Floarea și iubirea
Am rupt o floare în mii de bucăți
Pentru a o oferi tuturor
Dar am observat cum ea se pălea
Iar cei mai mulți o aruncau la gunoi.
Așa am făcut și cu sufletul meu
L-am dăruit la infinit și el s-a risipit sub ploaia de nisip
Tu ești aproape, eu sunt departe...
Ochii ne sunt scăldați în iubire
Privirea ne este acoperită cu petale, cu flori, cu stele.
Ochii noștrii se țes în albastrele mări
Nu vreau să mă pierd în iubire...
Ea se risipește, precum tu ne cânți canțonete
Sufletul tău nobil e îmbrăcat în muzică divină
Și nu ar putea oferi decât liniște, adiere, frumusețe, respiro...
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Albastrele nopți comune
Fiecare floare zâmbește din grădina ei
Dar sunt flori ce pot zâmbi oricând
Oriunde, pentru oricine
Pentru tine și pentru el... pentru dragoste pură.
Când vei întreba despre ceva,
Află că noi ne aflăm în liniștea albastră,
Ne atingem prin cuvinte duioase
Cu florile atinse de inimi, ne vom cumpăra acele petale...
Acele miraculoase deprinderi...
Ne vor creiona albastrele nopți comune.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet atins de stele
Nu mă întreba ce simt,
Eu chiar slăvesc divinul
Și nu contest privirea oceanului.
Nu încerca să schimbi ale tale visuri,
Eu chiar pot stinge privirile tale.
Nu încerca să mă-nțelegi greșit
Eu, suflet atins de stele
Te caut zi de zi.
Tu ești departe... atât de departe,
Că-mi vei ascunde la infinit
Iubirea într-un adaos de lumină,
Într-un absolut respiro al iubirii pure.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubește-mă acum
Tu iubește-mă acum,
deși nu mai este cazul.
Nu mai am așteptari de la tine,
nu mai vreau nimic
și chiar dacă tu ești dispus să oferi,
eu nu mai vreau să accept
pentru că am hotărât
să merg mai departe,
îndemnată de sufletul meu.
Tu iubește-mă acum,
doar ca să mă vezi altfel
așa cum e să-ți ceară sufletul ceva
și tu nu-i vei putea oferi niciodată.
Tu iubește-mă acum,
doar ca să simți acea suferință,
cum am simțit-o eu ieri.
poezie de Eugenia Calancea (25 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre mamă și dreptul la viață al fătului
A fi mamă are cel mai nobil sentiment
A putea forma un suflet
A educa copilul ce mâine va deveni un adult responsabil
Este cel mai nobil și înălțător sentiment de iubire
O iubire între mamă și fiu - o iubire necondiționată
O iubire ce aduce bucurie.
Continuă să respecți cadoul oferit de Divinitate!
Este chipul ce îți va zâmbi frumos!
Continuă să îți asculți inima și nu te lasă dusă în eroare de frici
Acest copil are viața lui și tu nu ești decât un stâlp pentru el.
Continuă să crezi în șansa lui la viața
Relația mamă- copil e indestructibilă
"Mama" cel dintâi cuvânt.
P. S. Cu respect și admirație pentru munca depusă în campania împotriva avortului.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii tăi
Ochii tăi sunt pajiștea viselor mele,
Cuvinte scrise cu raze în cerul de stele.
Mă înec în privirea ta, cum în cer,
Îngerii se pierd în zborul stingher.
Flori de albăstrele porți în priviri,
Podoabă regală în mări de iubiri.
Sunt țărmul ce ritmic îți poartă
Iubirea și dorul prin propria soartă.
Aș vrea-n buchetul iubirii cu dor,
Să fiu trăsnit de-al dragostei fior.
Să intru des în zborul inimii tale
Să-ți aduc etern tornade de petale.
Ochii tăi să zburde printre stele
Cu aripi de îngeri prin aripile mele!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii albaștri ai ploii
car dragostea cu sacoșa prin ploaie
mi-e dragă ploaia și cuvintele ei sărate
într-o zi, am vrut să-i pictez ochii ei albaștrii
dar ploaia era, iubito, prea departe,
nu i-am putut vedea
ochii albaștri ai ploii
iubito, unde sunt ascunși ochii ploii în noapte?
când îi vei știi sufletul, îi vei picta, spuneai,
geniul s-a strecurat printre degetele-i mate
iubito, acestea sunt visele mele înaripate
le-am furat de la Dumnezeu, ți le dau pe toate
l-am văzut dansând odată prin ploaie
ca o lumină uriașă și, din ceasul acela,
l-am închis definitiv în inima mea
ploua acvamarin și eram gol ca o vitrină
era timpul să mor, iubito,
undeva, lângă mine un orb picta
ceea ce numai simțurile lui puteau să vadă
sufletul și ochii albaștrii ai ploii
doar nebunul cufundat în veșnicia tăcerii
înnebunise de atâta iubire.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Libertatea
Da.... sufletul nostru e cel care strigă în fiecare seară
Tot el ne aduce în limita unor comportamente nefondate
De crezi că ai greșit, nu ezita ați cere iertare
De crezi că eu am greșit, află ca asta am intenționat
Îmi place libertatea mai mult decât orice
Și nu aș putea atinge dorul în alt mod
Și totuși există ramuri care încă pot lovi
Sufletul meu crescut cu iubire...
Nu încerc să-mi construiesc decât un univers al meu
La care să am acces numai eu
Și eventual marea iubire sau actuala.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea fără nume
Prin muzica sfințită și raiul din sufletul tău, copile
Ai să atingi suflarea unor destine
Și ai să prețuiești lumina din care te-ai născut
Acolo e puritatea unei mame bune
Acolo se găsesc albastrele raze din noaptea fără nume
Și plinul meu din care cresc în fiecare zi
Să știi că e credința în Domnul Iisus
Doar El mă ține cu lacrimi duioase
În fiecare noapte mă mângâie
Și-mi redă pacea de care am nevoie...
Sunt tot mai singură... și nu vreau să mor.
Decât prin fiecare vers de iubire...
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt fericit
Sunt fericit pentru că-mi ești aproape
Și-ți mulțumesc că-n fiecare zi,
Oricât aș fi, de tine, de departe,
Doar chipul tău, zâmbind, mă va trezi!
Mi-ai dăruit Speranță și Lumină,
Când am crezut că Totul e pierdut.
Trupul și Sufletul, de orice vină,
Ca la-nceput, cu lacrimi, le-ai făcut.
Am început să Cred iar în Iubire,
Simt că trăiesc aievea pe Pământ;
Întregul Cer cuprinde-a ta privire,
Iar legământul nostru este sfânt.
Sunt fericit! Însăși Divinitatea
Ne-a-ngăduit Aici să ne-ntâlnim.
Apoi ne-a dăruit eternitatea
Ca niciodată despărțiți să fim!
poezie de Daniel-Petrișor Dumitru (13 februarie 2019)
Adăugat de Celeste Ariana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cadoul tău
Cadoul tău permanent pentru mine este inima ta
Mereu la modă și fără risipă de sentimente profunde.
Cum aș putea să te am mai aproape?
-Știu prea bine că acesta este prețul poeziei -
Distanță mare, apropiere lirică, dialog continuu,
Iubirea se simte, iubirea se trăiește și nu oricine o înțelege.
Te iubesc dragostea de departe și de aproape de inimă,
Iubesc ochii tăi magnifici,
Iubesc buzele tale când îmi dau un sânger-sărut,
Trimițându-mă în vis, acolo unde te-am cunoscut.
Iubesc dorința și constanța ta creativă,
Simt că visul nu se va termina, iar cerul nu va risipi stelele.
Inimile noastre vor rămâne veșnic îndrăgostite.
Timpul va scrie istoria unei iubiri a secolului XXI,
O fotocopie a piesei "Romeo și Julieta".
O iubire ce oricât s-ar repeta nu se poate asemăna.
O iubire despre care timpul scrie o istorie,
O iubire dusă în ceruri printre îngerii lumii,
O iubire adesea mirifică, dusă pe tărâm de poveste.
Ochii se vor deschide în amuleta nopții,
Rămânând suspendați în pustiul din noi.
poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Necunoscuta din noapte
Aș fi vrut să-ți fiu un braț pe care să poți plânge...
Un ochii care să nu critice, ci să te admire
Aș fi vrut să fiu un alb nisip al mării tale
Dar totul părea atât de frumos...
Și nu era decât un amalgam de suflete lăsate în liniște
Și eu credeam că sunt iubită...
Iubită cu iubire egoistă, individualistă
A fiecăruia către sinele său
Eu, care credeam că mie mi se scrie lumina din poezie...
Dar roșul, întunericul i-a luat loc
Eu care credeam în vis... Dar timpul s-a scurs fără a ezita...
Eu am rămas doar femeia... necunoscuta din noapte.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reacția luminii
Dimineața m-a scăldat cu roua ei,
Binecuvântând Creația divină
Am risipit mărgăritare, ce-au devenit cristale de foc
Prinde-mă de mâna
Și siluetele noastre vor merge pe alee,
Printre picături de ploaie
Pâna ce lumina va forma siluete multicolore
Creația se risipește prin muguri de pomi,
Prin iarba tăiată, prin zgomotul apei
Se aud lebedele in dansul lor pe apa
Copii aleargă cu pâine să le hrăneasca
Se pierd sunetele printre sălciile pletoase.
Ascund lumina în felinarul din duc
Ascund cărbunii în preacurat loc
Pierd frâiele în călătoria astrală
Adorm cu fiecare cuvânt de alint
Și mă trezesc precum o floare,
În lumina zâmbetului de copil transcental
Până voi fi picătură de rouă.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire sfântă
Mă întreb dacă aș putea opri,
pentru o clipă, lacrimile ploii
când zorii se revarsă
din umbre tremurânde
și-n raze de lumină
soarele răsare
din visul fără nume
tristețea să dispară
cu o dulce rugăciune
iubirea-n valuri mă înconjoară
lângă voi, locul l-am găsit
sufletul de dragoste-mi cântă
adun parfum din stele
brodez cu el apusul
să gust răcoarea iernii
am adunat flori
pe care primăvara le-a așezat
în drumul meu
împrumutând raze de infinit
să împart cu voi nesfârșite bucurii
din ochii mei de mamă
cu iubire sfântă.
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minunea din fiecare zi
dedicat Elenei-Camelia, fiica mea
Minunea și prințesa mea va zâmbi zilnic
Va putea să mă iubească și să mă sărute
Este îngerul meu, binecuvântarea mea
Va surprinde ochii mei cu seninătatea ei
Mă va striga neîncetat: "mămica mea"
Este ca o necesitate, ca o retrăire
Ca o frumusețe fără de care nu mai pot supraviețui.
Și educatoarele sunt încântate de prezența ei.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori de gheață
Nici cele mai strălucitoare flori de gheață nu-mi vor acoperi fața,
Voi ridica privirea și voi străbate drumul mult mai ușor
Voi mulțumi aleșilor pentru ajutor
Și florile le voi oferi într-o nouă zi însorită,
Am să pot s-alerg, așa, ca un copil ce abia învață să meargă,
Ca fiica mea la nouă luni ce dorea s-alerge,
Când abia putea să meargă, a se-nțelege!
Ființa încrezătoare în forțele proprii, care este frumoasa mea prințesă,
Poveste ce a prins rădăcini în mine
Și se va ridica spre cer o nouă lumină de vis.
poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu m-am născut din iubire
De-ar fi să-mi pun gândurile în palmă
Atunci a-ți ști durerea mea.
Eu nu am fost decât o mamă,
Și o soție-am fost cândva.
Am dăruit iubirea toată
Și sufletul l-am dăruit.
Ca mamă știu, sunt împlinită
Dar ca soție-am suferit.
Am dăruit iubire multă
Și înapoi nu am primit,
Nimic din tot ce-am dat, și încă
Caut iubirea negreșit!
Știu că-i târziu și e posibil
Să n-o găsesc cât mai trăiesc,
Când voi pleca, voi lua cu mine
Ce nu mi-a fost dat să primesc!
De aceea vreau să cânt iubirea,
Și-n mine-s munții sfărâmați,
Iubiți, căci viața este scurtă,
Nu merită să așteptați!
În inimă am strâns durerea
Ca pe un prunc nemângâiat
Și-am învățat să-i dau iubirea,
L-am mângâiat, și l-am iertat.
poezie de Elena Bulancea (2015)
Adăugat de AÈunel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărutul tău este întâiul vers
Sărutul tău este întâiul vers
Pe care, fără interes mi l-ai pus pe buzele uscate
De doruri multe și iubiri deșarte.
Și o iubire ce-i nemuritoare, ne-a unit în soartă.
"Povara" vie, într-o lume moartă, ce a uitat să risipească viață
"Hrană morților nu vom fi",
Ci doar acele lacăte închise-n propriile lanțuri
Tu-mi spui, așa frumos:
-"Eu nu sunt vânt atunci când mă săruți,
- Și nici vreo adiere infernală!
Un gest făcut, unindu-ne în punți,
- Într-o iubire mare, colosală!"
Și cum să cred eu că el n-a fost decât un vânt de toamnă?
Ce mi-a promis un vis în serile de iarnă?
Și mi-a promis atâtea case-n ceruri,
Atâtea flori în mâini
Și stele în coroana ce se-așterne în părul meu,
deschis ca o magnolie.
Cum aș putea să te cert, întâiul poet, al sufletului meu trist?
Din contră îți șoptesc ca prin vis: "Te iubesc!"
Te primesc cu stele, cu vise, cu ale tale gesturi fine
În lumea fără de temei a unui vers rostit în grabă...
Dar trăit cu multă dragoste de artă.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina a fost purtată de îngeri
Lumina m-a vizitat azi noapte
Mi-a relatat despre creație divină
Am răsuflat prin stele căzătoare
Lumina din lumina s-a risipit spre nori
Odată ce viața a fost dată.
Lumina a fost purtată de îngeri.
Nu încerca să-mi mulțumești!
Eu am ales libertatea deplină
Nu am făcut nimic forțat,
Ci din iubire pură, sinceră,
Și adierea vântului îmi e vindecarea
Unui suflet ales de Divin.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea pentru poezie, negarea suferinței
Iubirea s-a scris odată cu poemele noastre
Noi ne vom ancora în frumusetea versului
Nu știu dacă e cazul să mă agit privind spre albastrele zări
Eu sunt Nana și te voi ancora și pe tine în lumea fără suferință
Unde fericirea se dezbracă de gânduri
Și ne va îmbracă pe noi în petale de trandafiri nemuritori.
În timpul lansării cărții Cristianei Badea "Fabrica de visuri"....
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvânt către voi
onorat de cuvintele d-voastră, o adiere duioasă și lină pentru un suflet rănit
cât timp voi crede în umilință, adevăr, speranță și iubire
voi scrie, voi scrie în neștire
am așezat sufletul meu pe o tipsie
îl dărui vouă când vă este foame de puritatea luminii
stropii de sânge sunt visele mele
să beți cînd vă este sete de adevăr
mă dărui vouă zi de zi cu speranța că vor înflori mărgaritare în lume
am smuls gândurile și lacrimile din sufletul meu
din ele s-au născut poezii
au zburat către voi
le-ați primit cu sufletul deschis
m-am dezbrăcat de cuvinte, le-am dăruit vouă
m-ați învelit apoi cu sufletul vostru
m-ați mângâiat cu duioase cuvinte
atunci am înțeles că am găsit calea
sunt fericit, gândurile, cuvintele mele trăiesc
sunt purtate de voi mai departe, departe
vă mulțumesc oameni frumoși, vă mulțumesc că sunteți
ce vă doresc....
o cupă imensă, eternă, plină de iubire
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!