am ajuns într-o pădure mare, mare, fără seamăn, și m-am rătăcit prin bungetul acelei păduri, de nu mai știam pe unde să ies la oameni. Când, o dată văz înaintea mea un moș, fleoș de bătrân, uitat de moarte și de Dumnezeu. Eu îi spui după ce umblu și cum m-am rătăcit. Moșul, încărcat de zile cum era, se pune jos, stă de vorbă cu mine și, cu un grai blajin, îmi arătă drumul pe unde să ies acasă, și îmi zice să mă întorc, căci râvna noastră a ascultat-o Dumnezeu.
Petre Ispirescu în Voinicul cel cu cartea în mână născut
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre păduri, citate despre zile, citate despre religie, citate despre moarte, citate despre bătrânețe, citate despre acasă sau citate despre Dumnezeu