Nu se știe ce ne mai rezervă trecutul...
aforism de Alexandra Rusu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Citate similare
Distihul roții de rezervă
Azi se simte-n mare vervă
Că nu e roată de rezervă!
distih de Alex Dospian (iunie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Capitalismul românesc (carte lansată de Dinu Patriciu și Horia Rusu), 17.01.1999
Cartea, Domnule Patriciu,
Va uimii întreg apusu',
Fiindcă n-are nici un viciu
Și-o semnează chiar și Rusu!...
epigramă de Constantin Păun din Drumuri împușcate (1999)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rutieră
Când poliția e-n vervă
Și te-oprește pe șosele,
Ori n-ai roată de rezervă,
Ori rezervă de "lovele".
epigramă de Simion Cătău din Umor aniversar (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Guvernul și-a dublat fondul de rezervă din fondul de rezervă bugetară de anul viitor.
aforism de Victor Martin din Carte de citit la volan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Crezul nostru este simplu, modest, poate banal, dar e cel mai sincer și adevărat: românismul. Nu avem pretenția de a-l monopoliza, spunând că noi suntem unșii lui Dumnezeu, ultima speranță, ultima rezervă. Neamul nostru nu are o ultimă rezervă, el are o rezervă continuă, încadrată în ritmul etern al vieții, care curge și se preface spre o țintă necunoscută nouă, dar pe care o dorim bună. Vom scrie, vom gândi, vom lupta pentru acest crez sfânt.
Mihail Stelescu în Cruciada Românismului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soției colonelului în rezervă
Cu-al tău soț în cătănie
Făceai drepți, precum se știe,
Dar, ingrato! în rezervat,
Vrei tot drepți, nu vrei culcat.
epigramă de Valeriu Ene
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine nu știe și nu știe că nu știe e bolnav - Tămăduiește-l! Cine nu știe, dar știe că nu știe, e neînvățat - Învață-l! Cine știe, dar nu știe că știe, e adormit - Trezește-l! Cine știe și știe că știe e învățat - Urmează-l!
proverbe chinezești
Adăugat de Lorylinne
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un bărbat trebuie să aibă simțul umorului și multă răbdare. Mai trebuie să știe să facă și prăjituri.
citat din Alexandra Ungureanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când îți recunoști ȚIE cine ești și ce îți dorești de la viață, când îți accepți și îmbrățișezi trecutul, cu toate perioadele sale negre și cu toate alegerile făcute, atunci îți va fi mult mai ușor să i te dăruiești partenerului exact așa cum ești, "cu bune și cu rele". Și dacă ești alături de omul potrivit, acesta nu doar că te va accepta cu tot bagajul tău, dar te va iubi exact pentru ceea ce ești.
Raluca Rusu în Ghidul relației de cuplu
Adăugat de Mihaela
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel care nu știe să-și construiască trecutul, nu are nici un viitor.
aforism de Victor Martin din Țara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.(...) numai sufletul unui om știe de ce face alegerile pe care le face. Și niciun alt om nu-i poate înțelege motivațiile interioare care stau la baza acțiunilor sale. Uneori nici chiar omul însuși nu-și înțelege propriile alegeri.
Raluca M.Rusu în Cartea "Acum o viață"
Adăugat de Doina Muresan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecut...
Trecutul nu-mi dă pace,
Amintirile mă pun ca pe ace,
Fizic par indiferent,
Dar sufletul e dus la amanet.
Prezentul îmi zice că ai murit,
Dar amintirea ta încă e vie,
Trecutul îmi amintește că m-ai iubit,
Dar sufletul nu știe.
Umbre din trecut încă se arată,
Noaptea, când inima cade îngândurată,
Cioburi de amintiri se sparg,
Tăindu-mi sufletul adânc,
Iubirea îmi curge pe prag,
Iar eu adorm plângând.
poezie de Miron Iustin (28 octombrie 2015)
Adăugat de Miron Iustin
Comentează! | Votează! | Copiază!
112
becurile s-au stins peste noapte. alexandra a devenit o ființă invizibilă. învelită într-un cearșaf alb ca un produs sterilizat, se rostogolește în valurile mării.
are și ea o armă neagră, mică pe care nu o folosește niciodată.
dar în seara aceasta, lipsa de lumină o sperie și trage în aer un foc de avertizare.
se aruncă în valuri și înoată. inima ei mică bate nebunește.
luna pe cer este încă albă. un neon pâlpâind. alexandra se simte în stare să ucidă. i-au spus că dincolo nu este viață și soarele arde puternic. jumătate din creierul ei, însă, îi spune că nu o să pățească nimic.
alexandra simte ca acolo îi va întâlni pe ceilalți copii. vii si nevătămați. cândva se jucase cu ei pe plajă. cel mai frumos desen dintr-o carte: copii alergând prin valurile marii, pe nisipul ud.
alexandra simte frica dar nu are ce să facă.
acum luna pe cer este neagră, dar alexandra o vede strălucitoare ca pe o jucărie proaspăt scoasă din fabrică.
#alexandra
poezie de Daniela Bîrzu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecutul miroase a praf. Trecutul miroase a moarte. Trecutul are un miros persistent de imposibil, de s-a dus și nu mai vine, de zădărnicie a unor planuri. Și, câteodată, de împlinire fericită a unor destine, însă asta ceva mai rar. Trecutul aduce cu el un miros persistent de putrefacție, de foarte multe ori. De încăpere în care nu vrei să intri, de mormânt abia deschis, de lacrimi vărsate pe o pernă, într-o singurătate absolută. Trecutul nu este altceva decât un ghimpe înfipt dureros în talpa prezentului.
Cristian Lisandru în Lumea de dincolo de fereastră (9 august 2018)
Adăugat de crislis
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecutul toarce leneș în privirea mea
ca o felină
cu blana moalale
netezește fiecare amintire
din când în când își ascute ghearele
până îmi dau lacrimile
dar nu mă doare pe cât cred trecătorii
îmi prind gândurile cu elastice vechi
mă privesc în oglindă
am câțiva ani mai mult
prezentul e ca un râu printre stânci
gleznele îmi sângerează
degetele au amorțit de la strigăte
și mă strecor printre zilele friguroase
inventând oameni care nici nu vor să știe de mine
trecutul toarce leneș în privirea mea
prezentul e ca un râu printre stânci
mă privesc în oglindă
și inventez oameni
care nici nu vor să știe de mine
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Un istoric știe cel mai bine că trecutul este la fel de plin de surprize ca și viitorul.
Ghețău Gh. Florin în Ergonomia căderii în derivă (2006)
Adăugat de Ghețău Gh. Florin
Comentează! | Votează! | Copiază!
La nivel transgenerațional, perpetuase, fără să știe, suferința mamei ei și nevoia de autopedepsire înregistrată în subconștientul colectiv a zeci de generații apuse. Cu ea se încheia tot. Trei istorii de viață contopite în ființa unei femei aveau să moară odată cu ea. Purtase un bagaj greu, cu bolovani mulți, despre care nici măcar nu știa.
Raluca M. Rusu în Cartea "Acum o viață"
Adăugat de Doina M
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lucian: Și domnișoara doctor?
Stela: Evident și mie mi-au fost repartizați doi body-guarzi, unul Costel Frunză, zis "Violentul", iar celălalt Șerban Fulger, zis "Tunetul"; dar pe acesta din urmă, l-am trecut deja în rezervă, aș putea zice; din motive medicale.
Lucian: Deci, dacă vom dori să nu ne treci și pe noi în rezervă...
Stela: Aveți grijă de sănătatea voastră; e darul cel mai de preț.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cimitirul Bunei Speranțe
Destinul chiar mă știe pe de rost
eu însă nu-mi cunosc trecutul
cel ce va fi se-nchină la cel ce-a fost
dar Iuda la amândoi le dă sărutul
Eu totuși nu-mi cunosc trecutul
prin viață trec ca trandafirul
în zori sub rouă fac pe-a mutul
iar noaptea luna-mi taie firul
În zori o fac pe-a trandafirul
cel ce va fi se-nchină la cel ce-a fost
o zi îmi duc pe umeri cimitirul
și-apoi destinul mă-nvie pe de rost
Eu însă uit din nou trecutul
și Iuda din oglindă-mi dă râzând sărutul
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Omul care nu știe, dar nu știe că nu știe, este periculos - să te ferești de el; Omul care nu știe, dar știe că nu știe, este neputincios - ajuta-l, învață-l să știe; Omul care știe, dar nu știe că știe, este adormit - trezește-l; Omul care știe și știe că știe, este înțelept - urmează-l!
proverbe sanscrite
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
