Ecoul de forma divinei neauziri

strâmtorează setea pietrei
o ascute
până se face-azvârlitură cu temerare tăişuri.
Nodurile cărei sfori de care atârnă
hamacul boltit cum craniul prăpastiei
sunt ţâţele supte
de oarba fulgerare a spaimei?
Au toate desfacerile cerşetoare
la vina rostogolirii
prin semeţia mahmurelor astre
care şi-au ucis supunerea la tainele cerului.
Fi-le-ar spinările grădini
umbrite de hreanul caniculei date
în patima beţiei cu miere de usturimi!

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După

beţia cu otrăvuri
din crama minciunii de miere,
minţile bărbaţilor atârnă
în ştreang de căsătorie
cu lumini mahmure.

poezie de Eleodor Dinu din Stele de catran
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umerii tavanului

prin care îmi treci
slăvile iubirii,
stalagmite de miere stelară.
Sprijină taina
de pe care dorul meu
plonjează
în ecoul peşterii.

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măcinări

Mâna robită de ascunzişuri sfredelind în ţâţele abrupte
încalecă pe elipsă pentru acest munte cu grădini
ca o moară de vânt piscul sfârcului macină lumini
şi degetele coboară ca măgarii cu samarele supte

poezie clasică de Geo Bogza din Jurnal de sex (1929)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cânta în strună cuvintelor care scot otravă din gura celui ce le însetează de miere!

aforism de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hreanul şi viermele

Hreanul, cât e el de iute,
Cu virtuţi terapeute
Şi cu rădăcini tari, ferme,
Şi tot face câte-un vierme.
Viermelui, bătu-l-ar vina,
Dulce-i pare rădăcina.

poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (8 iulie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfătuit de psiholog

psihicul unui olog
a plecat la vânătoare de crocodili
în abis.
Încălţat cu strigătele de pustiu
din craniul piramidei Keops.

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răutatea câtor spini

are de-nfruntat poezia,
până să-şi facă prieten drumul
care o intersectează cu nimeni!

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu sufletele sunt păcătoase, ci coliviile în care au fost închise de păcate.

aforism de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei contaminaţi de minciună se pot însănătoşi consumând zilnic miere obţinută din flori de amar crescute spontan pe stâncile adevărului.

aforism de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Impulsuri

În ţara mea ţâţele vacilor dau numai lapte şi miere
şi sânii femeilor se lasă sărutate de oricine
în ţara mea e apreciat oricare
drumurile sunt presărate în cale
Suntem bogaţi
din buzunare ne curge numai lapte şi miere
potecile, cărările, drumurile sunt pline
de lapte şi miere
dar ce folos, eşti născut diabetic şi mori de foame
degeaba ţâţele te îmbie, funcţiile curg
eşti dat la o parte dacă nu eşti cu cel mare şi tare
Eşti sufocat de cuvinte, de partide şi să fim serioşi
în ţara mea curge numai lapte şi miere
dar pentru alţii.
În ţara mea... aproape toţi au diabet.

poezie de Aurel Stănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătatea

ascultă cum înverzeşte frigul
în timpanele
timpului ce îşi încălzeşte auzul
cu trosnete de vreascuri
pe care a cântat cucul.

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu

măreţiei cu priviri de vulpe
mă supun.
Sunt liber să mă las slujit
de bezna sentimentală
din ludice călătorii.
Voi fi curând monah distins
cu steaua vremelniciei
de înduioşata-mi umbră
făcând metanii prin uitare.
Nevrednic sunt de lăcomita miere
a căilor din veac,
înşelătoare.
Mă las îngenuncheat pe sâmburi
de rod putregăios la care
săbii călite-n sânge orb
de zbateri dezgustate
se asmut.
Pe creştetul despotic
al părăginirii,
cununi de spaime încurajatoare.
În bezna smerită
care-mi luminează drumul
aud benchetuind prăpăstii.

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

Cum să nu umblu trist prin grădini?...
Din coastele tatei cresc rădăcini.
Din inima lui ierburi multe-au crescut,
S-au înălţat, străvezii, şi-au căzut...

Printre amurguri cânt şi cosesc.
Sub care iarbă o să-l găsesc?
Mai multă rouă... Doamne, te-ndură,
Să-i înflorească trifoiul pe gură...

Toate aceste minuni împlineşte-le,
Că el te-ar lăuda pentru toate:
Dar gura lui s-o deschidă nu poate,
Nici pumnul, nici toporul, nici cleştele.

Butuci. Ierburi umede. Crini.
Cerşetori cu împăraţii vecini.
Fructe în pârg. Rădăcini.
Cine n-are părinţi prin grădini?

rugăciune de Eusebiu Camilar
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

de blândeţea văii în care m-am născut
îmi amintesc boii înjugaţi la numele mamei
sunt rodul iubirii amare dintre ea
şi dealul mierii
care mi-a purtat copilăria pe umeri

gogyohka de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu pleoapele muţeniei

mi se răsucesc lumânări
din ceara timpului
chefuind
pe amnarul junghiului
setea de rău purpuriu
mi-a-mplântat
în bubele milosteniei
amarul mioapelor amintiri
despre hohotul de foc
al râsului de apoi.

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Răzor de ţărână zglobie
sub coviltir de piele unsă
cu seu de ifose babilonice...
Te aţâţă
priveliştea goliciunii
de-ţi vine să te faci
frate de moarte cu
sclipitoarele ouă de viermi
de sub spuza
timpului ars superficial.
Afli târziu
că iluzia veşniciei
a injectat-o cu sânge
departe de a fi
oglinda sufletului pur.

O ari cu
fierul instinctului erotic
ştirbindu-se
în rădăcini de nopţi defrişate.
Treci văi, urci dealuri -
până sus,
unde rămâi ecou macerat
de ceaţa prăpastiei.

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Răzor de ţărână zglobie
sub coviltir de piele unsă
cu seu de ifose babilonice...
Te aţâţă
priveliştea goliciunii
de-ţi vine să te faci
frate de moarte cu
sclipitoarele ouă de viermi
de sub spuza
timpului ars superficial.
Afli târziu
că iluzia veşniciei
a injectat-o cu sânge
departe de a fi
oglinda sufletului pur.

O ari cu
fierul instinctului erotic
ştirbindu-se
în rădăcini de nopţi defrişate.
Treci văi, urci dealuri –
până sus,
unde rămâi ecou macerat
de ceaţa prăpastiei.

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scurm în cotidian

cu tocitele-mi unghii de smerenie.
Adu-ţi aminte, Doamne,
ce mi-ai promis când eram inexistenţa
prin care marginile universului
se jucau de-a râmele!

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

modestie

Modestia? Instrumentul la care trufaşii cântă fals.

definiţie aforistică de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Sforile trase", pentru a se ajuta, între ei, oamenii, au un nume frumos: "solidaritate". Desigur, adeseori, nu sunt "sfori" oneste, dar asta demonstrează faptul că până şi aceşti oameni au simţul omeniei; al datoriei şi al rasplăţii pentru un ajutor primit, la rândul lor, cândva. Cuvintele oamenilor sunt sfori. Voinţa noastră e Păpuşarul care controlează aceste sfori: ajutăm la ridicarea ori contribuim la căderea altor păpuşi.

citat din romanul Vicii. 18+ de Doina Postolachi (2016)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!