Râd și eu
Mai găsesc prin viață bucurie
Și mai râd la câte-un fix de ceas
Când mai cântă-un cuc și nu-i pendulă,
Nu-s nici clopote-n credința-mi nulă,
Niciun "Te iubesc!" de bun rămas.
Și mai râd spre nori ce stau să plouă,
Mai zâmbesc spre ifosele lor
Căci, nehotărâți, se bulucesc,
Bubuie și-abia își stăpânesc
Vorbe ce-ar trăsni îngrozitor.
Mai găsesc ceva "de râs" prin viață:
"Adevăruri" ce se-nghit cu greu,
Înălțări - pe trupul țării, gâlci -
Ori deșertăciuni ce strigă "Bâlci!"
Și mai râd de râsul lumii, eu.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre râs
- poezii despre țări
- poezii despre zâmbet
- poezii despre viață
- poezii despre ploaie
- poezii despre nori
- poezii despre iubire
- poezii despre declarații de dragoste
- poezii despre ceas
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Plâng și râd, și râd și plâng...
E o stare de - nicicum.
Tot mai rătăcit deacum
Pornesc cu piciorul stâng.
Plâng și râd, și râd și plâng...
De ce să mai stau pe loc?
Rău, rău în jurul meu...
Acum mi-este și mai greu,
Viața nu este un joc.
Lupt să nu fiu pesimist,
Liniște caldă în piept
Te-aștept pe scaun rupt...
Și nu știu ce-i de făcut.
Plâng și râd, și râd și plâng...
E o stare de - nicicum.
Pornesc cu piciorul stâng,
Tot mai rătăcit deacum.
poezie de Vlad Spita din Albi dansatori (14 martie 2016)
Adăugat de Vlad Spita
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre plâns, poezii despre picioare, poezii despre pesimism sau poezii despre jocuri
Râd mereu...
Mamă, știi că de ceva timp râd mereu?
Râd de tot și de toate,
Râd de oameni, de întâmplări,
Râd de lucruri și de situații,
Mulți îmi spun că râd prea mult,
Că uneori râd fără motiv.
Nimeni niciodată nu și-a dat seama
câtă tristețe plânge în râsul meu.
Știi de ce râd mamă?
Pentru că numai așa
Pot stăpâni plânsul care mă macină.
poezie de Natalia Popusoi (1 ianuarie 2012)
Adăugat de Natalia Popusoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre tristețe, poezii despre timp, citate de Natalia Popusoi despre timp sau poezii despre mamă
Râd ori de câte ori am motiv. Nu râd prostește, nu râd fără rost și nu am o limită. Dacă este ceva care îmi place, nu sunt deloc zgârcit cu râsul.
citat din Toni Grecu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre râs, citate despre zgârcenie sau citate despre limite
Râsu'-plânsu'
Noi știm că s-a-ntâmplat să mori de râs.
În viață mai nimic nu ne-aparține,
Mai bine, când nu mai aud nici pâs,
Să râd mai sincer, mai mereu, mai bine...
epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braț cu crocodilul, printre catrene și epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre râs, epigrame despre viață, epigrame despre sinceritate sau epigrame despre moarte
Depresie?
Mi-e frică-n viață de ceva
De draci, de moarte, ori lume rea,
De ce nu mai pot îndura?
Și liniște nu pot avea,
Căci n-am nimic, cu nimenea
Și viata mea e grea.
Căci, doamne! Lumea e nebună,
Alergătură, zbucium, ură,
Îți râd în față, în dos crimă,
Te dă deoparte, te sfărâmă,
Și te-ar zdrobi, ți-ar lua din mână,
Tot ce-ai mai bun,
Să n-ai odihnă.
Cât de prietenie, doamne!
O! Nici copiii, nu mai știu,
De mici, au răutatea-n ochi,
Pe buze, vorbe de ocară,
Și te uimesc, când stau doi, trei,
S-asculți, doamne!
Ce învățară.
De-aceea, doamne, eu te rog,
Lumea-ncearcă a îndrepta,
Mi-e frică-n viață de ceva,
De care nu mai pot scăpa,
Și să mă mint, nu pot,
Că liniștea-mi, voi căpăta,
O! Doamne sfânt.
poezie de Valeria Mahok (3 februarie 1991)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre prietenie, poezii despre odihnă, poezii despre moarte, poezii despre minciună sau poezii despre draci
Situație critică
După metode noi și vechi
Unii din cei de sus se râd
Cu gura până la urechi
Dar gestul nu-i comic e hâd
După ce-au jecmănit o tară
Unii dintre aleși se râd
Ne fug românii pe afară
Și lucru nu-i comic că-i hâd
Dacă ne înșeală cu brio
Pe sub mustață ei se râd
În loc să ne spună adio
Și asta nu-i comic că-i hâd
Când nația e năucită
Ei continuă să râdă
Politica o fac sucită
Și asta-i o treabă hâdă
Să li se dea un tratament
Care să-i facă omenoși
Sigur a venit momentul
Să fie mult serioși
Azi după anii de regres
Să renaștem ca o iarbă
Să ducem viața spre progres
Să nu mai râdă ăștia-n barbă
Ca-n coarnele furcilor
Nu dă bine și nu-i fain
Vom fi de râsul curcilor
Dacă ne mai râd on line.
poezie de David Boia (24 martie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre umor, poezii despre prezent, poezii despre politică, poezii despre mustață sau poezii despre gură
Am învățat
Am învățat că lacrimile te înalță
După ce seacă ochii de oftat
Că-n moartea inimii există viață
Și poți urca deși-ai îngenuncheat.
Am învățat că, în răceala lumii,
Există raze care stau ascunse
Și că-n revolta pe care-o au unii
Se-ascund de fapt brațele lor plânse.
Am învățat că nici o ființă
Nu poate să răzbească spre lumină
De nu-și păstrează dramul de credință
Ca s-o aline când nimic n-alină.
Am învățat că, fiind sărman,
Un om se poate lesne-mbogăți
Și să-și sporească averea an de an
Dacă învață verbu' "a dărui".
Am învățat că, de prea multe ori,
Fidelitatea nu-i de om, căci el
Se simte sufocat, prins în strâmtori,
Ci-i mai degrabă-n suflet de cățel.
Am învățat să plâng, să râd deopotrivă
S-o fac iubind căci mai presus de toate
Iubirea este viață, nu alternativă,
Iar lipsa ei nu-nseamnă decât moarte.
poezie de Alina Tanasă
Adăugat de Alina Tanasă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre revoltă, poezii despre suflet, poezii despre ochi sau poezii despre lumină
Pierzanie
Eu râd și plâng... și plâng... și râd,
Alerg și mă ascund
În norul călător.
Vine un vânt, tot gol,
Ce împinge norul, sfărâmându-l în bucăți.
Alerg spre zarea caldă, dar mă opresc.
Mă ascund în mare
Și sparg un val,
Privesc prin stropii de apă, spre mal.
Prind un fir de nisip
Pe care îl trag în apă.
Alerg și râd... și râd... și plâng,
Ajung la apusul din amurg
Și aștept un răsărit de Lună.
Nici nu simt când, cu razele reci,
Mă străpunge. Din mine curge sânge,
Dar râd... nu plâng.
Colina nopții mă cuprinde
Și mă afund,
Dar tac... nu plâng...
poezie de Ion Răduț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sânge, poezii despre noapte, poezii despre nisip sau poezii despre apă
Prieten drag
Mă ierti atunci când lacrimile-mi curg
Îmi mângâi fruntea ce acum e obosită
Mă porți prin foșnetul de brad din crâng
Mă-ncurajezi în viață să fiu eu pregătită
Nici uraganul nu mă mai doboară
Ori vorbele aruncate la întâmplare
Peste sufletul meu liniștea coboară
Din orice zi voi face o sărbătoare
O piatră aruncată nu mă omoară
De fulgere și tunete nu mă feresc
Glumesc și râd cu toți cei de afară
În omul bun sprijin la nevoie găsesc
În piept o inimă ce bate pentru tine
Prieten drag cu suflet bun și îngeresc
Te-am întâlnit pe cer în fulgere și ploaie
Printre lacrimi spun acum: eu te iubesc
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre uragane sau poezii despre sărbători
Intermediu
Așa sunt eu - când intră cariul
Tristeții-n ceea ce iubesc,
Găsesc contrastul și contrariul
Și râd - când nu pot să zâmbesc.
epigramă de Marcel Breslașu din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre zâmbet sau epigrame despre iubire
Ploaie între două trenuri
Între zi și noapte nu-i decât un ceas,
Între două trenuri nu-i decât un pas,
Sparte felinare, oameni în tăcere
Mai împart o gară-n două emisfere,
Nu mai sunt același, nu mai ești nici tu,
Ne strivește trenul între da și nu,
Ne desparte-o lume, nu ne mai încape,
Prin lunete oarbe te mai văd aproape,
Nu mai ești aceeași, nu mai sunt nici eu,
Plouă peste-o gară, plouă tot mai greu,
Mai zăresc o umbră, o închipuire,
Care urcă-n trenul către neiubire,
Pe peronul gării plouă indecis,
Între două trenuri, moare câte-un vis,
Aș mai vrea doar vremea să ne mai amâne
Să-mpărțim doar ploaia care mai rămâne.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gări, poezii despre trenuri, poezii despre visare, poezii despre tăcere sau poezii despre lunetă
Primăvara parcă este grăbită
a înflorit și gutuiul
soarele pripește ca într-o zi de august
eu demisionez din visare
chiar și salcâmii sunt de acord
dar e întâi mai
cine să-mi primească demisia
îngerii or fi bugetari
sărbătoresc ei ceva
cad pene din cer
miroase a liliac
privighetorile acompaniază
un cuc strigă în neștire
eu îmi întind nedumerirea
între cer și pământ
suspin egal din lacrimă în lacrimă
apoi zâmbesc acelui ceva ce încă mă doare
poate e inima
poate e timpul
iluziile de care mă despart
nu
nu pot fi în nici un caz ele
nici florile de tei nu sunt
mă gâdilă viața
și eu râd
fără scăpare
mă răsucesc idiot
inutil
anemic
râd până mor
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre flori sau poezii despre demisie
Sunt și eu ca voi...
sunt și eu ca voi, un om cu noapte și de toate,
nu sunt poet și nici n-am fost, înșir doar gânduri aranjate,
prea cult nu sunt, dar nici incult, am mai citit, chiar și sonete,
le am pe-aici, pe foi de gând, sub ochii mei revin în trepte
când scriu în versuri, doar ce văd, ce gândul nopții îmi dictează,
nu fac decât, ceva în plus, un strop de lacrimă cedează,
atunci din amintiri, de vânt, vă suflu vouă cu neștiință,
cuvintele, pe-un rând și-un rând, poate vă e de trebuință
nu sunt mai breaz, sunt doar un om cu veselia îndurată,
ascunsă sub atâtea dăți, de clpe, ce-am trecut prin viață
și vreau să râd, și vreau să plâng, așa trăiesc și eu mai bine,
urcând în cer, din alb pământ, pătat cu iernile din mine
de m-ați vedea, o clipă doar, ați înțelege de îndată,
că sunt normal, că n-am habar, de clipele ce mă așteaptă
și râd de voi și râd cu voi, apoi iar râd, chiar și de mine
și fug în ploi, alerg în ploi, mă spăl încet de-a mea rușine
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre poezie, poezii despre gânduri, poezii despre ignoranță, poezii despre vânt, poezii despre versuri sau poezii despre rușine
5 mai - Ziua Mondială a Râsului - Săgeata epigramei
Când săgețile nu-s boante
Îți produc efectul "stas":
Cei neutri râd de poante,
Cei vizați... îți râd în nas.
epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre epigrame
Iubesc oamenii care mă fac să râd. Sincer, cred că este lucrul care îmi place cel mai mult - să râd.
citat din Audrey Hepburn
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre sinceritate sau citate despre iubire
Trenul
Gări și iar gări se perindă pe-o cale
Dusă de-a valma, în ropot de tren,
Peste urcușuri ori pante domoale,
Des prin pustiuri și rar prin eden.
Gări cu peroane în tristă-așteptare,
Scrâșnet de frâne, sincope, final,
Strigăte, larmă, semnal de plecare,
Trenul ce iese din gară, brutal.
Unii îl pierd și așteaptă un altul,
Alții coboară pe câte-un peron,
Mulți își încep prin vreo gară asaltul
Spre un mai plin de speranță cotlon.
Stâlpii se-aleargă spre gara din urmă
Într-o-mbulzeală mai greu de-nțeles,
Căci, printr-o gară ce-a fost nu se scurmă
După ce calea-nainte-ai ales.
Gări și peroane și stâlpi ce aleargă,
Vuiet prin urme de pași, amintiri,
Trenul ce încă mai poate să meargă,
Eu... aruncând prin fereastră priviri.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfârșit, poezii despre semnale, poezii despre rai, poezii despre frânare, poezii despre brutalitate sau poezii despre amintiri
Primăvara parcă este grăbită
a înflorit până și gutuiul
soarele pripește ca într-o zi de august
iar eu demisionez din visare
chiar și salcâmii sunt de acord
dar e întâi mai
cine să-mi primească demisia
îngerii or fi și ei bugetari
oricum sărbătoresc ceva
prea cad pene din cer și miroase a liliac
pe când privighetorile acompaniază
iar un cuc strigă în neștire
eu îmi întind nedumerirea între cer și pământ
suspin egal din lacrimă în lacrimă
apoi zâmbesc acelui ceva ce încă mă doare
poate e inima poate e timpul
poate iluziile de care mă despart
nu pot fi în nici un caz ele
nici florile de tei nu sunt
mă gâdilă viața și râd fără scăpare
mă răsucesc idiot inutil anemic chiar
râd până mor
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Râsul ca o enigmă
E o enigmă
cum mă inundă râsul,
de atâția ani am râs
și câte fântâni
de lacrimi am strâns,
am râs pe-ntuneric
spre disperarea cuvintelor
ce inundă arterele,
am râs pe lumină
de singurătate,
de prostia umană,
am râs că nu avem
o lege a râsului,
că nu suntem penali
când râdem de parlamentari,
am râs de somnambulii
orașului modern,
de stele căzătoare,
am râs de moarte,
a dracului râde și ea...
până și îngerii
râd în eternitate,
au lacrimi de râs...
poezie de Marian Bărăscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele căzătoare, poezii despre singurătate, poezii despre prostie, poezii despre parlament sau poezii despre oraș
Salsa de demon
Mătur sânge unde găsesc
Și in veci nu mă plictisesc
Rupându-i demonic, nebunesc
Dresul doamnei negre diavolesc
Rănile mi le bandajez
Și iute pe ea o dansez
În hora ce mult o iubesc
Buclele i le răvășesc
De plouă in urmă-n coase
Pe guri căscate de angoase
Și demoni mă răsplătesc
Cu fiorul rece drăcesc
Ce-l simpt in talpă când nebuna
Își scoate portjartierul
Și mi-l vântură-n cântecul
În salsa de pe Cabana
Prelingându-mi gheață
Pe spate-n maree de gheare
Ce mă fac să râd mai tare
Când stihia mă răsfață
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre răsplată, poezii despre răsfăț, poezii despre negru sau poezii despre muzică
Copilul meu drag! (versuri dedicate băiețelului meu Alexis)
M-ai ajutat să cred în mine... m-ai schimbat atât
Mi-ai dăruit un zâmbet cald, copile... ești atât de bun!
În jurul tău este veselie, în ochii tăi e bucurie
Și știi că dăruind din ele te contopești și devii iubire!
Când tristețea mă apasă închid ochii și-mi amintesc
Chipul tău, privirea ta duiosă și mâinile ce ți le treci prin părul meu...
Cuvintele frumoase și pline de înțelepciune ce mi le-ai oferit în dar
Ori de câte ori simțeai că am să cad
Tu m-ai ajutat să mă ridic fără să îmi ceri nimic în schimb
Ție îți datorez acum faptul că am învățat să râd...
Cum am să te răsplătesc, cum am să îți mulțumesc
Căci în Ajun de Crăciun simt că sunt un om mai bun?!
Cum oare am să pot să îți ofer mai mult decât însăși viața mea?
Nici o viață nu ar ajunge să îți arăt cât te iubesc
Nici o viață nu ar fi suficientă căldura să îți ofer,
Tu ești visul devenit realitate ce dă sens vieții mele neînsemnate!
poezie de Mădălina Gheorghe (25 decembrie 2013)
Adăugat de Mădălina Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre devenire, poezii despre copilărie sau poezii despre înțelepciune